Skip to content

Despre vaci și putane la armâni…

January 22, 2013

Image

Deliciosul și onestul Dicționar al dialectului aromân al lui Tache Papahagi ne dă la rubrica curvă: corespondentul neașteptat putană, de unde deducem că bunii păstori machedoni și fîrșiroți obișnuiau să transhumeze și spre bordelurile din Soluna, Dubrovnik și Split…

Mai mult, exista adjectivul putănescu, iar profesia (curvăsăria) era numit printr-un termen format în limbă cu un sufix turcesc: putănlíchi

Surprinzător este însă că un alt cercetător, danezul Kr. Sandfeld, intr-a sa Linguistique balkanique (1930, scrisă direct în franceză) spune că aromânii din Albania numesc o prostituată: vacă, ceea ce e un calc după albanezul lopë, lopa (= vacã si arg. prostituata); și ca acest lopa albanez a influentat si slava macedoneana, unde prostituata se spunea krava (= vacã).

Comunismul a șters aceste sensuri secundare ale vacii balcanice… Există însă posibilitatea ca în albaneză, limba de plecare, să fi fost un termen de cea mai adâncă antichitate, urcând pănă la secolele de dominație romană. La urma urmei, împăratul Diocletian fusese un ilir, probabil proto-albanez, iar astăzi încă mai admirăm în stare completă halucinantul său palat din Split, unde se retrăsese, primul împărat roman ieșit la pensie.

Acolo, în acest unic oraș antic păstrat intact, ghicești prin stradelele înguste și mucegăite nenumărate firide unde trebuiau sa fie porți de lupanar… căci în latină o prostituată era lupa… din noaptea timpurilor… de aici, de la lupa, termenul de lupanar și aluziile obscene că mama lui Romului și Remus nu fusese de fapt o lupoaică (= lupa) ci o prostituată (= lupa), versiune paralelă pe care anticii o cunoșteau.

Latinizați pe jumătate, albanezii de pe litoral au confundat acest lupa cu propriul lor lopa (= vacă)… omofonie și eroare de interpetare care s-a transmis  și popoarelor vecine.

Ne putem însă închipui zâmbetul interior al bunului păstor armân care venea istovit acasă și își informa placid nevasta că a fost cu vacile.

—–

From → Paraphernalia

3 Comments
  1. tiens!
    ma uit acum pe un catalog de licitatii si apare un tablou de Tonitza intitulat: Venetiana (Putana)
    1925-1926
    sic!

    • Tonitza s-a fîlfîit prin Veneția și a participat la bienala din 1924… ce picta el acolo erau amintiri, precum Eminescu boscorodind mereu ce-a văzut el prin străinătăți…

  2. Mekone permalink

    Şi grecii du unde au cuvântul putana?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: