Skip to content

Traducerea ca adaptare (1) : Joyce, The Mookse and the Gripes…

January 10, 2013

Image

Aud ca o editura româneasca vrea sa publice o “traducere” din Finnegans Wake… Evident ca nu despre o “traducere” poate fi vorba in cazul acestei monstruozitati care e Finnegans… Ar trebui o rescriere completa, redand jocurile de cuvinte si infinitele circumstante culturale din text, ar trebui o persoana care sa se identifice cu Joyce, sa vorbeasca limbile pe care le vorbea Joyce, sa-i cunoasca fiecare detaliu al vietii si sa fi citit toate cartile pe care le-a citit Joyce. Acesta e insa doar punctul de pornire. O asemenea “traducere” ar lua ani de zile, altminteri ar fi doar o tocmeala expediata rapid.

Dupa atatea decenii de exegeza, joyceologii tot mai descopera lucruri pitite in text si nebanuite pina atunci. Chiar si eu am descoperit sistemul de referinte, neghicite anterior si legate intre ele, la jazz si tigani :

Țiganii și jazzul în Finnegans Wake

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/07/12/tiganii-si-jazzul-in-finnegans-wake-2/

Pentru a explica in ce consta draceasca dificultate si de ce nu putem vorbi de o “traducere”, iata doar un exemplu :

The Mookse and the Gripes e titlul unui fragment din Finnegans Wake al lui Joyce… Are doar căteva pagini (tot Finnegans Wake avînd peste 600 de pagini), dar trei rînduri vor fi îndeajuns pentru a arăta dificultatea aventurii. Inceputul lui Mookse and Gripes:

— Gentes and laitymen, fulstoppers and semicolonials, hybreds and lubberds !

Eins within a space and a wearywide space it wast ere wohned a Mookse. The onesomenes wast alltolonely, archunsitslike, broady oval, and a Mookse he would a walking go

Traducerea/adaptarea mea:

— Evgheníi si mirodenii, punctate și încondeiate, de vițã si de cãpițã !

A fost odată și câteodată un biv-vel ce era o glifă și un Monx. Netocmit se golea, arhondărit se purta, gogoloi se lumina și ca Monx se preumbla.

…………

Toate nuantele si aluziile sînt acolo, doar împartite altfel în text. Iatã un rezumat (zic bine un rezumat) al alegerilor lexicale, sintactice si stilistice în aceste trei rînduri care introduc discursul naratorului în fața unul public amestecat:

— gentes (domnilor) : arhaism latino-francez cu efect comic pentru ascultătorii anglofoni, avînd in acelasi timp o nuanta biblico-pejorativa, cu o aluzie la ”gentili“ = pãgâni. Evgheníi (cf. arhaicul evgheniile voastre) pastreaza efectul comic si aluzia la strãinii care au incãlecat norodul si au adus cu ei asemenea cuvinte. Mirodenii : laitymen = ladymen = ladies, pentru că continuă nuanța exotică și feminină, etimologia fiind cea de la mir, care intră și în compoziția lui mironosiță… iar laity ne trimite, desigur, la laicitate, credinta femeii fiind doar superficialã (cum ne-o aratã si etimologia popularã a evului mediu crestin care fãcea femina sã derive din fe mina, credintã puținã).

fulstoppers and semicolonials – punctate si încondeiate :

Aluzii scripturare si grafice la punct si punct-virgula, in acesta din urma (semicolonials) fiind strecurata si o acrã ranchiunã irlandezã pentru rolul Angliei de putere colonialã ocupantã.

Pentru a pãstra aluzia scripturara si a mentine impresia generala cã gloata de ascultatori e mixtã, barbati-femei, unul din termenii binomului va fi „încondeiate“, cum se spunea in vremurile vechi despre femeile fardate, pe când acelasi verb „a scrie“ servea pentru a indica atît actiunea propriu-zisa a scrisului, cit si pictura: „parcã e scrisa“ se spunea despre o femeie frumoasa (= parca e pictatã); la fel (tocmai ce am pus, iatã, un semi-colon) „ou incondeiat“ = ou pictat.

hybreds and lubberds, adicã highbreds and lowbreds = de vițã si de cãpițã

ere wohned : aici locuia (cf. germ. wohnen) este o trimitere directă la distopia lui Samuel Butler Erewhon despre care am mai scris aici :

Erewhon, where illness and poverty are criminal offences

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/04/09/erewhon-where-illness-and-poverty-are-criminal-offences/

Pentru a păstra ideea de satiră utopică din Erewhon fac o trimitere la Istoria Ieroglifică a lui Cantemir (un biv-vel ce erea o glifă, biv însemnând de asemenea in slavona bisericeascã: el a fost; biv-vel erau prescurtãrile rangurilor boieresti trecute: fostul mare vornic, etc.)… despre Istoria Ieroglifica am mai scris aici :

La masă cu pelicanul, sau: când Cantemir restabilește un adevăr biblic

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/07/13/la-masa-cu-pelicanul-sau-cand-cantemir-restabileste-un-adevar-biblic/

“The onesomenes wast alltolonely, archunsitslike, broady oval, and a Mookse he would a walking go.”

Aici Joyce amestecă o parodie de stil biblic cu cel al traducerilor unor texte gnostice (cf. archunsitslike, trimitere la arhonții tuturor gnoselor neoplatonice). În: Onesomenes wast alltolonely mai strecoarã și germ. einsam = singur.

Pentru traducerea unui asemenea pasaj se impune imitarea unui stil biblic, cea mai frumoasă și mai plastică lingvistic versiune românească a Bibliei fiind cea a părintelui Grigore Pișculescu, mai cunoscut sub numele de pană Gala Galaction. In primele versete din Cartea Facerii, Galaction pune: pământul era netocmit și gol.

Pentru broady oval, care, apropiat de arhonți, poate sugera și o trimitere la toate doctrinele kabbaliste despre sepphiroth din cercurile occultiste frecventate de Joyce, Yeates si cei din cercul Golden Dawn, punem gogoloaie, aceasta fiind o plauzibilă și umoristică traducere a sephiroților, cele zece sfere care compun universul în kabbală. Asa încât :

Netocmit se golea, arhondărit se purta, gogoloi se lumina și ca Monx se preumbla.

Image

 

Monx pentru Mookse iese bine în româneste, pentru ca sugereazã sconcs si linx, dar si pentru cã se preteazã foarte bine în cezura si ritmul unor pasaje similare ce mi-au fost sugerate de ritmul si stilul pe care le-am gãsit cînd am tradus Tigrul lui William Blake, imitat de asemenea prin alte pãrti în Finnegans… Pe ritmul Tigrului lui Blake, am adaptat o Cântare a Monxului, animal mitic:

 

Auzi cum mai cântǎ ţara,

Monx iubit, de nu ţi-i greu.

Nu-ţi nǎvale-n suflet vara,

Tropotind, ô Monx al meu ?

Tu-mi eşti mumǎ şi fîrtate,

Îmi eşti sculǎ, fedeleş,

Închisori şi libertate,

Vamǎ, corcoduşǎ, leş.

Tu ştirbeşti hotǎrnicia,

Eşti speteaza neamului,

Eşti gurgui, snaga, vecia,

Tu eşti spaima ţarului.

Cearǎ, frînǎ, derdeluş,

Uricariu, balamuc –

Monxule, rînvnesc acuş

Pe-a ta crupǎ sǎ mǎ culc.

Frunzuliţa bradului,

Floarea Ţarigradului

Zace, Moanxe, fǎrǎ cuget,

Auzindǎ al tǎu muget.

Eşti agrest, nu-ţi place munca,

Greabǎnul îţi e ca stînca

Cînd se pravǎlǎ în vale

În poarta mǎriei sale.

Dar de-acum nu te mai mînii:

Gol, pedestru, umilit,

Te vînarǎ, Moanxe, domnii,

De-ai ajuns un scorojit.

——————————

Cam asta e treaba, fãcutã serios, respectînd toate nuantele, pentru trei rînduri scrise mãrunt dintr-o carte monstruoasã de 628 de pagini…

Asa încât, începutul lui Mookse and Gripes rãmâne:

Gentes and laitymen, fulstoppers and semicolonials, hybreds and lubberds !

Eins within a space and a wearywide space it wast ere wohned a Mookse. The onesomenes wast alltolonely, archunsitslike, broady oval, and a Mookse he would a walking go

Adaptarea mea:

Evgheníi si mirodenii, punctate și încondeiate, de vițã si de cãpițã !

A fost odată și câteodată un biv-vel ce era o glifă și un Monx. Netocmit se golea, arhondărit se purta, gogoloi se lumina și ca Monx se preumbla.

—————-

Cf. și:

Traducerea ca adaptare (4): Finnegans Wake, o carte monstruoasă…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/31/traducere-ca-adaptare-4-finnegans-wake-o-carte-monstruoasa/

și

— “Marea de culoarea mucilor”!… ( In Pula, Joyce dezleagã secretul lui Homer)…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/26/marea-de-culoarea-mucilor-in-pula-joyce-dezleaga-secretul-lui-homer/

— “Ismene de bumbac” – Joyce si româneasca la bordel în Pula…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/10/ismene-de-bumbac-joyce-si-romaneasca-la-bordel-in-pula/

— Țiganii și jazzul in Finnegans Wake…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/02/tiganii-si-jazzul-in-finnegans-wake/

Ulise, Joyce, “Bloomsday” – muci, izmene si “marea literatură”

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/06/15/ulise-joyce-bloomsday-muci-izmene-si-marea-literatura/

Advertisements
4 Comments
  1. Marian / Rostul rostirii permalink

    Excelent, excelent! Vă rog domnule Alexe, creaţine-ne şi traduceţi-ne in română Finnegans Wake!

    In fond, ce va rămâne românilor din toată munca şi din tot darul dvs ? Deocamdată un Miros de roşcată amară, pe care am adulmecat-o doar (multumita extraselor pe care le-ati postat pe blog) , insa nu am inspirat-o încă deplin (trăiesc în Franţa, iar eu v-am descoperit de prea puţină vreme: mă gândesc sa cumpăr eBook-ul de la Humanitas). Mă pasioneaza/interesează însă foarte mult articolele dvs “lingvistice”.

    Subiectul cu cecenii, filmările pe care le-aţi făcut printre ei, mărturia pe care o daţi, sunt toate copleşitoare, şi merită tot respectul şi interesul publicului. Totuşi suntem oameni finiţi, nu avem un timp de lectură şi investiţie extensibile la infinit: fiecare trebuie să faca alegeri! Dacă bunăoară « împărtşesc » cu dvs despre ceceni şi misticismul lor (ceea ce am facut deja, tot răsfoind blogul dvs), in timpul acesta, nu mă voi atinge de scrierile lui Joyce (din care am citit 1% !). Pentru mine unul, investiţia aceasta e mult prea costisitoare (deşi vă urmez cum pot mai bine !). Şi-s invidios că nişte ceceni nevinovaţi (ils ont rien demandé, eux !), şi fenomenul Gigi Becali sunt subiectul muncii dvs, iar alte « subiecte », mai nobile poate, nu au timp să vă cadă sub voinţă… Dacă-mi este permis, e ca şi cum un compozitor genial ar umbla printre acei charmeurs de serpents culegându-le folcloric muzica… Iertaţi-mi vă rog cuvintele şi îndrăzneala ! (Am cautat mult, si am sters multe comparatii aici…)

    Sunt insa invidios : destinul si intamplarea le-a dat cecenilor un Apostol si un aparator… Insa dvs ati putea fi Apostol si Dascal si al limbii române !

    Reiau deci : Ce va rămâne românilor din toată munca şi din tot darul dvs ? Eu unul va doresc să va împliniţi din plin căutările, încă dacă ne-aţi pune la indemana o traducere a lui Joyce, in Finnegans Wake, sunt convins ca nu ar ramane fara roade ! Multi români ar lua aminte, ar avea un exemplu despre cum se face treaba (nu o simpla tocmeala, cum spuneti). In plus l-ar putea citi pe Joyce ! Altfel, romanilor nostrii nu le ramane decat sa invete engleza la perfectie daca s-ar putea, sau de nu, sa-si ia gandul de la Finnegans Wake ! Ganditi-va la toti tinerii cărora le-ati face un cadou ! O asemena traducere ar fi mai mult decat extraordinara : Finnegans Wake este o carte imposibil de tradus!!! Certainly, daca ne-o traduceti, singurii care vor putea masura intinderea si valoarea rezultatului vor fi doar vorbitorii de limba roamâna, atat de minoritari intre marile limbi ale lumii. Si totusi, limba romana, ca limba latina face parte dintr-un club select, are o forta extraordinara, si este capabila sa forjeze un popor… Cine poate masura meritul limbii romane in destinul si istoria Tarilor Romane (ca s-o luam istoric).

    Asadar, daca i-ati servit (si ii serviti) pe ceceni, care nu v-au cerut-o in mod special, nu ii veti servi cu adevarat si pe romanii care v-o cer explicit ?

Trackbacks & Pingbacks

  1. Călărind Logosul, sau “traducerea ca adaptare (5): W. Blake: Tigre, tigre lucitoriu / The Tyger… |
  2. Venedikt Erofeiev și sfințenia alcoolului… | Cabal in Kabul
  3. Mircea Mihăieș: Ulysses, 732 – Romanul romanului | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: