Skip to content

Mic curs de lingvistică pentru dacopați…

March 18, 2013
 image
.
Ma tot întreabă domni si doamne de buna credință de ce argumentele dacopatilor sint de respins din start, fără osteneala cercetării. Iata de ce:
.
În primul rand,atunci cand îti vin cu un text in “limba dacă” pe care ei il pretind tradus, ei nu dau nicio explicație de metodă. E ca si cum “traducerea” le-ar fi venit din cer, completa. In mod vizibil, niciunul din ei nu a citit acel monument al gândirii umane care e scrisoarea in care Champollion își explica in detaliu metoda, algoritmul complex prin care a ajuns la descifrarea limbii si scrierii egiptene (“Lettre à M. Dacier relative à l’alphabet des hiéroglyphes phonétiques“, 1822)
.
Apoi, niciunul din ei nu s-a caznit sa publice o gramatica, fie si sumară, a limbii dace. De ce? Drace, pentru ca habar n-au de lingvistica, ei nu stiu cum funcționează si evolueaza o limba, abia de posedă vocabularul pentru a înțelege ce-s alea paradigme gramaticale, declinari si conjugari.
.
Iata acum o demonstratie lingvistica, total noua, a mea, care probabil va genera discuții in mediile de specialitate, care va fi poate chiar respinsa, dar care e logica si coerenta.
.
Originea formelor personale ale verbului :
.
Un mare mister al lingvisticii istorice e faptul ca terminatiile personale ale verbului indo-european corespund cu pronumele personale ale limbilor fino-ugriene si uralo-altaice… si vice-versa.
.
Astfel, terminatiile sanscrite ale verbului *bhar- (a purta):
.
bhara-m (i)
bhara-s (i)
bhara-t (i)
.
Știm, din alte exemple concrete (de ex. dialectul cecen bațbi, vorbit in doua sate din Georgia), ca formele personale ale verbului pot să apară sub ochii si urechile noastre, in timpuri istorice. Limbile nord caucaziene nu au forme personale, dar bațbi si-a creat o flexiunea a verbului adăugând pronumele personale la radacină. Modelul bhara-m, bhara-s
.
La fel, limbile germanice au readaugat pronumele personale in anumite paradigme, pentru a preciza si mai bine persoana. De la *bi– (a fi):
.
bi-m > (ich) bi-n
bi-s > (du) bi-s-t, cu un -t- provenit tardiv din pronumele personal *tu > du.
.
Problema cea mare care se pune este aceea ca –s care desemnează in flexiunea verbului indo-european pers. a doua nu corespunde pronumelui personal *tu.
.
In schimb, in limbile fino-ugriene si uralo-altaice avem situația inversă. Pronumelor personale *men (I) si *sen (II) le corespund terminatiile -m si -t… Astfel, casa mea-casa ta in maghiară :
.
ház-am
ház-ad
.
… iar in turcă :
.
ev-im
ev-in (*ev-id)
.
Sau in verbul maghiar :
.
íro-m – eu scriu
íro-d – tu scrii
.
Avem așadar in indo-europeană pronumele personale I si II redate prin
.
M-
T-
.
Iar terminatiile verbale corespondente prin :
.
-M
-S
.
… In vreme ce in limbile aglutinate asiatice, daca -M- corespunde exact, avem in schimb pentru persoana a doua o situație inversată S-T
.
Posibilitatea unei influente si a unor împrumuturi reciproce a fost intotdeauna respinsă in lingvistica. Pronumele personale si formele personale ale verbului nu se împrumuta, s-a spus.
.
Iata insa ca avem cel puțin un exemplu care infirma regula: meglenita, dialectul roman balcanic vorbit inca de câteva mii de oameni in zona granitei Bulgariei cu Grecia prezintă, sub influența bulgarei (si a limbilor slave balcanice in general), particularitatea de a fi împrumutat terminatiile verbale :
.
eu aflum
tu afliși
.
E limpede ca ele vin din slava (cf. bulgara az iskam, ti iskaš), cu atât mai mult, cu cat atât in meglenita, cat si in istro-româna, aceste terminatii se extind pînă si la verbul a fi :
.
eu sâm – dupa modelul slav-balcanic ja sam = eu sunt.
.
Asta explica deodată si urmele românești ale acestor influențe :
.
eu am (a avea < habere)… Acel -m final la pers. I, caz unic in româna, nu se explica decât prin influența balcanică (slavă- ja imam=eu am ; albaneza – unë kam= eu am)
.
La fel, bizara forma de persoana I a verbului a pofti, atunci cand vorbitorul oferă ceva : poftim !…
.
Iata așadar un caz rar, unic chiar pînă in momentul in care vom descoperi altele, in care formele personale ale verbului au trecut de la o limba la alta.
.
Asta pune intr-o noua lumina situația pe care am rezumat-o mai sus, intre limbile indo-europene si cele siberiene, care par a-si fi împrumutat una alteia pronumele personale si terminatiile verbale, insa in mod incrucișat.
.
Desigur, se poate discuta mult pe seama acestei teorii pe care o avansez aici, iar argumentarea mea nu e finala. Ea este insa solida ştiintific, coerenta si plauzibilă, chiar daca ar lua mult timp inainte de a fi acceptata ca ipoteza de lucru.
.
Concluzia: pînă nu vin cu asemenea explicații metodice, structurate, punct cu punct, dacopatii care trantesc “traduceri” masive fără explicație merita doar un hohot nemilos. Ei sint precum cineva fără habar in matematica de la care ai primi o hârtie cu o cifra ca rezultat al unei probleme complexe. La întrebarea cum au ajuns la rezultat, ei ar încerca sa se fofileze, mințind neindemanatec.
.
Săracii, ei nu ințeleg ca frumusetea stiintei sta in eleganța demonstratiei.
31 Comments
  1. Faptul ca cei pe care ii condamnati (“dacopatii”) nu produc demonstratii la nivelul cerintelor dvs. nu inseamna ca teoriile lor nu sunt coerente sau consistente cu adevarul istoric. Dacologia este o stiinta noua, ce indeamna la eliberarea de prejudecatile istorice mostenite de la nationalistii romantici latinizanti sau de la indoctrinarea daco-romana perpetuata sub comunism. Mai este mult de lucru si cu toate erorile inerente, punctele de vedere, cercetarile si demonstratiile noi nu au primit pana acum un raspuns valabil al comunitatii stiintifice. Sa nu uitam ca si pe Heinrich Schliemann (un afacerist in fond, para pregatire stiintifica) l-au luat toti la misto, pana a descoperit Troia, cetatea stramosilor nostri traco-geto-daci.

    PS: Exista deja o intreaga bibliografie a traducerilor cronicilor din limba daca. Cei care se obosesc sa o caute o pot consulta.

    • Ce zic eu si ce răspundeti dumneavoastră, doamne ferește!… Eu zic ca nu e o stiinta, pentru ca nu își explica metoda, ceea ce o califică drept sectă. Dumneavoastră imi răspundeti: ba da, e o stiinta noua.
      Amin. Aștept metoda.

  2. Popa Cristian permalink

    Cititi Studii de cultura si civilizatie romaneasca, vol. I de Gabriel Gheorghe

  3. Sorin permalink

    Foarte fain ce ziceti dumneavoastra si tare faina-i demonstratia. Dar fiti bun daca suteti atat de doct pe cat pareti, fiti si curajos. Aratati cu degetul pe dacopati si fiti concret in ceea ce vreti sa demonstrati. Cine traduce prost sau elucubrationist ? Care i ala sa-l stim si noi. Teoria dumneavoastra functioneaza doar partial daca nu vorbiti la concret.

  4. Ovi permalink

    Daca eu v-as spune ca sunteti un imbecil cu calculator (sa presupunem doar ca v-as spune asa) ati cere dovezi lingvistice pentru aceasta? Daca va pasa asa de mult de lingvistica si doriti sa ne aratati in continuare ca sunteti un expert in acest domeniu propun sa renuntati la folosirea unui cuvant care nu exista in dex. O seara placuta! http://dexonline.ro/definitie/dacopat

  5. Câteva exemple confuze nu au nicio relevanţă în lingvistică.

  6. Ciuciu permalink

    bazaconia asta cu influenta limbilor slavone nu prea tine. Mai degraba vedem influente ale limbii rumunesti asupra bulgarei, sarbei, si maghiarei. DEX-ul de azi e o marsavie, in ceea ce priveste originea cuvintelor rumunesti. Vedem ca majoritatea cuvintelor au origine slava, turca, maghiara, tatara, franceza, germana etc. Cei care au rastalmacit au fost niste urechisti, limbisti, pardon lingvisti de 2 bani.

    • Stimați oameni buni, dacă tot vă osteniți să interveniți în discuție, dați și voi un exemplu concret… De pildă, româna a luat din slavonă verbe elementare, precum a citi și a iubi, prezente în toate limbile slave, de la rusă pînă la bulgară… Invers, ce a dat româna limbilor slave?

      • Non-lingvist permalink

        O intrebare pe langa subiect: De ce romanescul “apa” este considerat a proveni din latinescul “aqua”, desi radicalul indo-european este “ap”? De ce varianta imprumutului latin este mai probabila si mai “stiintifica” decat cea a continuitatii?

      • Întrebarea este excelenta, iar răspunsul la ea este de asemenea excelent de simplu :

        Nu numai ca trecerea de la -qu- la -p- e atestată si in alte limbi indo-europene (corespondentul grec al lui equus e hippos), dar in româna alunecarea fonetică -qu- >>-p- e sistematic atestată. Asa cum equa a dat in mod regulat iapă, aqua a dat in mod regulat apă.
        Șamd… Ok?

      • Ciuciu permalink

        – mă refer la limbile slave vorbite de vecinii care ne înconjoară (bulgari, sârbi, aşa zişi macedoneni care s-au slavizat;
        PLUG: nu este de origine slavă aşa cum zice DEX-ul; Avem dovezi fizice că agricultura s-a practicat încă acum 8.000 de ani în spaţiul Dunărean. Ca şi orice neologism al acelor vremuri, termenul a fost “exportat” odată cu îndeletnicirea. La fel cum se întămplă şi astazi: avem “mouse”, “tastatura”, “monitor”, procesor, biţi s.a.m.d. Cuvântul “plug” se pronunţă mai la fel în toată Europa. În Europa de Vest nu există urme ale vre-unei civilizaţii mai vechi de mileniul 5 î.e.n.!!! Toate drumurile pleacă din spaţiul Carpato-Dunărean!
        BRÂNZĂ: exportat şi el către slavoni: “brenca” -sârbă; “bryndza” -slovacă, poloneză; îl mai folosesc şi ruşii, dar vă spun în cunoştinţă de cauză că li se împleticeşte limba-n gură când îl pronunţă!
        BORDEI, BAŞTINĂ

        – În ceea ce priveşte maghiara: prof. Universităţii din Budapesta, Bakos Ferenc a găsit cca 2300 de cuvinte de origine româneasca! A magyar szókészlet Román elemeinek története (Istoria cuvintelor maghiare de origine română), Editura Academiei, Budapesta, 1982

      • moartea permalink

        “ce a dat româna limbilor slave?”

        Mult mai mult decat ati crede. De exemplu “sapă” si “săpa” au fost imprumutate de ucraineni si rusi, insa nu cred ca apar prin majoritatea dictionarelor. Asta fiind mai mult sau mai putin firesc, slavii fiind baieti destepti in ceea ce prive ste curmarea influentei unor indezirabili asupra limbilor lor. Cred ca ne-ar fi prins bine si noua treaba asta. Dar sa revenim la subiect. Intre romana, sarba, bulgara, albaneza si greaca este un haos, o bajbaiala, o nebunie fara cap si coada in legatura cu un numar alarmant de cuvinte. “Copil” apare in limbile mentionate anterior, pe la noi vad ca este dat ca fiind un imprumut dintr-o forma neatestata din “slava de sud”, 3 cuvinte la fel de vagi ca “latina de est”. Puteau sa spuna ca vine din proto klingoniana, avea cam aceeasi valoare. La intrebarea dumneavoastra nu se poate raspunde pana cand oamenii care se ocupa cu de-alea lingivisticii nu renunta la abordarea urechista care produce rezultate infioratoare. Cand spui ca “găsi” vine din sarbul “gasiti”, care inseamna a stinge, ai in mod evident niste probleme destul de mari. Pot sa zic si eu ca englezul “cry” vine din proto slavul “kry”, sange, ca na, plange=rau-sange=rau, deci hai sa nu ne mai incurcam, ce dracu? De abia cand ne uitam la alte limbi prin ochii “lingvistilor” nostri ne dam seama cat de mult s-au ratacit pe taramul absurdului.

  7. Non-lingvist permalink

    Multumesc. Ei bine, “dacopatul” nu crede ca alunecarea fonetica este neaparat valabila aici, chiar daca este atestata in numeroase alte cazuri. El crede ca e mai probabil ca dacii sa fii spus “apa”, daca asa spuneau si stramosii lor, precum si urmasii.

    Adica ceva de genul ap>apa>apa si nu ap>aqua>apa

    Pentru a crede astfel nu iti trebuie cunostiinte de lingvistica (de echivalari si translatii fonetice).

  8. Dacopatul nu are cunostintele necesare pentru a crede ceea ce crede… Radacina indo-europeană era aq-, nu ap-… Derivația e inversă si ap-e un produs secund… Dacopatil nu au cunoștințe elementare de fonetică. Un P nu va produce niciodată o ocluziva glotala (g, k, q), ci o aspirata (ph)… In schimb, oclusivele globale evoluează spre P, cum nu știți voi, care nu va obosiți sa invatati elementele de baza ale lingvisticii…

  9. Octav permalink

    Rationamentul nu este punctul tare al imbecililor, caci de ar fi, nu ar mai fi imbecili ci oameni rationali, de bun-simt. Dacopatii, crestinopatii si celelalte variante inrudite ale acestor turme sufera de “credinta” si lipsa de educatie este dupa mine cauza acestei situatii. Educatia este / poate fi salvarea noastra ca popor. Problema mea este insa in a identifica pe cei care sunt interesati in “iluminarea” maselor. Media nu e interesata, politicul nici atat… iar despre Biserica ce sa mai discutam?!

  10. Sec şi la obiect – m-am distrat copios, şi încă la prima oră a dimineţii, ceea ce mi se întâmplă rar. Mă refer, desigur, la comentariile cititorilor. Dar cineva trebuie să facă şi acest lucru, nu-i aşa?

  11. Ciuciu permalink

    Dacopati, nedacopati vedeti ce zice Miceal Ledwith, un fost consilier al Papei Iona Paul al 2-lea la minutul 52:20 https://www.youtube.com/watch?v=Nue1A3PoJrg De altfel tot interviul este interesant dar am vrut sa fiu la tema.

    • Foarte tare: cine are o oră pentru un interviu (indiferent al cui)? Trebuie să vedem totul (de pildă introducerea nesărată a moderatorului?), sau ne puteţi indica, d-l Ciuciu, un minutaj, cum se face?
      Sau vă imaginaţi că ‘cineva’ (oricine) se poate ‘lămuri’ dintr-O carte, sau UN film? Cei care lucrează în cercetare citesc zilnic câte o ‘carte’ (studiu, diverse) şi totuşi ‘nu s-au lămurit’. Cum vă explicaţi faptul că profesioniştii ‘nu ştiu’, iar amatorii le ştiu pe toate? A propos de minutaj: scriind audiez materialul, am ajuns la minutul 8, iar până aici este nul. Vă bateţi joc de noi?

      • Ciuciu permalink

        am scris clar 52:20 sau aveti probleme cu vederea? mai exact 52:21-53:21

    • A cere unui asemenea om o opinie despre chestiuni lingvistice e ca si cum i-ai cere asta lui guru Bivolaru… Si chiar daca intr-adevăr ar fi fost consilier papal, nimănui nu i-ar trece prin cap sa ia un consilier al Patriarhului drept expert in materii lingvistice. Ăștia-s cu oameni cu apocalipse in cap si mai competenți in calendarul Maya decât in lingvistica :
      https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/19/dacopatii-si-au-gasit-un-profet-deranjat-mintal-dat-afara-din-biserica-pentru-pedofilie/

      • Ciuciu permalink

        Am o întrebare pentru Dvs dacă tot susțineți ca aveți studii lingvistice: cum explicați omogenitatea limbii române? limba care se vorbeşte la fel de la Nipru până în Panonia? Cam cum credeţi de cât timp e nevoie pentru o limbă să ajungă la o astfel de omogenitate şi dispersare în teritoriu după atâtea vicisitudini de-a lungul istoriei? S-a întâmplat asta cumva după anul 106 e.n.?

      • Lisidava permalink

        S-ar putea sa se ia mult mai multi decat ti-ai inchipui si, culmea, s-ar putea sa aiba ei dreptate, nu dumneata.

      • Sigur. Si s-ar putea ca pământul sa odihneasca de fapt pe spatele unui taur cosmic, care la rândul lui sta pe o țestoasă ce inoata in oceanul primordial. N-ai cum sa stii.

  12. Poate după anul 1000?… Oricum, ‘omogenitatea’ (ca să vorbim aceeaşi… limbă) nu este tocmai ceva de bine, spre surpriza unora. Relativa omogenitate a ‘dialectului nord-dunărean’ (cum se numeşte, în anume contexte, limba română) este folosită ca argument al emigrării tardive (din sec. XII, spun ungurii). Din fericire… nu este tocmai aşa: dialectele din jurul Munţilor Apuseni mărturisesc, prin fragmentarea lor, autohtonia (de o anume vechime) a acelor comunităţi. Însă d-l Alexe este cu siguranţă mai calificat decât mine (un arheolog) să vă explice astfel de lucruri.

    • Vă mulţumesc pentru informaţia despre dialectele din jurul Apusenilor. Mi-aţi putea sugera ceva surse pentru o documentare mai aprofundată?

  13. Către Moartea.
    “De exemplu “sapă” si “săpa” au fost imprumutate de ucraineni si rusi, insa nu cred ca apar prin majoritatea dictionarelor” – dovezi concrete? Că “a săpa” este копать în rusă; ucraineanul, așijderea, zice копати. Unde-i împrumutul? Cum s-a preschimbat “s”‘-ul românesc în “k” slav (în toate limbile slave este acest “k” în cuvintele corespunzătoare)?
    În altă ordine de idei, interesant este că în toate limbile sud-slave, în turcă, în albaneză, cuvântul corespunzător “copilului” românesc înseamnă “bastard”…

  14. Dombi Ors permalink

    Pentru Ciuciu
    – În ceea ce priveşte maghiara: prof. Universităţii din Budapesta, Bakos Ferenc a găsit cca 2300 de cuvinte de origine româneasca! A magyar szókészlet Román elemeinek története (Istoria cuvintelor maghiare de origine română), Editura Academiei, Budapesta, 1982

    Dacă ai citit lucrarea vezi că este vorba de cuvintele din tot vocabularul limbii maghiare. Inclusiv dialecte (majoritatea sunt folosite doar de ciangăi). Din cele 2300 cuvinte prea puţine le stiu cei care nu sunt ciangăi, sau sunt vorbitori al dialectului.
    La fel ca in Transilvania unde sunt mai multe cuvinte de origine maghiara in limba romana vorbita decat in Muntenia de exemplu.

  15. Dan Alexe se înșeală..uite că un P produce un K, in moldovenescul CHILOT DE LA PILOT….Pilot este de origine franceză …Dan Alexe dixit:
    “Un P nu va produce niciodată o ocluziva glotala (g, k, q), ci o aspirata (ph)… ”
    Ei uite ca se poate ca legile foneticii inventate de lingvisti sa fie de valoare zero pentru români.

  16. https://dexonline.ro/definitie/pilot
    PILÓT1, piloți, s. m. 1. Persoană calificată care conduce o aeronavă. 2. Persoană specializată care dirijează un convoi de vehicule sau o navă în condiții speciale. 3. (În sintagmele) Pilot automat = instalație automată de comandă a unei aeronave care servește la menținerea unui regim de zbor sau la executarea unor manevre. Stație-pilot = instalație experimentală în care se fabrică de probă un anumit produs înainte de fabricarea în serie. Știință pilot = știință care orientează alte discipline prin noțiunile și metodele ei. – Din fr. pilote.

  17. Sincer eu un rom adevărat (voi îmi ziceți țigan) mă bate o adiere a dacopatiei….Cum s-a putut ca limba dacilor să moară brusc? E imposibil…s-a amestecat cu latina slavona etc…Noi vorbim daca amestecata cu alte limbi.

  18. aaa domnule Dan Alexe, l-am uitat pe copchil,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: