Skip to content

Doina mistretului (sau despre originea lifto-pagâneascã a doinei)…

February 15, 2013

Image

Printre cele mai mari gogosi ale nationalismului cultural si printre cele mai pioase minciuni din istoria culturala a României se numara si unicitatea doinei… Nimeni, ni se spune, nu mai are asa ceva, nici genul muzical, nici numele… Se intelege de la sine: noi sintem oameni ai padurii, romantici si solitari, codru-i frate cu românul, etc… (ma rog, putin conteaza ca numele romanesc al padurii vine de la latinescul pentru „mlastina“, astea-s lucruri care se pot aranja).

Hasdeu contestase insa deja presupusa unicitate a doinei, arătând ca genul -dar si cuvintul- exista la alte popoare est- si indo-europene, la lituanieni si letoni: “daina”, trista lor muzica nationala !… Fara ca ei sa-si faca din asta un motiv de fală cosmică.

Lituanienii si litvanii, al caror imperiu paganesc s-a intins vreme de secole de la Marea Baltica la Marea Neagra, si al caror etnonim: litve a dat in româna „lifte (pagâne)“ ne-au lasat o gramada de urme in vocabular si moravuri, in special multe lucruri care tin de viata in padure. Asta incepe cu numele mistreţului – in letona astazi:  mežacūka (fonetic: [mejţucă] porcul de padure). In româna „mistreţ“ e o adunatura de sunete fara sens… In letona inseamna, literalmente: porc de padure, de la „meža“, padure, care la rândul lui e indo-europeanul „medius“. E stiut in lingvistica si etnografie de mai bine de un secol ca pentru baltici, care au supravietuit izolati si protejati de paduri, padurea era ceea ce se situeaza la mijloc: medius – meža. Numele deformat in româna al mistretului vine de acolo (iar nu de la ridicole, inexistente si neatestate latinisme precum *mixturicius, cum inventase Sextil Puscariu in sec. XIX si cum a ramas pina astazi in dictionarele etimologice românesti).

Un alt argument e că „mistreț“ a fost intotdeauna un adjectiv definind porcul salbatic din padure la fel cum regionalul „măr mistreț“ definește merele pădurețe, care desigur n-au nicio legătură cu „mistrețul“. Ambele sintagme, atit cea legata de porcul salbatic, cat si cea legata de marul salbatic, trimit la o semnificatie a lui „mistret“ legata de padure… exact ca in letonul „mežacūka“…

Si, evident ca lituanienii si litvanii, care si-au intins imperiul pina la Marea Neagra, si care vreme de doua secole, 15-16, prin dinastia Jagellonilor, au stapanit jumatate din Europa, inclusiv Polonia si Ungaria, evident ca liftele pagâne au lasat pe la noi o solida influenta culturala: in primul rând doina!… „Daina“, acel gen muzical al melopeelor lente care este muzica nationala a balticilor :

http://en.wikipedia.org/wiki/Daina_%28Lithuania%29

Arheologia lingvistica in România mai are inca multe mlastini de traversat inaintea ei.

————————–

From → Paraphernalia

26 Comments
  1. Octavian permalink

    De acord cu “doina”, dar, apropo de “mistreţ”, cum comentaţi explicaţia din DER? Mie mi se pare plauzibilă, atîta vreme cît, în afară de “porc” şi “măr”, mai există şi “timp mistreţ”. Foneticeşte, de la “meiţucă” pînă la “mistreţ” e o cale mai lungă decît de la “mixticius” (existent în latină) la acelaşi “mistreţ”.

  2. Mistretul nu e nicaieri “corcit”. In nicio limba, in nicio cultura. Mistretul e vazut ca una din fortele dominante ale padurii, precum ursul sau lupul. A imagina ca o cultura de padureni a putut numi mistretul “corcit” sau “pestrit” (ceea ce el nu e) nu a putut iesi decit din mintea unui lingvist orasean fara legatura cu realitatea.
    La fel, lingvistic, explicatia cu mixt- nu tine, pentru ca mixt- nu s-a folosit niciaieri aplicat la animale, nici in latina, nici in limbile romane. Radacina implica amestec cu mainile de substante concrete… In spiritul limbii, daca animalul era perceput ca fiind corcit, s-ar fi spus bi-…ceva… Dar nici asa nu e plauzibil. Nu exista alt exemplu de animal numit in felul asta, iar mistretul a fost intotdeauna perceput ca o forta incontrolabila a padurii. Porc de padure, sau porc salbatic (wild boar) e cum i se spune in multe limbi, dar nicaieri nu a fost numit ceva mixt… pentru ca nu e…

    • o mică observație: în limba română porcul mistreț oricum nu are un identificator de sine stătător, ci folosind cuvântul „porc”, care desemnează animalul domestic.
      deci românii nu l-au perceput, ori cel puțin nu l-au intitulat, ca pe una dintre forțele dominante ale pădurii, ci ca pe un „derivat” al porcului domestic.
      atunci n-ar fi chair atât de neplauzibil să fi fost perceput ca o corcitură.

  3. Asemenea supozitii tardive si orasenesti au nevoie de un alt exemplu similar pentru a avea plauzibilitate: o alta limba in care mistretul sau un alt animal a fost numit “corcitul”, sau un alt animal pe care românii l-ar fi perceput ca amestecat… Or, chiar si o cercetare empirică ne arata ca pana si animalele domestice familiare, dintre care unele autentice corcituri: catîrul, măgarul, asinul au primit nume proprii in romana…

    • [măgarul (=asinul) nu e corcitură, e o specie distinctă 🙂
      oricum, cuvântul asin n-a fost creat de români, ci a fost moștenit din latină.
      iar pentru catâr românul n-a născocit o denumire, ci a preluat-o pe cea turcească.]

      dar nu e neapărat vorba de corcitură la propriu, în sens biologic.
      ci „animal asemănător cu porcul, dar nu tocmai porc” (jumătate porc, jumătate fiară).
      oamenii din vechime credeau că pot exista tot felul de animale intermediare, fără a implica ideea de sex între specii diferite, ci pur și simplu animale care combină elemente ale altora (inlclusiv mixturi non-sexuale om-animal: minotaur, centaur, sfinx, vârcolac etc.).
      nu mi-e deloc greu să-mi închipui că românii l-au perceput pe mistreț ca pe un „porc degenerat”.

      de fapt, chiar îmi vine în minte o denumire cu sens de amestec: câine-lup.

      pe de altă parte, chiar și ideea corcirii în sens biologic pare să aibă argumente.
      porcul domestic nu este o specie distinctă, ci este un grup de rase ale speciei numite științific sus scrofa, adică porcul mistreț.
      dacă un porc domestic scapă în sălbăticie și are noroc să-și găsească un partener sexual, evident un mistreț, va avea pui care arată întocmai ca mistreții (ceea ce și sunt).
      nu mi se pare deloc neverosimil ca niște oameni să fi văzut o scroafă domestică, scăpată pe coclauri, deci care să aibă înfățișare de porc domestic, dar înconjurată de pui cu înfățișare de mistreți, și să-și închipuie astfel că așa au apărut mistreții, ca încrucișare între porc și cine știe ce lighioane.

  4. Octavian permalink

    Fair enough. Mulţumesc.

  5. Toate astea raman simple supoziții poetice câtă vreme pînă și derivarea fonetică ar fi total nenaturală… Aș vrea să aud alt latinism care se termină în -ț…

  6. Exact…de ce nu maț?

    Oricum, dacă vă referiți la numele regional pentru mormoloc, codați e pluralul… Singularul e codat, cum și sună natural în limbă.

  7. Hã? Nu exista un latinesc “pocoda”!… N-a existat asa un cuvint si nu suna latineste… Daca ar fi construit pe “cauda” ar fi impopotonat cu un sufix po- inexistent in latina. Pocoda nu exista.E mosntruos si inventat.

    • nu vă pot contrazice în chestia asta.
      eu doar am reprodus ce scrie în dicționar.
      dar cuvântul codaț cu siguranță există (l-am auzit de sute de ori, la singular: mărul ăsta e cu codaț).
      poate că vine din coda, ca și coadă (un vierme chiar așa arată, ca o coadă).
      oricum, există și nutreț, probabil și altele, deci cu siguranță există ceea ce ați cerut: latinisme care se termină în -ț.

  8. Octavian permalink

    “cîrnaţ” (forma “cîrnat” e refăcută după plural), “laţ”. Doar astea-mi vin în minte. Îmi pare că şi sufixul “-eţ” (cf. pod-eţ), dar nu ştiu acum să spun dacă-i decupat de la “nutreţ” sau din altă parte.

  9. Toma permalink

    ati puta vorbi cu lingvistul Sorin Olteanu pe forumul său
    http://soltdm.com/forumB/viewtopic.php?f=3&t=29&start=20
    apropo,conform dex,cuvantul mistreţ există şi în albaneză-dacă e lituanian cum ar fi ajuns tocmai în albaneza .Amintesc că contactul română -lituaniană e destul de târziu ,sec 13-15

    • E un “false friend” clasic… Mistrec [pron. mistreț] in albaneza se spune exclusiv despre oameni Mătănii si enervantă… Me një fytyrë prej mistreci… Are o față agasată, care cere palme… Acum, desigur, daca vrem sa scoate alta teorie, cum ca taranii il gaseau hidos etc… putem sa-l facem un albanism… In lingvistica e bine insa sa evităm asemenea legende etiologice…

      • Octavian permalink

        Deci, cîrnaţ nu vine direct din latină (carnaciu(m))? Trebuie să presupunem un -ţ slav?

  10. Da, sint câteva, insa sufixul derivativ -ț nu urca la latina, ci e împrumutat din slava, unde are o uriașă răspândire: coteț, otaț etc… si productiv chiar si in româna arhaica: măreț < mare…

  11. Si, tocmai: pădureț, călăreț, mistreț…

  12. Poate despre legăturile lituanieni->români via traci & daci, articolul de mai jos ar putea aduce ceva lămuriri în plus.
    DACIAN AND THRACIAN AS SOUTHERN BALTOIDIC by Harvey E. Mayer
    http://www.lituanus.org/1992_2/92_2_02.htm

  13. Stefan Michiu permalink

    Poate ma insel eu, dar lituanieni este identic cu litvani;in text se scrie ca “lituanienii si litvanii”etc sugerand ca ar fi popoare diferite, de exemltu lituanienii si letonii (Latvia, latiesu).Litvan provine de la numele originar al tarii, Lietuva, lietuviu.
    Iar de “daina” lituaniana,se stia dintotdeauna ca e identica cu doina romaneasca.

  14. florin permalink

    acest nou studiu genetic ne da un mixt sud italic cu lituanian:
    http://admixturemap.paintmychromosomes.com/
    apropo, nevasta este si in lituaniana?

  15. Boț, ștuț, mâț, câlț
    Draci, laci, craci, raci lol

  16. Mâț, câlț, ștuț, prepuț
    Draci, laci, craci, raci lol

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: