Skip to content

Cultura noastră a alcoolului…

March 26, 2013

image

Odata s-a iscat sfadã daca moldovenii sau valahii sunt cei mai mari beţivi. Campionii, dusi pe podul de la Focsani, care e hotarul intre Moldova si Valahia (in pontem Fokczaniensem qui limes est) s-au luptat atâta golind cu rândul paharele, pânã ce valahul a murit inecat cu bãuturã (donec Valachus nimia vini copia suffocatus afflaret spiritum). Drept platã pentru izbânda lui moldoveanul a fost daruit de domnul sau cu titlul de boier (nobilitate donatus fuit).“

“Desfatarea cea mai mare a moldovenilor este sa petreaca in ospețe, uneori de la al saselea ceas al serii pina la al treilea ceas dupa miezul noptii, alteori si pina ce se crapa de ziua, si sa bea pina ce varsă“.

(Cantemir, Descriptio Moldaviae, cap. XVII, De Moldavorum moribus/Despre nãravurile moldovenilor)

—–

In vremea cand Basescu inca mai era popular, un sondaj empiric ar fi arătat ca, in ciuda aparentei dezinvolturi cu care el isi trata imaginea publica, afisandu-si, de pilda, slabiciunea pentru alcool, tocmai acest lucru, bautul fara complexe, constituie un atu politic, cel putin prin partile noastre ale lumii.

In Romania, si in Balcani in general (desi s-a convenit tacit ca noi nu mai facem parte din Balcani si ca ne-am fi deplasat pe ascuns spre Mittel Europa), un barbat adevarat trebuie sa stie sa bea. Alcoolul are o neta valenta pozitiva, iar cel care se tine departe de pahar din motive altfel decat medicale e privit cu neincredere. Face de altfel parte din intelepciunea populara faptul ca cel mai bun remediu al alcoolului este tot… alcoolul.

Mahmureala se alunga dand pe gat un pahar din licoarea care a produs-o, cu scuza evidenta ca, dupa cum se stie, “cui pe cui se scoate” etc. De la Burebista, care a distrus viile ca sa-i faca pe daci sa nu mai bea, pana la militiile sarbesti, croate si bosniace care si-au parjolit reciproc satele dupa ce se intareau inainte cu slibovita, prin partile noastre ale Europei s-a baut vartos.

Astazi, un val pudic a coborat peste stramosii nostri, dar cine studiaza istoria necenzurata poate vedea ce important a fost rolul alcoolului. Ce facea stefan cel Mare? Pai o spune cronicarul: era necumpatat si “de multe ori, la ospeta, omora fara giudetu”. Adica se imbata si hacuia pe cine ii venea la indemana, fiind “manios si grabnic a varsa sange nevinovat”.

Tot alcoolul a prilejuit si primul incident diplomatic romanesc sau, daca vrem, moldovenesc. E vorba de solia la Istanbul a acelui boier trimis de domnitorul Moldovei cu plocoane la Poarta, la Tarigrad. Pe langa faptul, cum sugereaza cu intelegere cronicarul, ca ii miroseau picioarele, pentru ca distinsul demnitar nu stia ca in palatul Marelui Vizir trebuie sa-ti scoti cizmele, iar dumnealui venise de la Suceava pe cal, cu picioarele goale in cizme, pe care nu si le scosese probabil nici noaptea, pe langa faptul, asadar, ca nu cunostea obiceiurile Curtii, boierul nostru a mai comis o gafa. Cand i s-a adus ceasca plina cu cafea fierbinte, omul a crezut ca e vreo tuica. S-a ridicat, a strigat “sa traiasca imparatul!” si a dat-o pe gat, drept care s-a fript si a inceput sa strige ca l-au otravit turcii.

Sigur, e adevarat ca un popor se defineste, in parte, si prin felul in care bea, dar si prin ceea ce bea. Este o mare diferenta intre felul in care e baut alcoolul de orez – sake – la japonezi (desi de la o vreme ei tind sa bea mai degraba whiskey) sau felul in care francezii si italienii beau vin la fiecare masa, nemtii bere si felul in care se practica betia in grup, ca la rusi sau la britanici.

Totusi, cand se calculeaza cat se bea pe cap de locuitor, in varful listei se afla, clatinandu-se, Europa de Est si Balcanii. Sa ne amintim de sinistrul episod in care generalul sarb Ratko Mladici a ciocnit slibovita cu seful fortelor olandeze in momentul in care acestea s-au retras, lasandu-l sa masacreze populatia din Srebrenica.

Tocmai in legatura cu asta am auzit un foarte pertinent comentariu pe marginea alcoolului, de la un chelner din Bruxelles care m-a vazut citind o carte despre masacrul de la Srebrenica. Mi-a zis: “Domnule, am citit undeva ca razboaiele astea din Balcani sunt razboaie intre tarani. Pai ascultati-ma pe mine, ca si eu vin de la tara: daca sunt razboaie de tarani, pai atunci sunt razboaie intre alcoolici!”.

12 Comments
  1. lasandu-l sa ‘masacreze populatia din Srebrenita…’..compusa din mercenari iranieni, sauditi, turci, iordanieni, qatarezi, etc uniti sub flamura verde a ‘profetului’ via us.

  2. Se spune ca unul dintre factorii declansatori ai Rascoalei lui Horea, Closca si Crisan a fost tocmai o taxa pe produsele alcoolice (n-a fost cu siguranta unicul, dar a contribuit).

  3. 1dan9 permalink

    Criteriile populare după care se construiesc idealul masculin și
    idealul feminin sînt atît de variabile, încît este greu să ajungi a li te conforma vreodată. Plus faptul
    că, presupunînd că ai putea vreodată să atingi idealul popular, se va găsi totdeauna cineva care
    să-ți murdărească Ajunsul.Odată am uitat să mă închei la pantaloni și directorul meu (din periferia Humuleștiului) a decretat fără umorul lui Creangă: cine uită să se încheie la șliț, nu-i bărbat!, cînd eu gîndeam tocma invers: a nu te încheia, a te preface că ai uitat să te închei, este tocmai preparativa demonstrației că ești bărbat.
    Nici ai mei părinți, proveniți ambii din zone viticole diferite, nici eu, n-am avut atracție către alcool.
    În facultate am experimentat cîteva grade de beție, extractul rămas fiind acesta: e deajuns
    că realitatea încearcă să mă amețească, mă mai amețesc și eu
    !? Drept aceea, să nu beau
    vin, sau bere, sau tărie, luni întregi nu-mi dă dansul lui Saint Sevrage. Am observat că da, pînă la un punct sublim, există comunicare între cei care beau împreună, dar de la acel punct comuniunea începe să dispară, fiecare cade în propriul său univers, fiecare devine, ca să spun așa, auto-referențial, adică el vorbește, doar el înțelegînd ce spune, deși trăiește convins că în vorbirea lui completă, însă în afară eliptică, convivii morți de oboseală etilică îl pricep.(v. multe schițe de-ale lui Caragiale redau tipul acesta de dialog, deși nu neapărat între băutori; de un-se vede că românul a trăit mai tot timpul cu băutura în cap) Ca să închei, am și eu criteriul meu: a de-ș pune silicoane, nu-i femeie!

    • 1dan9 permalink

      Uitai să spun. Discursul meu de mai sus nu conține nici o nuanță de reproș către băutorii de orice fel. Și ca să nu par mai cu moț, eu sunt băutor de tiutiun, așa, vreo 15-18 țigări pe zi. Cît am pachetul în buzunar, pot sta și două ore-trei fără să fumez, însă dacă-mi lipsește, încep să mă îngrijorez. Eu nu vreau să mă las, îmi place!–Anecdotă. Odată, unul mă tot freca la cap să beau cu el, hai, îmi zicea, cîteva păhărele colo! Nu-ș ce-mi veni, dar scăpai de chin: uite, dacă matale poți să citești cîteva pagini din cartea asta, atunci beau și eu. Argumentul meu bărbătesc a învins, eu rămînînd cu impresia că omul care nu citește două-trei pagini pe zi, nu-i bărbat!

  4. horatiu racasan permalink

    si iar romanii care doar beau in toata istoria lor si altceva nu prea mai fac ca nu au timp…….ca sarmanii saxoni, polonezi, cehi sau…ucraineni, cazaci , rusi stateau si se uitau la noi?..cred ca scoaterile din context ( inclusiv istoric) nu sunt cu adevarat productive. A nu ii da atentie nu inseamna ca nu exista sau cei care citesc nu stiu despre ce e vorba….aa, si am uitat de bunii nostri vecini – secuii, renumiti si astazi dupa “vinul de cartofi”, ca si osenii nostri de altfel (horinca de pufoaica ?)…ceea ce nu ii opreste in a fi harnici si buni gospodari.
    Sa nu ne imbatam cu apa rece…
    🙂

  5. Romanii se ineaca in betii naclaiti de sansele neinteligibile care au mustit de secole. Betiile sunt in varii forme, ideatice, delirante, discursiv-elaborate, politic-justificate sau doar inocent-aberate, dar in esenta bautura la romani e masura prostiei nevolnice nedivulgate.

  6. Romania este pe locul 8 in lume la consumul de alcool/capita.
    Clasamentul este:
    1.Rep. Moldova (nu e clar cat este contributia rusofonilor si cat a romanilor)
    2.Cehia
    3.Ungaria
    4.Rusia
    5.Ucraina
    6.Estonia
    7.Andorra
    8.Romania

    samd, cu Croatia pe locul 11, Serbia pe locul 32 si Bosnia pe locul 50.Fostii iugoslavi nu se afla in fruntea listei.
    Pe ultimele locuri sunt Somalia, Pakistan, Afganistan si Yemen, locuri populate in general cu oameni foarte pasnici.In general in tarile islamice consumul de alcool e foarte scazut, ceea ce face ca populatiile lor sa fie foarte pasnice si foarte umane in modul de a-si trata preopinentii.Mai ales conflictele dintre suniti si siiti sunt patronate de un inalt spirit umanist.
    Daca ar exista o legatura intre alcool si violenta organizata ar trebui ca cehii de pe locul 2 sa se ia la omor cu ungurii de pe locul 3 de-un exemplu iar in Andorra ar trebui sa fie prapad.
    LA fel de bine s-ar putea face niste corelatii intre felul in care e baut alcoolul de orez – sake – la japonezi si modul in care au luptat ei in WWII si modul cum au tratat (rau, aspru, crunt) populatiile teritoriilor ocupate.
    La fel pt. felul in care francezii si italienii beau vin la fiecare masa si comportamentul in WWII (au infrant) si fata de colonii.
    La fel despre cum nemtii beau bere si felul in care se practica betia in grup, ca la rusi sau la britanici si modul cum s-au batut ei in razboaie si cum au tratat populatiile ajunse in sau sub puterea lor.
    Concluzia ar fi ca tarile in care betivii beau singuri sunt la coada puterii iar tarile unde betiile sunt de grup sunt in varful puterii.
    De unde indemnul:daca tot beti, faceti-o in grupuri cat mai mari.Romania se va ridica de jos atunci cand betivii vor bea organizat in grupuri masive ca germanii sau britanicii iar nu singuri sau cate doi-trei la o masa.

    • francezu' permalink

      Andorra fiind un un stat minuscul,cu preturi detaxate la alcool si tigari,se regaseste in acest clasament datorita frontalierilor care se aprovizioneaza de acolo.Sunt sigur pe locuri fruntase si la consumul de carburanti si de tutun,aceasta statistica nereflectand consumul populatiei autohtone.

  7. 1dan9 permalink

    Pe cît se merge pe globalizare, pe dispariția individualității popoarelor, pe atît va crește numărul statisticilor referitoare la oricare trăsătură de bodymind etnic, național, agricultural, industrial et c.
    Ori în cest caz, oricine poate veni cu ale lui foi scrise cu chimic, pretinzînd că listele cu antet de ieri sînt greșite.
    Criteriul „berii în grup” și „făcute individual” este interesant, și de luat în seamă, dar nu definitoriu, fiindcă m-ar grăbi să trag concluzii greșite în Scandivia, mirîndu-mă cum o societate atît de vikingă până acu vreo 8 secole s-a retras într-o atitudine maternală față de ea însăși și față de cei care-i devin membri…așa,în sensul de nedefinitoriu al specificului național, pot să mă întreb despre cum fac războiaele cei care se uită la un meci din fotoliu și cei care se duc pe stadioane…
    Atenție, eu nu spun că nu s-ar pricepe ceva bun din asemenea clasificare a celor care beau fermentate și distilate, ci că nu este definitoriu criteriul…Și nefiind, nu poți da un îndemn pannațional în baza acestuia.

  8. Clasamentul facut de cine??? Citit aici un studiul “European Status Report on Alcohol and Health 2010”, vedeti graficul de la pagina 19, intitulat “consumul de alcool al populatiei adulte din cele 48 de tari membre ale UE in 2005”:

    http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/128065/e94533.pdf

  9. Salex permalink

    Ambele citate din Cantemir sunt teribil de scoase din context. Și o știți foarte bine, dle Dan Alexe. Mi se pare impardonabil și reprobabil. Dacă aveți un dram de onestitate, postați toate trimiterile referințele la alcool din Descrierea Moldovei, capitolul De Moldavorum Moribus. Inclusiv chiar fraza de dinaintea primului dvs. citat. De băutură nu au foarte multă greață, nici nu-i sunt plecați peste măsură … (traducerea Petre Pandrea, dvs. puteți da și citatul din editia critică.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Kafka vs. Lars Von Trier: e oare excesul necesar creatorilor? | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: