Skip to content

Cum ne ajuta lingvistica sa reconstituim exodul tiganilor… precum si istoria Balcanilor…

January 22, 2013

Image

Clejani, 1993 (foto: Klaus Reimer)

Graiurile tiganilor oferă o rară unealtă de studiu a evoluției limbilor balcanice, care nu a fost folosită pînă in prezent. In drumul din India spre vest, tiganii au imprumutat multi termeni din lexicul de baza din paștună, persană si armeană, insa e vorba doar de imprumuturi lexicale, nu si gramaticale. Împrumuturile lor gramaticale, care le-au modificat profund limba, transformand-o in ceea ce este astazi, arată ca țiganii au ajuns in Balcani in momentul disclocarii profunde si definitive a slavonei comune in limbile de azi: bulgara, macedoneana, sîrba si croata (slovena, situată în afara ariei, nu a fost atinsă de asta), dislocare produsă de influența combinată a limbilor locale vechi din Balcani: greaca, albaneza si româna împreuna cu graiurile aromâne.

Limbile balcanice s-au influentat atât de mult reciproc, încât si-au creat aceasi structura gramaticala, desi fiecare din ele avea origini diferite. Astfel, bulgara si macedoneana au pierdut definitiv flexiunea caracteristica limbilor slave si s-au dotat cu un articol hotărât, inexistent in celelalte limbi slave.

Ceea ce caracterizează printre altele limbile balcanice e faptul ca infinitivul,  in construcții verbale cu fraze subordonate, a fost înlocuit de conjunctiv. Acolo unde franceza spune je veux boire, româna nu spune vreau a bea, cum ne-am astepta, ci vreau să beau, ca si cum in franceza ar fi, greoi, je veux que je boive

Întreaga structura a limbilor balcanice e organizată astfel, spre deosebire de celelalte limbi europene, care folosesc infinitivul: he must die, il doit mourir, er muss sterben… dar la noi: trebuie să moară.

La fel e in toate limbile balcanice care au fost influentate de greaca-albaneza-română.. Asta formează marea diferență gramaticală dintre sîrbă si croată: croată – hoću piti ; sîrbã – hoću da pijem (vreau sã beau, influentat de greaca-romana-albaneza).

Or, sosind in Balcani, graiurile tiganesti si-au modificat de asemenea profund structura gramaticală. Nu numai ca au luat din greaca articolele hotărâre o (masculin) si i (feminin): o manuș = o anthropos (barbatul); i romni = i gunè (femeia)… dar întreaga structură a limbii lor s-a refăcut in jurul unui nou creat conjunctiv (inexistent in limbile indiene).

Astfel: kamau te piau – vreau să beau, cu o conjunctie te = să identica cu cea din albaneză, folosită la fel, fără ca astăzi sa avem posibilitatea de a decide daca e vorba de o structura imprumutată in întregime, sau de o creatie interna, cum s-a intâmplat in bulgara-macedoneana.

Textele slavone de dinainte de sec XIII nu prezintă aceasta folosire sistematică a conjunctivului, ceea ce arată ca stramoșii tiganilor au trebuit sa soseasca in Balcani in acel moment de revoluție structural-gramaticală… daca ar fi sosit inainte, ar fi fost influentate diferit. Acela constituie insa si momentul cel mai tardiv in care puteau sosi, dintr-un alt motiv pe care il putem controla lingvistic. Anumite împrumuturi tiganesti din slava, precum dligo = lung, care durează mult, au fost făcute inainte ca limbile slave balcanice sa piardă acel L velar… Astăzi, corespondentul modern al lui dligo e dug, dugo, in limbile slave din Balcani (cu excepția dialectelor care au stat la baza bulgarei literare), acel L supravietuind doar in împrumuturile tiganesti, care au trebuit sa aiba loc în sec. XIII, inainte ca aceasta modificare fonetică sa intervină in limbile slave balcanice, dar dupa ce sistemul gramatical al acestora fusese dislocat de influenta greco-albanezo-românească.

Intâmplator, data stabilită coincide si cu mențiunile din cronici si hrisoave, insa chiar in absenta acestora, simpla analiza a limbii tot ne-ar fi furnizat o unealtă fiabilă pentru a stabili data sosirii tiganilor in Europa undeva pe la începutul sec. XIII.

Și, la fel, absenta totală a împrumuturilor vechi din turcă arata că țiganii au traversat Anatolia intr-un moment in care Imperiul Bizantin grec era inca puternic si in care influența micilor hanate si sultanate otomane era minimă. Tiganeasca nu a fost deloc influentată de turcă, ceea ce indica, de asemenea, o data a sosirii inainte de 1300.
——

Advertisements
8 Comments
  1. Reblogged this on and commented:

    Pentru

    8 martie: Ziua Internațională a Romilor…

  2. Domnule Dan Alexe, mă numesc Cîrpaci Marian Nuțu, sunt rom din neam de fierari. Îmi studiez limba comparată cu limbile hinduse. Adică vreo 30! de limbi, dialecte și subdiaelcte comparate cu romani. Toți așa-zișii experti în romani care au scris cărți au căzut în capcana articolelor hotârâte preluate din greaca (adică O și I), precum și a subjunctivului preluat din albaneză. Victor Friedman a avansat ipoteza împrumutului sujbjunctivului din albaneză.Nimic mai fals! Limba romani nu l-a preluat decât mai din română, sau po din slavă, pentru modul comparativ. Deși romii posedă încă postpoziția prakrită eder pentru gradul comparativ. Ceea ce noi am preluat sunt cuvinte din limba română. Toate graiurile romilor din lume au cuvinte românești, păstrând în același timp sinonimele vechi rome (hinduse). Dar gramatica noastră nu a preluat atât de dramatic borrowings-uri. Romii din Slovacia, Polonia etc… vorbesc foarte hindus și acum. Doar romii din România spun mai mishto în loc de mishteder, mai baro în loc de bareder. Iar romii din Serbia spun po baro/po mishto, fiind înfluențați de bi-lingvismul lor. Eu însumi am auzit în România romi care vorbesc corect. Eu scriu o carte în english și română, tocmai pentru a schimba percepția greșită pe care Jan Hancok, Yaron Matras și alții o răspândesc, cum că romii au stat în Grecia și au luat articolele hotîrâte de acolo. De fapt romii au venit din India cu ele. Ar trebui lăsați romii autentici să-și cerceteze cultura, și nu romii dezetnicizați, căci Jan Hancock este mai mult kashtalo. Noi romii vorbitori simțim limbile indiene mai bine decât un rom care vorbește din an în Paște limba romani, căci este prea preocupat să-i pupe în cur pe românii care oferă posturi si cu care funră funduri europene destinate romilor care nu ajuung la ele și astfel sunt nevoiți să fure în Occident. Unul dintre cești mari romi inventați este Ciprian Necula care spune așa:

    Eu nu mă lupt pentru rromi ca națiune. Consider că sînt un lucru artificial națiunile, mi se pare stupid să mori pentru români sau să mori pentru rromi, adică pentru niște milioane de oameni pe care nu-i cunoști, care sînt foarte diferiți între ei și pe care-i lipești artificial. Eu sînt adeptul individualității. La rromi sînt optsprezece subgrupuri, care nu se plac între ele, sînt foarte diferite. Ideea de unitate politică, culturală e o prostie. Cum să te lupți pentru rromi, în general, cînd ei sînt atît de diferiți?

    http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/interviu-dezvaluiri/ciprian-necula-romania-sa-se-numeasca-valahia-ca-sa-nu-mai-fie-confuzia-cu-rromii/

    Pe domnul Ciprian Necula l-a pus Ponta secretar de stat la fondurile romilor, deși Necula este antropolog și sociolog. Plus că Necula nu este rom tradișional, este lăieș/ kashtalo. Aceștia zic toți Eu nu sunt țigan că nu știu țigănește! Dar după ce devin activiști ONG sunt toți romi, fără să știe o boabă de romani.

  3. In limbile indiene exista conjunctivul, mai cauta domnule și este chiar așa…kamau te piau…eu de peste 20 de ani fac cercetare..va rog nu va mai bagati sa definiti lucruri nesigure …dogmele sunt pentru initiati…lasa tiganologia ca devii tiganopat.

  4. Uite dumneata poti fi acuzat de plagia pentru ca nu-l citezi pe Victor Friedman. El a spus ca particula TE romii au luat-o din albaneza :
    http://home.uchicago.edu/~vfriedm/Articles/136Friedman99.pdf
    La pag. 324 a articolului The Romani Language in the Republic of Macedonia: Status, Usage, and Sociolinguistic Perspectives, autorul Victor A. Friedman spune ceea ce dumneata plagiezi…

    Acta Linguistica Hungarica
    September 1999, Volume 46, Issue 3, pp 317-339

  5. Mulțumesc pentru sursă. Nu cunoșteam studiul. Mă bucur că mi se confirmă că aveam dreptate.

  6. Aaa in cazul acesta vă cer scuze. Să știși că nu romii nu au preluat particula TE din albaneza..e doar o presupunere. Eu am gasit că în India se vorbea așa. În curând public cartea, sper.

  7. Dennis permalink

    Exista un intreg dialect (un dialect pe care unii il numesc chiar para-romani) care imbina limba “tiganeasca”, limba turca si limba bulgara, neamurile de horahane (horahai, sau tigani turci/tiganii musulmani) vorbesc un astfel de dialect. Ei in limba lor o numesc “hâdăreşte”. Poate nu are relevanta in legatura cu articolul de fata, dar vreau sa arat ca exista si aproape o intreaga limba care imbina rromani si turca.

  8. N.C. permalink

    Tiganii (tiang anna, in sanscrita, intangibilii sau de neatins) au fost miscati din India dominata sistemul castelor (unde tiganii aveau conditia sociala de “paria”), de catre hoardele mongole. Asa spun tiganii din Rusia si cei din Iran. Cred, ca atunci cu hoardele mongole, care ii foloseau la trebile murdare si la fierarie, au fost o serie de dislocari mari de populatie tiganeasca din diferite zone ale Indiei stapanite de hanii mongoli, dar cred ca plecari din India catre cele patru zari au mai fost si cu alte ocazii, tiganii “paria” neavand ce pierde in India unde erau mai mult decat marginalizati. Fiind cu nava in portul Kandla si avand tigani in echipaj (Ceausescu dadu-se ordin sa fie incadrati in munca, dar se intampina opozitia echipajului daca erau incadrati la bucatarie, brutarie, ospatarie sau cambuza), am asistat la convorbire libera intre tiganii nostri si tiganii locali, care incarcau nava in sistemul sirului indian). I-am intrebat daca este vreo deosebire in vorbire si ne-au spus ca se inteleg bine. Unul dintre colegii tigani era un bascalios mare si il foloseam ca ghid la iesirile la mal. Navigand in stramtoarea Gellasa, am intalnit ambarcatiuni multe de tigani ai apelor, locuitori in Sumatra (Indonezia), care se ocupa cu pescuitul si pirateria. Avand la bord colegii tigani, nu am avut de suferit nimic din partea localnicilor, desi se intelegeau mai greu cu acestia in comparatie cu cei de la Kandla, le-am dat multe conserve pe care le aveam ptr barcile de salvare si sticle de apa Borsec. In India, navigand pe Gange inspre Calcuta, pilotul indian ne-a spus ca la tiganii lor ei le zic “baida”, ceeace s-ar traduce “oameni de pe drumuri sau fara case”. La clima din India, daca aveai coliba, nu-ti mai trebuia casa si nici de haine nu prea aveai nevoie. Colegul nostru cel hazliu, ne-a lamurit ca “ciori” in hindu inseamna hots sau vagabont si ca nu se refera la culoare. In Calcuta se dormea pe trotuar direct, marcau locul cu o bucata de creta si acolo isi lasa averea, un ceainic, o traista si o umbrela de care nu se desparteau. Cei care aveau un pat, stil targa, se considerau bogati. Pe malurile Gangelui, erau sute de kilometri de cuptoare mari de caramida, caramidarii erau tiganii locali, care tot in colibe locuiau. Mare nedreptate, sa produci toata viata caramizi si tu sa nu ai o casuta cat de mica. Pilotul ne-a explicat, ca acestia preferau spatiile libere, cerul si pamantul Asa o fi! De la guvernarea lui Jawaharlar Nehru, tatal Indirei Ghandi, castele au fost desfiintate si paria au devenit cetateni egali in drepturi ai Mamei India (cartea scrisa de Nehru). Totusi am observat ca sistemul de caste inca functioneaza si paria sunt tot marginalizati puternic, desi unii membrii ai comunitatii baida (tiganesti) care au patruns la varful puterii. Mai multe drepturi aveau in statul Kerala, unde era instaurat un regim comunist. Un profesor de istorie din Shrinaghar, a spus ca tiganii sunt bastinasii Indiei, ca stramosii indienilor sunt arienii veniti in India in epoca razboaielor intre zeii Indiei i ca veneau de la Dunare si Carpati sau din stepele de la nordul Marii Negre, Caucazului si Marii Caspice. Deci este vorba de euro-indieni si nu de indo-europeni. Mi-a explicat ca Vede (carte sfanta a indienilor) inseamna viziune, a vedea inainte, inainte mergatoare. Deasemenea Upanishade, alta caretesfanta a brahminilor, inseamna “Stai si asculta”.
    Tiganii de la noi sunt veniti din Imperiul Roman de Rasarit, unde erau robi pe latifundii, si dupa caderea Constantinopolului au trecut Dunarea la nord impreuna cu stapanii lor. Mai erau pe aici si pe timpul lui Vlad Tepes, dar nu erau numerosi. Au fost robi pana la zlobozenie, dar acum constat ca se autovictimizeaza nevoie mare si arata cu degetul inspre romani “asupritori”. Taranii romani, in afara de mosteni sau mosneni, sau razesi, traiau mult mai rau de cat tiganii robi pe feudele marilor boieri, care in mare majoritate nu erau romani, mai ales dupa venirea fanariotilor, Tiganii uita ca oamenii de incredere ai boierilor erau tiganii si albanezii, vechilii si logofetii, arareori erau romani. Tiganii au fost numiti “romi” caci veneau din Imperiul Bizantin, unde cetatenii era romei sau romeon sau chiar rom (romanes). Ei spun ca rom inseamna om bun si ca tigan inseamna om rau. Daca luam cuvantul hindu pentru om bun sau domn atunci trebuie sa-si zica “rumi” sau “rami”. Tiganii cu carte dar cu cultura generala precara isi scriu o istorie “dupa ureche”, tot asa cum interpreteaza si muzica. Ce este urat la ei, este faptul ca denigreaza pe romani, de multe ori batjocorind-u-i pe cei ce nu iau lasat sa piara, vorba lui Vadim, “Facerea de bine, violo di madre”. Atitudinea agresiva si de multe ori criminala a romilor impotriva romanilor bastinasi in Romania, este provocata de acesti propagandisti romoi, de acesti pseudo istorici de ocazie,
    Avand in copilarie prieteni copii de tigani, cu care mergeam la colindat sau petreceam verile la pazit bostana si via, as vrea sa le zic acestor agitatori de prost augur, sa se comporte atent cu sensibilitatile oamenilor, caci democratiile, ca si parintii nostri, au o hiba: imbatranesc si mor. Fiara barbara a extremismului, pandeste din boscheti si nu se stie cand rupe lantul si cine o poate imblanzi. Romii, sau tiganii, cum vor ei sa-si zica, sa-si construiasac viata lor in libertate si democratie sa se civilizeze, adica sa respecte legile si respectand pe ceilalti compatrioti fara a le atinge viata, familiile si mandria. Exista o zicere din batrani: “Cine zice, lui isi zice. Cine face, lui isi face!”.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: