Skip to content

“Omãtul” si o observatie a lui Herodot…

February 5, 2013

Image

Dintre termenii care desemneaza zapada in limba româna, alaturi de slavonismul “zapada” si neolatinul “nea“, “omãt” este singurul cu etimologie necunoscuta. Or, oseta, limba iraniana din nordul Caucazului, care descinde in linie dreapta din limba scitilor, stapanii stepelor in antichitate, poseda termenul “mit” pentru a desemna zapada. Asemanarea ar putea fi fortuita, insa o serie intreaga de circumstante lingvistice fac inrudirea mai mult decat probabila.

Scitii, stramosii osetilor, au lasat o amprenta durabila asupra toponimiei si hidronimiei teritoriilor din nordul Marii Negre, inclusiv in Romania de astazi. De la don, care desemneaza apa in oseta, s-au format majoritatea numelor de mari rauri si fluvii din regiune, de la Dunare/Donau/Danubius, la Dniestru, Dnipru si Don propriu-zis (Apa, pur si simplu). De la puternicul trib scit sau sarmat al Iassilor a ramas numele asezarii Iasi in Romania, alaturi de o localitate cu nume similar in Kazahstanul actual si un intreg sir de localitati al caror nume e format pe Jasz– in Ungaria. La fel, lingvistii romani au apropiat in mod just numele muntilor Zãrand de termenul oset zærond, batrân. Toate acestea nu ar fi insa suficiente pentru a apropia cu certitudine românescul omãt de osetul mit, daca nu ar exista o stranie observatie a lui Herodot… In Istoriile lui, acest prim jurnalist si etnograf noteaza ca pe o mare ciudatenie faptul ca scitii din nordul Marii Negre spun, atunci cand ninge, sau cade zapada: “cad pene“, folosind acelasi cuvant care desemneaza fulgii pasarilor… or, romana, spre deosebire de toate limbile din jur, spune si astazi “fulgi de zapada“…

Desigur, si asta poate fi o coincidenta, insa, in acelasi timp, fara a-l lua drept o certitudine, avem aici ceea ce am putea numi un excelent exercitiu de “arheologie lingvistica”.

———–

PS. Desigur, cînd o “bati de-i trec fulgii” expresia nu se mai explicã prin Herodot. E mai degraba o inovatie locala.

——-

From → Paraphernalia

9 Comments
  1. primavera permalink

    chiar ca e excelent exemplu de arheologie… gura pacatosului, nu-i degeaba vorba asta. exact ca arheologii astia de pe la noi, care sapa o viata aceeasi groapa, o astupa si dupa aia o sapa iar si iar se minuneaza ca fata mare, ai scarmat putin pe la bulgari si-ai puiat repede o nestemata, cand macar vreo trei sferturi din Europa zice tot fulg de nea

    • Justa remarca si frumos exprimata… Asteptam obiectia si ma miram ca nu vine nimeni cu ea… flocons, flakes, fulgi… pare un fel de substrat preistoric… E singurul contraargument aparent solid… dar asta nu schimba nimic, cum stiu lingvistii, din existenta plurisemantismului si din faptul -contralovitura neasteptata- ca echivalentul arhaic romanesc al pan-europeanului *flok* pe care il putem reconstitui pornind de la flocons, flakes si toate celelalte este românescul floc, echivalentul exact al albanezului flokë… Acum, niciodata nu s-a sugerat, si nici in psihologia populara nu avem vreun exemplu de “floci de zapada”… Avem doar fulgi care trimit la penele pasarilor. E probabil o contaminare intre omofonii si o imagine metaforica inexistenta in restul Europei… sau pe planeta… caci flocons si flakes NU trimit la fulgi (pene de pasare) ci la floci… filamente…
      Multumesc pentru contraargument. Sper sa putem continua discutia.

  2. Rosu permalink

    Ba sa imi fie cu iertare, “flakes” trimite exact la “fulg”, cu mult mai mult decat la “flocons”.
    snow flakes
    sugar flakes
    corn flakes
    potato flakes
    need I say more?

    • Verde permalink

      Flake in engleza inseamna ceva plat, mic si musai desprins din ceva. Flake nu este feather, nu are legatura cu ceva pufos decat daca a fost desprins din ceva pufos. Snow flake este bucatica de zapada nu fulg/pana de zapada.

  3. Rosu permalink

    Multumesc pentru zarand – pe aia nu am stiut-o, stiam ca e de la sciti, dar nu stiam ce anume inseamna.

  4. Rosu permalink

    omatul nostru se pare ca e tot de la glasuitorii de idiomuri slave vechi, se pare ca toti slavii de prin preajma au acest cuvant, cu sens de “maturatura”.
    (dexonline.ro)

  5. Multumesc, Rosu, pentru indrumare… “bird flakes”… Intr-adevar, nu ma gindisem inca.

  6. Calin permalink

    In Campia Crisurilor exista multe toponime cu terminatia -and (Inand, Carand, Osand, Artand, Varsand, Zimand) sau -ind (Zerind). Să aibă aceeași origine scitică?

  7. Lucian permalink

    Am citit cateva articole pe blogul dumeavoastra despre influenta iraniana din limba traco-dacica si ulterior in romana, toponime si hidronime din Moldova si Transilvania. Dar tot m-am intrebat oare celtii care au bantuit destul de mult prin Transilvania si au lasat destul de multe urme materiale nu au influentat cu nimic limba populatiei din zona?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: