Skip to content

“Cărăbuşul de aramă / s-a oprit pe caldu-ţi umăr.” (Lucian Blaga)

April 12, 2013

Image

Ce ciudat cã atîtea generatii de lingvisti, de la Scoala Ardeleana incoace, nu au vazut etimologia simplã a  “cãrãbuşului“!… Scoala Ardeleanã o ghicise, iar Sextil Puscariu dãduse etimologia corectã din lat. scarabaeus, dar ea a pãrut fortatã.

 

Dat azi in dictionare fie ca “fãrã etimologie“, ori ca fiind -aparent convingãtor- turcescul karabaş = “cap negru”, cãrãbuş (gr. κάραβοϛ, lat. (s)carabaeus) este in mod limpede unul din cele mai vechi imprumuturi greco-latinesti in limba ce avea sa devina româna.

 

Cã el vine din cea mai adîncã antichitate si ca e inrudit cu lat. scarabaeus si cu gr. κάραβοϛ avem ca dovadã faptul ca cei doi a neaccentuati au devenit ã, iar –s final s-a şopotizat în –ş… Dacã ar fi fost un turcismkarabaş recent (care de altfel in turca nu desemneaza un gîndac, ci vite cu capul negru), atunci el ar fi fost împrumutat tel quel si ar fi fost carabaş, la fel cum au fost împrumutate caraghios, caraghioslîc, calcan, calapod si o grãmadã de alte turcisme si grecisme recente în care a neaccentuat nu s-a mai închis în ã precum în imprumuturile din antichitate, procesul nemaifiind productiv în epoca recentã.  In schimb, precum latinesculspiritus care a dat: spiridύş, tot asa latino-grecul κάραβοϛ (imprumutat si in latinã cu un s– protetic initial scarabaeus) a dat cãrãbύş

 

Si-apoi domnii etimologisti n-au vazut probabil niciodata un cărăbuş, care nu e negru, ci verde-auriu. Rãdaşca e în schimb neagrã si hîdã, iar etimologistii orãşeni probabil ca le confundã.

 

Derivatia foneticã e simpla si impecabila, si cu toate astea spun de douã sute de ani despre el ca n-are etimologie, sãracuţul de “cărăbuş de aramă“, despre care scria Blaga cã “vrea să îl luăm în seamă“.…

 

——————

 

 

Advertisements

From → Paraphernalia

5 Comments
  1. moartea permalink

    Din cate stiti dumneavoastra, exista pe planeta un dictionar mai spurcat si mai viciat decat DEX-ul nostru? DER mai era cum mai era, dar DEX-ul, mai ales varianta din ’98 este pur si simplu cutremurator. Termenele PIE/IE nu sunt mentionate aproape deloc si in general pare scris de verii Becali. Inafara cazurilor unde etimologia latina se vede din spatiu (1), explicatiile date sunt niste bizarerii grobiene, bazate in intregime pe urechism si forme neatestate din proto slava carora li se face legatura cu limba romana in urma unor balbaieli jenante. Aici nu ma refer la adstratul slav (duh, ispravi, da, etc.), ci la cuvintele precum ciuperca sau naparca. Ciuperca este dat ca fiind din bg. čepurka/scr. pečurka, cuvinte care par sa nu aiba cumnate in celelalte limbi slave. Pe ce ne bazam atunci cand spunem ca čepurka si pečurka sunt a) cuvinte slave, b) sursa lui ciuperca? Suna cam la fel si oricum avem multe imprumuturi slave deci sa le punem si pe astea ca na…? Lingvistii englezi, de exemplu, s-ar cruci. Desi engleza a fost infuentata de latina mult mai mult decat a fost romana de slava, niciodata nu veti gasi asemenea “metode” in dictionarele lor. Stay, time si mind, de exemplu, toate ar parea de origine latina in ochii (urechile) lingvistilor nostri. Stare, tempus si mens, nu? Nu, sunt toate de origine germanica, desi stay e posibil sa fie corupt de stare. Coruperea fiind un alt fenoment complet necunoscut lingvistilor romani. Nici macar la vecinii nostri lucrurile nu sunt atat de grotesti: http://www.scribd.com/doc/32934467/Petar-Skok-Etimologijski-Rjecnik-Hrvatskoga-Ili-Srpskoga-Jezika . Nu stiu limba sarba, dar din cate inteleg din google translate, sarbii au o precautie si un bun simt total strain noua cand vine vorba de lingvistica.

    1: Vroiam sa va mai intreb despre cuvinte ca invarti sau vartej, de ce sunt date ca fiind slave? De ce derivarea din latina ” nu este posibila”? De ce invertere si vertigo sunt descalificate ca surse? Multumesc.

  2. 1dan9 permalink

    Puzderia de cărăbuși pe care îi vedeam în copilărie era prilejul nostru, al copiilor, de-a manevra la cherem zborul unor insecte tîmpe care, odată căzute pe spate, roteau inutil cerul, iar puse din nou pe picioare, se mișcau leneș, parcă spre cele mai periculoase locuri. Îi strîngeam în cutii, ca să le ascultăm rîcîitul ușor muzical, îi făceam moriști și noi, încă neintrați în morală, îi supuneam morților de tot felul. Ei posedau un corp negru spre maroniu și aripi maronii (și sub ele, alte transparente), fiindcă trăiau sub piramida comunismului, iar după strivire, se vedea că aveau înlăuntru ceva cu aspect de muci. Azi mi se pare chiar frumos intelectual să ai ideea că un gunoier este cel care dă roată lumii.Cum de multă vreme n-am mai văzut invazia lor, mă întreb unde-or fi cei de altădată.

  3. fals, fals, fals, vă înșelați, fără doar și poate!
    se vede că nu vă pricepeți deloc.
    este cea mai eronată idee pe care am citit-o în ultimul deceniu.
    nu, nu, nu! – categoric, rădașca nu este deloc hâdă!

  4. Oare la Fée Carabosse, zana cea rea de la Perrault o avea vreo legatura etimologica?

  5. Ciudat,am intalnit nume de familie Carabash,dar si nume arab Caraconcea,nume rusesc Cozac dar si nume japonez Shomorai ca si nume de lucruri,caraba de exemplu,un fel de mustiuc de suflat facut din pana de gasca.De unde or fi ramas?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: