O repostare de ziua muncii…

Cabal in Kabul

384813_483340325033144_620375744_n

Româna prezintã particularitatea, spre deosebire de toate celelalte limbi neolatine, de a fi deturnat sensul latinescului lucrum intr-o directie cu totul neasteptata: lucru si a lucra. In latinã, lucrum inseamnã ”profit“, in special profitul realizat prin cãmãtãrie. Era initial opus lui damnum, ”pierderea unei investitii“ si a capatat treptat un sens extrem de negativ, indicînd dorinţa de cîştig nemuncit, precum si aviditatea, zgîrcenia, avariţia.

Acesta e de altfel singurul sens al frantuzescului lucre, unde termenul s-a pastrat direct din latina, ca si in româna. Si astazi se mai spune in franceza: appât, sau: passion du lucre, starea de spirit permanenta a cãmãtarului leneş şi hulpav.

Cum a ajuns termenul latinesc ce desemneaza trîndãvia profitoare sa însemne în românã muncã, adicã exact contrariul? Evolutia lui lucrum in româna se explica prin influenta nefasta a grecoteilor care veneau peste demnii tarani si pastori nord-danubieni sa le vînda mãrgele…

View original post 409 more words