Skip to content

Mic curs de lingvistică țigănească…

January 12, 2013

Image

Clejani, 1993, photo: Klaus Reimer

Limbile si dialectele tiganilor sint mai arhaice decit limba hindi din India sau urdu din Pakistan, au pastrat un lexic si o gramatica mai apropiate de sanscrita decit acestea (in virtutea unei legi verificate empiric, prin care dialectele emigratiei sint mai conservatoare decit cele ramase in centrul de plecare al expansiunii) si sint, asadar, inrudite direct cu majoritatea limbilor europene (inclusiv cu latina, desigur). Departe de a fi suboameni si de a vorbi o schimonoseala de limba artificiala, tiganii spun asadar “manuș“, pentru “om”, ca in sanscrita vedica, la fel cum germanii au păstrat, din protolimba lor: Mensch… cele doua cuvinte sint istoric si fonetic identice.

Limba româna contemporana a fost profund impregnata de imprumuturi din dialectele tiganesti, in special din cel al caldararilor… la fel cum au fost si celelalte limbi balcanice. Imprumuturile au inceput in evul mediu, cu cuvinte precum: călău (ceea ce se explica tehnic-profesional, majoritatea calailor fiind tigani: kalo = negru, tigan), si pina in zilele noastre. Călăul românesc e așadar înrudit etimologic cu zeița Kali (Neagra) a hindușilor.

Lingvistica populara si nationalismele recente cauta sa piteasca aceste imprumuturi. Nici sirbo-croatii, nici românii nu sint in genral constienti de faptul ca lovelelova, in sirbo-croata– e un termen tiganesc, de pilda. Româna a fost insa mult mai profund afectata lexical decit limbile vecine. Misto, sucar, nasol, mai recent: naspa… Gagiu, gagica, a mardi, a machi, a besteli, molanEști benga, am auzit un băiat artist zicând despre o fată artistă… Beng e dracul, satana… Adică : ești dată dracului.

Tiganismele formeaza o parte importanta a vocabularului cotidian al romanului, in special în mediul urban. Unele sint pitite sub legende urbane stupide… De pilda, se pretinde semidoct ca “mișto” ar veni de la un germanism “mit Stock“, pentru ca pe la inceputul secolului s-ar fi zis, prin Bucuresti, despre domnii eleganti, ca sint “cu baston” = “mit Stock“!… Legenda e nu doar absurdă, dar si la fel de neglorioasa ca originea autentica, adica cea tiganeasca… Ca si cum ar fi mai nobil ca un cuvint sa vina din germana decit din tiganeste… Numai ca, din pacate, pentru saracii nationalisti pseudo-lingvisti, o asemenea expresie “mit Stock” este total inexistenta si neatestata (ar trebui s-o regasim prin de-alde Caragiale, etc…), neinspiritul limbii germane (faceti o cautare cu mit Stock pe internet si vedeti daca iese ceva în germană)  si contrazisa de realitatea lingvistica. “Misto” e nu doar un tiganism autentic, dar e regasit in limbile din Pakistan, cum poate vedea nu doar etnologul care merge pe teren, dar chiar si pe internet cine isi osteneala sa verifice lexicul de baza al unei limbi din Pakistan-Tajikistan cum e shina:

http://en.wikipedia.org/wiki/Shina_language

“Mișto” e unul din ultimele cuvinte din lista.

Nu numai ca limba tiganeasca a impregnat profund limbile balcanice, dar in urma valului de emigratie spre occident in sec. al XIX-lea, argoul francez a fost, de pilda, adinc modificat de termeni tiganesti identici cu cei folositi in Romania. Multi asemenea termeni s-au folosit in Franta pina prin anii 1960-1970… Argoul asa-zisilor “apasi” din Paris, de pilda, era un argou tiganesc. Romanele populare franceze ale lui San-Antonio sint pline de tiganisme. Surin (cutit) si suriner (a injunghia) sint inrudite cu șuriul (cutitul) romano-tiganesc. Un termen frantuzesc de argou inca folosit si azi, chouraver (a fura) e inrudit cu a ciordi. “Berges” = ani (cind intrebi popular virsta cuiva in franceza) e doar tiganescul berș = an.

In engleza, dad = tata, pal = prieten (de la tig. pral) si pattern (motiv, desen) sint tiganisme intrate in limba literara. Dupa emigrarea tiganilor in America, verbul la interogativ sau imperativ: dikh!… Vezi!… a dat in engleza americana: dig!… – cu acelasi inteles…

Voi mai posta despre aceasta limba interesanta si nepretuita, care ar trebui studiata in facultatile de lingvistica din Romania.

——-

Nota :

Pentru “dig” in sensul de vezi? pricepi? din tiganescul dikh, sens identic, ma bazez pe frumoasa demonstratie din Les Princes du jargon a lui Alice Becker-Ho… “dig?” nu poate aveam evident, nicio legatura cu verbul omofon to dig, a sapa; pentru “pal” si “pattern” pe alte studii aparute in articole. Ipoteza cu “pattern” e atat de veche (exista insa si  explicatia rivala cu derivarea din francezul “patron”, modelul, dar asta nu exclude o fertilizare incrucisata), incat pina si Joyce stia de ea, cum am aratat-o intr-un articol publicat in… Etudes Tsiganes :

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/02/tiganii-si-jazzul-in-finnegans-wake/

————

Advertisements
40 Comments
  1. Misto:) Si misto-ul asta imi aminteste de o calatorie cu un grup de elevi in Franta, imediat dupa revolutie, in epoca vizelor si a calatoriilor scumpe si obositoare, cu multe vami de trecut. In grup si un coleg de cancelarie mai in varsta, profesor de romana, rusa si franceza (sau aproape) care ii atentioneaza pe elevii care tot foloseau “misto”, la vremea aia inca in voga, sa renunte la el cand or fi francezi prin preajma, ca or sa se prinza ca e cuvant tiganesc, si or sa ne dispretuiasca, judecandu-ne gresit si incadrandu-ne unde nu ne e locul… Ceea ce mi-a scos un hohot de ras considerat jignitor si nicicand iertat. Deh, minte de femeie.

    • anthony permalink

      Deh, acu se poate proba cine avea dreptate…doar ca francezii nu recunosc ei nici un cuvant in engleza, dar’mite unul in rromani…neam de colonizatori

  2. lacrima permalink

    De fiecare data gasesc materiale interesante in blogul dvs. Va multumesc pentru efortul de a impartasi toate acestea :).

  3. giordano permalink

    te pomenesti ca celebrele focuri bengale or fi flacarile iadului. cit despre misto, mi-am amintit despre un celebru cintec al coipilariei din care reproduc prima strofa:
    “Hänschen klein geht allein
    In die weite Welt hinein.
    Stock und Hut stehn ihm gut,
    Ist gar wohlgemut.”
    disputatul “misto” fiind palmat in text. (mit)”stock und hut” semnificind “la 4 ace”, adica cu baston si joben.
    poate e doar o coincidenta, habar n-am.
    cit despre “prale”, inseamna “frate” in tiganeste” la fel ca si “brat”, “bruder”, etc, iara nu “prieten”.
    🙂

  4. Mulțumesc. Evident că pral, prale, inseamnă frate, însă în confreriile si fratriile de tîlhari de pe toată planeta, membrii s-au numit intotdeauna frați… E deajuns sa amintesc felul in care gangsterii ruși se numesc intre ei: brat. In Grecia antica, phrater nu a insemnat niciodata frate, ci doar membru al unei confrerii (frate biologic s-a spus din antichitate altfel: adelphos, din același pîntec)… precum și frații si frater din mănăstiri. Trecerea de la pral la argoticul pal e perfect legitima si plauzibila.

  5. „Dic!” se folosește și prin română.
    #numazic

  6. muie nu vine tot din țigănească?

  7. Ba da. Muie înseamnă față, figură.

    • Gogoi din Dudesti permalink

      mui nu muie ! mui inseamna gura.

    • Adi permalink

      mui anseamna gura ( se refera direct la conturul gurii si buze) se mai utilizeaza a striga pe cineva exemplu: deles mui (strigal) dela mui (strigo) dele mui (strigai) dem mui (am strigat)
      muie : sa modificat ( tinerii romani ) a face ceva cu gura adica sex oral , inclus a devenit o fraza faimoasa si cunoscuta an toata Romania (muie)

  8. am mai căutat puțin cu privire la chestia cu mișto și mit Stock.
    nu este o simplă prostie născocită de nepricepuți, ci provine din lumea academică, ori măcar a trecut prin ea.

    o posibilă origine a acestei opinii cică i-ar aparține lui Victor Eftimiu, laolaltă cu alte asemenea aiureli.
    habar n-am dacă-i așa.

    dar se pare că există chiar un dicționar care dă această origine:
    Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
    cel puțin așa redau dicționare online precum:
    http://www.dictionar.1web.ro/dictionar-roman-roman/mi%C5%9Fto/
    http://dictionar.netul.ro/dex/misto
    din păcate, n-am acest dicționar, să verific dacă chiar așa scrie.

    și, nu în ultimul rând, eu am întâlnit această variantă înainte să știu ce-i internetul.
    probabil dintr-o carte, probabil de la o emisiune de limba română – oricum, din surse care ar trebui să fie credibile 🙂

    • Tin minte ca am citit asta intr-o revista Magazin (“albastru”) de la inceputul anilor ’90.

  9. Mic curs de lingvistica rromanes … Recomand sa cititi ” Le maj sukar paramica thaj phenimata lerromenge” (Cele mai frumoase povesti ale rromilor). Eu am o poveste care imi este draga. O scriu in graiul limbii mele (rromanes),nu tiganeste! … Ca tot vorb despre ”phrala” (frate/le). Poveste se intituleaza – ”Duj shave o butikerno shavo thaj o xoravno ” (Doi flacai baiatul cel muncitor si cel mincinos).

    Sesas jekhvar jekh phuro rrom,but A fos odata un rrom batran,foarte
    barvalor thaj pativalo,ama,bezexeθe,na bogat si cinstit,dar din pacate, nu avea
    sesas les shave. copii.

    Anq-jekh des, зas vov pesqe phralesθe, Intr-o zi,merge la fratele sau,care
    aves sasas les duj shave,thaj phenel lenge: care avea doi baieti si le spune :

    -Dickhen,mirre shava!len,me sem but vedeti,baietii mei,eu sunt foarte
    phuro thaj si maj astiv te kerak buti. Si man batran si nu mai pot sa muncesc. Am o casa
    jekh baro kher,guguruva,grasta thaj vurdon, mare,boi,cai si caruta,oi multe si altele,pe
    bakra thaj but aver,saven kana merava care,cand voi muri,vreau sa le las aceluia

    kamav te mukhav len le kolodesqe maskar dintre vou care este mai muncitor
    tumenθe,savo si mai lasko butarno thaj maj si mai cinstit. De aceea,spune
    tutmenθe,savo si maj lasko butarno thaj maj batranul,va cer voua sa mergeti
    pativalo. Kodolesqe,phenel o phuro ,mangav in sat si sa lucrati si care va face
    tutmenge te зanθ-o gav te keren but buti thaj (va castiga ) mai multi bani in trei zile
    savo karela maj but love an a trin desa p-i pe munca, acela sa ramana si sa
    pesqi buti,kodova te ashel te besel ansθ-o stea in casa mea.

    Ito sig,el duj phrala telardine anθ-o Repede,cei doi frati plecasera in sat sa
    gav te roden te keren buti. Akana,o baro caute de munca. Acum,fratele cel mare,
    phral,pal so godisarel pes jekn cira, зal jekhe dupa ce se gandeste in pic,se duce la un
    pesqe amalesθe thaj phenel lesqe sa i prietem de al sau si-i spune toata
    paramisii: povestea:

    -Amal!a, de man jekh galbeno thaj – Prietene,da-mi un galben si cand voi
    Kana avava barvalo,me lava o kher e fi bogat ,de voi lua acasa de la batran,si-l voi
    phuresθar thaj anava les palpale thaj vi maj but. aduce inapoi si chiar mai mult.

    ”Mirri chib,i rromani” (Limba mea,limba rromani). Atat!
    O zi buna!

    • Victor permalink

      Denumirea rrom este inventata si provine de la numele imperiului roman de rasarit.
      Romanii nu vor ca sa existe confuzie intre numele lor si cel al tiganilor.

    • Dinupaltinis permalink

      Misto paramisii.As vrea sa o stiu toata.

  10. De-a dura lex, s-a dus vremea cand toata lumea credea ca misto ca vine din germ ”mit stock”,la care va sa zica ” frumos,bine,sic”. Lingvistii au decodat o multime de argouri care au intrat din graiul rromani in limba romaneasca: barosan,”esti mare”,esti cu dare de mana”.. Bulit,paradit,si multe alte cuvinte sunt de sorgine rromanes :a da cu vastul ” a fura”. Ce mi-e tutea ce mi-e mandea,adica (imi) este totuna”, ”tot un drac” – aici Tutea si Mandea vin din formele de locativ ale pronumelor personale tu (tute ”la tine”),respectiv me (mande ” ma mine”),pentru situatii de tipul ” Ce mi-e la tine,ce mi-e la mine”. Pai,tu ii spui astea lui Mandea?!” Mukh les – ceea ce in limba rromani inseamna ”lasa-l!” – a dat in limba romaneasca ” muckles!”,”taci”!,atentie!”.
    Cei care nu parlesc limba rromani,s-au grabit sa decodeze prin ”lasa-l (in pace)”,dar,de fapt,mesajul era ” Las-o ! (lasa gura!,Taci). Se observa si o varianta ”feminina”,mecla (cf.rr.mekh la ”las-o!”),dar este posibil ca aluzia sa fi fost alta: ” las-o (ca este urata),devenit si ”uite ce mecla are!”. Astfel,ne apropiem de cuvantul ”mui” ” gura : fata”),care a generat in limba romaneasca o serie de cuvinte,sintagme si expresii: muian,”fata urata”,muie,la muie,muista,etc. Bineintes,sa nu uitam de cuvintele: bafta,baros,basardina,benga,”dracul”,bistar,bulangiu,”homosexual”,
    a cardi,a dili,” a lovi”,diliu ” nebun”,gagiu,a gini,a vedea,a observa”,a hali ” a manca”, lovele
    ”bani”,mandea ” subsemnatul”,a mangli ” a cersi,a fura”,a mardi ” a bate”,matol ”beat”,misto,
    molan,”vin” ,nasol ”urat,caraghios”, a paradi ”a strica”,a pili ” a bea” (pilea mol =bea vin),piranda,
    puriu” batran”,a soili ” dormi”,suriu ”cutit”,bulan ”noroc” ,

    Nu o spun eu ca vorbitor al limbii rromani,ci o spune un lingvist nerrom ,Gheorghe Sarau!
    Oricand va pot demonstra cu o serie de povesti clasice din folcorul rromani ca,graiul limbii rromani este unul care dateaza de secole. Nu prea putem demonstra cu documente,pentru ca nu am avut o elita pentru a ne conserva istoria. Daca…nu avem noi rromi istorici si linvgisti,exista o multi de istorici si lingvisti care erau dornici sa adune povesti si poezii din frumosul si unicul nostru folclor rromanes. Asadar,unul din miile de filozofi intersesati de cultura rromanes,un anume filozof de origine germanica(Wlislocki) avea sa sa spuna” mergand necontenit dintr-un loc in altul,norodul acesta al tiganilor poseda in obiceiuri si moravuri,in cantecele,legendele si in basmele sale o bogata comoara de poezie sanatoasa si viguroasa,pe care la o prima vedere nu ti-ar veni sa o asociezi cu indivizii acestia drentarosi si murdari,aparent indiferenti la intemperii”,iar,ca exemplu,cercetatorul strange poezii:

    Mira-se lumea,se mire
    Cum de-mi poate sta in fire,
    Cum de-ndur far-sa cracnesc
    Si moartea nu mi-o doresc.

  11. Nume Julia Henriette Kakucs permalink

    Un articol deosebit de interesant, care demonstreaza o data mai mult felul in care limba este o marturie a convietuirii, a istoriei unui tinut. Coloritul, nuantele, intreaga paleta a expresiilor care in procesul comunicatiei dezvaluie tesatura fina a influentelor survenite pe parcursul timpului, ne imbogateste pe toti… chiar daca nu suntem constienti de aceasta. Uneori am impresia ca limba vorbita este mult mai toleranta decat cei ce o folosesc…

  12. Mişto— sanscritul mişta = dulce (Twa mişta iva soma asi, madiya gagyaya = eşti dulce ca soma, mireasa mea)

  13. Sorin5780 permalink

    Am citit mai demult un articol scris de un „ațingan”, iar întâmplător specifica și acest termen „mișto”, alături de alte două, în relație cu alți corespondenți din limbile surori indiene. Se pare că la origine însemna „bun”, însă forma mai veche ar fi fost *mirșta, dacă îmi aduc eu bine aminte. Cu căderea unui „r”.
    În sfârșit, aici ar fi radicalul IE: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1247&root=config

    E înrudit cu alb.mirë (bun, decent, etc.) și sl.mirъ (pace). Sunt curios dacă nu cumva mișto e de fapt un superlativ, ca eng. best, brightest, strongest sau greaca antică pheristo (cel mai bun, cel mai viteaz, cel mai puternic)! E vorba de sufixul IE -isto.

  14. Chiar credeți că ‘dad’, o noțiune atât de fundamentală, vine în engleză taman din țigănească și nu din galezul homofon atestat încă din sec. XIII ?

    • Victor Grigor permalink

      Astea sunt riscurile unei abordări superficiale dar cu impact senzational. Lingvistica serioasă înseamnă știință , nu jurnalistică. Numai că un Lazăr Șeineanu, un Pușcariu sau un I.I.Russu sunt mai plicticoși decât un Dan Alexe. Asttfel poți să ajungi la concluzia că DAUGHTER e în limba engleză un împrumut din sanscritul DUHITAR, și nu un cuvânt moștenit din indo-europeana comună , sau că VIEZURE vine în limba română din albaneză !

  15. Victor Grigor permalink

    Obiectiile au fost facute de catre alte persoane pe acest blog. Este vorba despre acel / l/ intervocalic care in toate cuvintele vechi romanesti a devenit /r/. Imprumuturile din epoca medievala, dupa cum bine stiti ,nu prezinta acest fenomen. Poti sa sustii originea albaneza a acestui cuvant numai daca ignori acest lucru. A ignora in stiinta chiar si un fenomen minor, nu ca acesta despre care vorbim, inseamna a avea o abordare superficiala a fenomenelor.

  16. Victor Grigor permalink

    VIEZURE nu e un exemplu?

  17. Victor Grigor permalink

    De etimologie superficiala.

  18. I M Felea permalink

    Există și în argoul rusesc лавэ (lavă) cu exact același sens ca în română.https://ru.wiktionary.org/wiki/%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%8D. Faptul că o comunitate marginalizată a dat independent în două limbi termeni similari este interesant, deși deloc surprinzător. Despre pattern însă, înclin să cred că explicația din patronus este mai demnă de încredere. Corespondenții din portugheză, galiciană, olandeză, spaniolă, franceză sprijină această ipoteză.

  19. Gion permalink

    In toate limbile sunt similaritati.
    Este frumos si interesant sa le descoperim.
    Mie, cel putin, imi dovedeste ca la inceput, tot pamantul avea o singura limba. Apoi Dumnezeu le-a incurcat limba oamenilor.
    Imaginati-va momentul, cand toti, la un moment dat, vom vorbi aceeasi limba.
    Pana atunci, nu-i asa ca similaritatile ar trebui sa ne ajute sa ne intelegem, nu sa ne dezbine?
    Ca gasim cuvantul “misto” exprimat si explicat in mai multe limbi, nu este o dovada ca rromii (sau tiganii) sunt si ei oameni? …..
    Am dat intamplator peste aceasta pagina. Am comentat, dar nu doresc sa mai continui.
    Sper sa-mi iertati interventia daca vi se pare nepotrivita. Va multumesc.

  20. Mihai Pirvan permalink

    Crima te merau
    .
    Mai vrem!
    Mersi

  21. neax permalink

    Nașpa nu cumva vine de la nașparliu? O fi țigănesc?

  22. Voi cei de la vest de Prut trebuie sa va lasati de tiganisme, iar noi cei din partea est-pruteana – de rusisme, pentru a ne intelege.

    De ce sa zici:
    “mishto”, daca avem: bine, excelent, extraordinar, splendid, minunat….
    “bafta”, daca avem: succes, noroc, reusita, izbanda…victorie

    Barbarismele respective arata gradul de degradare, atat al nostru (cu rusisme), cat si al vostru (cu tiganisme)

  23. Tele Ormanean permalink

    Cuvintele tiganesti nu fac parte din limba romana vorbita corect, literar. Exista in paralel in vorbire, jargoane de vorbire: jargonul de mahala, jargonul puscarilor, jargonul marinaresc, jargonul cazon, jargonul negustorilor, jargonul hotilor, al politistilor, al serviciilor secrete, etc, etc.Cuvintele unei limbi sunt ca banii, cele bune umbla, sunt valoroase (cine a spus asta?). Fratele din Basarabia are dreptate cand face legatura cu rusismele, dar ca vorbitor de limba rusa invatata la studii intre rusi (vorbitori de limba rusa), trebuie sa arat si deosebirea. Cuvintele tiganesti intra in limba periferica, in jargoane, multe de speta inferioara, aceste jargoane insa de multe ori dispar sau se schimba. La limba rusa apare folosirea cuvintelor sau expresiilor rusesti intercalate in fraze romanesti ale vorbitorului de limba romana si acapareaza exprimarea, majoritatea devenin vorbitori de o limba amestecata romana-rusa, pe care o intelege numai cel ce este in aceeasi situatie. Lmba rusa te capteaza chiar in vorbirea aleasa, nu este o limba de jargon. Calitatile limbii ruse sunt exceptionale pentru a tine discursuri in special politice, a formula fraze foarte concrete. Capcana consta in varianta vorbirii limbii combinate romano-rusa. Ca sa scapi de astfel de problema, caci devine o problema, un obicei care se instaleaza, un fel de usurinta de exprimare, este foarte recomandat sa vorbesti limba romanna curat fara amestecaturi rusesti, altfel risti sa nu mai scapi de astfel de vorbire, sau sa vorbesti limba rusa curat fara amestecuri romanesti pentruca risti sa inveti limba rusa cu gramatica romaneasca, gen “samoliot frumos zburaiet” si raspunsul profesorului ” eta vrajeala ne tziniaet”. La basarabenii nostri, intalnesti adesea vorbirea romaneasca tradusa din rusa gen: “Misha, imbraca sapca, ploaia merge!”, nu pentruca vorbesc mai des limba rusa decat limba romana, ci din cauza vorbirii amestecate: romana-rusa sau rusa-romana.Asa e in toate limbile straine, exista niste capcane de insusire corecta a limbii.

  24. Adrian permalink

    O intrebare: exista mai multe limbi/dialecte tiganesti? Sunt si etnii diferite?

  25. Desigur că există și nu sunt mutual comprehensibile, adică nu permit înțelegerea de la un dialect la altul.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Nasol, naşpa, nasfaliu… | Cabal in Kabul
  2. Unde se înșeală grav Djuvara în legătură cu romii | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: