Skip to content

Creșterea si descreșterea micilor… si cum dau ei depresie religioasa…

May 6, 2013

image

.

Drama nationala e știută: se va interzice bicarbonatul in mici… Care e însă statutul psiho-socio-gastronomic al micilor?
In primul rînd, ei dau depresie religioasã celor care îi consumã, asa cum am aratat-o într-un text anterior al carui link se gaseste și aici și în josul acestei pagini, alături de trimiteri la alte texte utile:
 
— Depresia religioasă în țara lu’ „mici cu bere”…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/10/depresia-religioasa-in-tara-lu-mici-cu-bere/

Cum e așadar cu mâncarea românească? Așa cum se întâmpla cu peisajele, sau cu obiectele vechi, desfatarea gastronomică nu e tradiționala in România, sau cel puțin nu in ultimele generații. Țăranul nu vede peisajul magnific în care trăiește și pe care vine să i-l laude trândavul de orășean. Țăranul mănâncă indiferent salam de pui sau delicioși cîrnați afumați de casa, o conservă de pate industrial, sau o brânză făcută tradițional din inerție.

Orășenii instăriți triază mâncarea; țăranii si muncitorilor si-o asimilează indistinct.

Ca si cazul oricărui alt fast food: hamburgheri, sau fish and chips, micii au avantajul ca umplu burta fără a impune o convivialitate forțată. Micii nu sînt un substitut al unei mese in comun, cu succesiunea ritualica a felurilor servite ierarhic. Micii nu trebuie apărați din rațiuni istorico-culinare. Psihodrama națională a micilor care nu vor mai putea conține bicarbonat a readus însă în actualitate absența unui studiu psiho-socio-antropologic asupra culturii gastronomice a românilor. E limpede că astăzi simbolul bucătăriei conviviale românești au devenit “micii cu bere”, în ciuda eforturilor unor intelectuali orășeni de a promova “bucatele tradiționale“.

(Vezi in josul paginii un link catre Miturile culinare românesti...)

E drept, vreme de câțiva ani, de pe la sfârșitul anilor 1990 si pina acum un deceniu, a existat o scurtă perioadă in care se generalizase gustul pentru produse românești tradiționale, după ce, în primul deceniu de după 1989, ca o reacție la penuria totală din timpul comunismului, românii își potoliseră pofta de produse străine.

In acei ani, mâncărurile reflectau ierarhia socială intr-o manieră inversată: muncitorii prindeau din ce in ce mai mult gust pentru produsele străine, in vreme ce orașenii instăriți căutau mâncăruri tradiționale. Muncitorii înlocuiau țuica bună cu băuturi de import proaste. Orășenii mergeau la țară după mâncare autentică.

Această inversiune nu are nimic nou; Roland Barthes a descris un proces similar in Franța anilor 1960. Spre deosebire de Franța, însă, în România entuziasmul altfel decât sprijinit oficial pentru produsele tradiționale a obosit acum, odată cu criza și cu faptul că produsele autentice românești au început să fie mai scumpe decât cele de import, iar restaurantele și magazinele “cu specific“ oferă iar aceleași produse industriale, standardizate.

Mai mult pe Europa Liberă, în :

Creșterea şi descreșterea micilor…

http://www.europalibera.org/content/article/24977436.html

.

image

.

Așa încât, mai terminați cu “micii – produs românesc” si legendele stupide cu inventarea lor de băcanul cutare sau nu știu cine nu avea piele sa facă cîrnati. Micii se fac dintotdeauna in toți Balcanii, nu sînt “produs românesc”… In Serbia si Bulgaria sînt mai fazi decât la noi, pentru ca nu se pun ierburi si usturoi, in schimb in Kosovo, Macedonia, Bosnia sînt identici cu cei românești, doar că nu conțin bicarbonat… si nu dau depresie religioasa.

Celor nefericiți de ce ne face UE le putem sugera că dacă bicarbonatul e diferența, atunci să aibă de acum înainte în permanență o punguță la ei, pentru presărat pe mici, oricând doresc, la discreție…
….
Linkuri culinare suplimentare pentru cei care nu au remarcat că blogul are acum o funcție de căutare/search… sus in vîrful paginii.
—-
1) — Depresia religioasă în țara lu’ „mici cu bere”…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/10/depresia-religioasa-in-tara-lu-mici-cu-bere/

2) — Mituri culinare românești…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/12/mituri-culinare-romanesti/

3) — Despre mâncarea „globish” și cum noi rămânem pe marginea cratiței
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/11/despre-mancarea-globish-si-cum-noi-ramanem-pe-marginea-cratitei/

4) — Mãmãliga nu explodeazã, dar are titluri de nobleţe (si mamele, pentru cine citeste pînã la capãt)…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/20/mamaliga-nu-explodeaza-dar-are-titluri-de-noblete-si-mamele-pentru-cine-citeste-pina-la-capat/

——-

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: