Skip to content

”Lucru“, “pramatii” si atitudinea româneascã faţã de muncã…

January 14, 2013

384813_483340325033144_620375744_n

Româna prezintã particularitatea, spre deosebire de toate celelalte limbi neolatine, de a fi deturnat sensul latinescului lucrum intr-o directie cu totul neasteptata: lucru si a lucra. In latinã, lucrum inseamnã ”profit“, in special profitul realizat prin cãmãtãrie. Era initial opus lui damnum, ”pierderea unei investitii“ si a capatat treptat un sens extrem de negativ, indicînd dorinţa de cîştig nemuncit, precum si aviditatea, zgîrcenia, avariţia.

Acesta e de altfel singurul sens al frantuzescului lucre, unde termenul s-a pastrat direct din latina, ca si in româna. Si astazi se mai spune in franceza: appât, sau: passion du lucre, starea de spirit permanenta a cãmãtarului leneş şi hulpav.

Cum a ajuns termenul latinesc ce desemneaza trîndãvia profitoare sa însemne în românã muncã, adicã exact contrariul? Evolutia lui lucrum in româna se explica prin influenta nefasta a grecoteilor care veneau peste demnii tarani si pastori nord-danubieni sa le vînda mãrgele si alcool prost si sa le împrumute bani, ochii dracului. In greaca veche, kamatos (κάματος) însemna initial ”muncã“, dar a ajuns sa capete sensul de ”rezultatul muncii“, camãtã, care la greci nu putea fi obtinut decît prin vicleşuguri trîndave. Ne putem inchipui cum le explicau lipitorile zîmbitoare taranilor carora le cereau camãtã dublul sumei împrumutate: ”E pentru munca mea, kamatos… adica, pe limba voastra: lucru !…“

Iatã: românii nu au inteles niciodata cum stã lucrul.

Pramatii filosofice și pragmatice

O probă suplimentară a influenței grecești asupra vocabularului comerțului e dată și de faptul că grecescul πράγμα, pragma – lucru, obiect (de unde – pragmatic), iar la plural πραγμάτεια (pragmateia) sau πραμμάτεια -pramatia- afaceri (ca in fr. les affaires), prin extensie marfă a ajuns să desemneze un escroc, o canalie și o secătură. Putem să ne închipuim, prin deducție, cam ce mărfuri πραμμάτεια le vindeau țăranilor români pramatiile de neguțători greci.

”A munci cu spor“ – atitudinea româneasca fata de muncã vazuta prin prisma lingvisticii

In româna, ceilalți termeni care țin semantic de sfera muncii vin din limbile slavilor de sud. Nimic surprinzator aici, numai ca majoritatea au un sens total deturnat de cel initial. Astfel, „spor“ inseamna in sîrbo-croata: lent, incet. Sporno, sau sporo, este, tot asa, adverbul corespondent: cu lentoare. Asta, din punct de vedere cultural, arunca o lumina interesanta asupra expresiei imprumutate românesti „a munci cu spor“.

Si, desigur, munca insasi nu e altceva decît termenul slavon care desemneaza chinul, tortura. „A munci“ are aceeasi radacinã cu „mucenic“ (martir). Un neam de osînditi…

Tembel

Ca o completare, mai trebuie mentionată si atitudinea față de simularea muncii. Dovadă turcismul tembel, care in româna a ajuns sa însemna un nebun. In turca, tembel nu are absolut nimic de-a face cu sănătatea mintală, ci înseamnă pur si simplu leneș si doar leneș (afară de mâncarea numita tembel, care e o umplutura de sarmale coaptă direct, din lene, fără a mai umple cu ea foi de varză sau de viță).

Un tembel in turcă e un leneș pe față, un leneș care nici nu se preface că muncește… or, pentru un român, care trebuie sa se prefacă, in virtutea mecanismului ancestral de supravietuire sociala, că ar munci, doar un nebun nu simulează. De aici strania alunecare semantică de la lene spre o nebunie sau prostie pe care nimic nu o anunța in termenul inițial.

 

———-

——————-

12 Comments
  1. Gabriel Marian permalink

    ok, dar si la francezi “travail” vine de la “trepalium”- insturment de tortura, din cate am invatat 😀 Oricum, super articolul :)))

  2. …Vi se pare că zărăfia (ngr.) sau camăta sunt operaţiuni făcute fără muncă?… Totuşi, e vorba de o muncă serioasă, cea intelectuală…
    La vechii evrei, banii nu erau numai bani în sine, ci şi seminţe…or, în această calitate, trebuia ca ei să se înmulţească (nivelul 1, filosofarea 🙂 ) Apoi, pe lângă înmulţire, trebuia ca zarafii să ştie nivelul 2: matematică (evreii învaţă şi astăzi mai întâi adunarea şi înmulţirea, şi de-abia mai târziu scăderea şi împărţirea 🙂 ), psihologie umană, economie, politică, un serviciu de informaţii răspândit şi credibil. La nivelul 3, acţionau, efectiv… Aceasta nu e muncă?… 😀

    Vă las o anecdotă din propriul meu Tractatus theologico-philologicus: într-o toamnă, Ion se duce la Iţic să-i împrumute doi galbeni până în primăvară. Acesta-i spune: “Îţi împrumut, dar la primăvară îmi înapoiezi patru.” Ion, strâmtorat, acceptă. Iţic adaugă: “Şi-mi laşi toporul ca zălog…” Ion, nevoit, i-l dă. Iţic îi dă banii şi, pe când îl conduce spre portiţă, îl întreabă: “Auzi, Ioane… Ţi-a fi greu la primăvară să-mi dai înapoi patru galbeni, aşa, deodată… Nu mai bine îmi dai acum doi şi atunci doi?” Ion scoate cei doi galbeni, îi dă cămătarului şi pleacă. Pe drum, cugetă: “Topor n-am, bani n-am, acum am şi datorii…şi totuşi, nimic nu a fost necinstit…”

    Dorindu-vă o zi cu bucurii
    Vă salută un om cu datorii…;)

  3. Mult prea xenofob pentru gustul meu. Iata o mostra: „Evolutia lui lucrum in româna se explica prin influenta nefasta a grecoteilor care veneau peste demnii tarani si pastori nord-danubieni sa le vînda mãrgele si alcool prost si sa le împrumute bani, ochii dracului.” Chiar vorbiți serios?

  4. Sun Rose permalink

    Cuvantul ticalos vine din grecescul ” ti kalos” care inseamna “ce frumos”. Va puteti imagina cum?

  5. In dialectul sicilian “greci” inseamna “hoti”. De exemplu: ‘Ntra greci e greci nun si vinni abbraciu. (Exista onoare intre hoti).

  6. Nu-s lingvist (mă jur!), dar totuși îmi permit să indic o altă filieră (să îi zicem așa, pentru că nu știu sigur dacă ăsta e termenul) pentru cuvântul „horă“. Și anume, un dans ritual pentru proslăvirea zeului slav Hors (al dracu de apropiat ca nume de Horus-ul egiptean … adevăr tulburător!!!!). Acest Hors era fix Soarele. Faptul că hora e rotundă … știți voi … adevăr tulburător!

    • Si clatita e rotunda si seamana cu soarele, iar rusii si francezii devoreaza imaginea soarelui de lasata secului… fugi la hora si nu mai fi lingvut !

  7. Zamfir permalink

    Eu stiam ca munca vine de la ungurescul munka. Gresesc?

    • Da. Și în maghiară munka vine tot din slavă… poate chiar prin intermediar român.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Dan Alexe – “Dacopatia și alte rătăciri românești” [comentariu] | Roxana-Mălina Chirilă

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: