Image

In Descriptio Moldaviae, in capitolul De Lingua Moldavorum, Cantemir, pe lângă o serie întreagă de intuiții lingvistice uluitoare si avangardiste pentru vremea lui, descrie un fenomen puțin atestat in timpuri istorice in Europa, însă larg cunoscut in antropologie: “Femeile moldovenilor vorbesc altfel decât bărbații (peculiarem a viris pronunciationem habent). Căci ele schimbă silabele bi– si vi-  în ghi-, precum bine = ghine; vie = ghie; pe pi- îl schimbă în chi– : pizmă – chizmă; piatră – chiatră; m inițial se schimbă în gn-, greu de pronunțat pentru alții [aici Cantemir redă prin gn sunetul palatal ñ din spaniolă]: mie (mihi) devine gnie [ñie].
Cine dintre bărbați s-a obișnuit cu această pronuntare, cu greu, ba nici măcar cu greu, nu se mai poate dezbăra de ea si se trădează întotdeauna că a stat prea mult la sînul maică-si, din care pricină acești inși sînt luați in rîs si numiți ficior de baba [în română in original].”
.
Cantemir constată astfel că in Moldova barbatii si femeile vorbeau dialecte diferite. Fulgurarea sa lingvistică are corespondențe bine atestate in antropologie. Există si cazuri extreme. Astfel, tribul de indieni amazonieni Karajá oferă o situație in care inventarul fonetic al femeilor si bărbaților este total diferit. Vorbirea bărbaților karaja nu conține sunete velare (velar stops), altfel zis nu posedă sunetele K si G si nimic apropiat, in vreme ce femeile au un sistem fonetic complet. Sexualizarea vorbirii merge atât de departe, încât pînă si cuvintele fundamentale imprumutate din portugheză pierd K si G in vorbirea demnă a bărbaților. Astfel, pentru cavalo (cal) luat din portugheză, femeile karajá zic kawaru (limba nu are nici L), in vreme ce bărbații spun awaru (de la cavalo).
.
Café este kabe pentru femei și abe pentru bărbați, in vreme ce domingo (duminică) e dobiku in gura femeilor, dar dobiu in cea a bărbaților.
.
 image
.
Situația e atât de perturbantă, încât autorii eruditului volum The Amazonian Languages (Cambridge, 1999) au găsit următoarea explicație : “Perhaps in the past the women of Karajá have been subjugated by warriors speaking another language lacking velar stops (K & G). Such warriors may have killed all Karajá male adults, taking their place as husbands and learned the Karajá language from their new wives, but pronouncing forever badly the words with velar stops.”
.
Încetul cu incetul, așadar, dupa generații de la această “răpire a sabinelor”, s-a ajuns la situația definitivă in care inventarul fonetic al bărbaților si femeilor diferă la fel de mult in tribul Karajá, pe cât era diferită in Moldova lui Cantemir. Si, intr-adevăr, daca ne utam peste gîrla Araguaia unde trăiește tribul nostru lingvistic segregaționist găsim temutul trib rival Xavante [citește Șavante], al cărui inventar fonetic, bărbați si femei deopotrivă, nu poseda decât 10 (zece!) consoane… Un caz extrem pe planetă, limba xavante nu are nici sunete velare (K, G), ba chiar nici L, M și N… Făptașii la originea lui karaja de astazi nu pot asadar fi decat xavante.
.
Iată, așadar, o explicație printr-un masacru orgiastic primordial care devine plauzibil in contextul etno-tribal al Amazoniei. Soluția, in cazul Moldovei, rămâne insa deschisă… O privire, poate, spre podgheazurile tătărești?
.
image
.
Tribul prădător xavante, cu limba lor atât de redusă fonetic, e foarte cunoscut si în afara Braziliei prin faptul ca grupul brazilian de heavy metal, death metal și thrash Sepultura s-a inspirat din muzica si incantatiile xavante in monumentalul disc Roots, care a marcat deceniul heavy metal mondial 1990.
.
Despre masacre amazoniene si consumarea adversarilor am mai scris aici (in engleza) :

When “I’ll eat you up” is not a metaphor…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/04/13/when-ill-eat-you-up-is-not-a-metaphor/
.
Despre minunatul, unicul si nepretuitul Cantemir, mai întâi in franceza :
Dîner avec le pélican
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/19/diner-avec-le-pelican-ou-lorsquun-prince-moldave-cantemir-retablit-une-verite-biblique/
.
apoi:
.
Șampania lui Cantemir
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/18/sampania-lui-cantemir-sau-cum-face-romania-mare-hic-storie/
și
Cultura noastră a alcoolului
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/26/cultura-noastra-a-alcoolului/
.
Despre moldoveni (bărbați) mai scrie Cantemir, descriind placerile lor simple:
.
Desfatarea lor cea mai mare este sa petreaca in ospete, uneori de la al saselea ceas al serii pina la al treilea ceas dupa miezul noptii, alteori si pina ce se crapa de ziua, si sa bea pina ce varsa”.
“Moldovenii nu numai ca nu sunt iubitori de invatatura, dar chiar le e urata aproape la toti.
Nu cunosc măsura la nimic; dacă le merge bine, sunt semeţi, dacă le merge rău, îşi pierd cumpătul. Nimic nu li se pare anevoie, dar dacă se iveşte ceva cât de cât să le stea împotrivă, se zăpăcesc şi nu ştiu ce să facă. Când văd că străduinţele lor sunt zadarnice, se căiesc pentru ceea ce au săvârşit, dar prea târziu.
Numai osebita si nemarginita pronie cereasca a facut ca imparatia mare a turcilor nu a silit un norod atat de prost si fara putere.”
.
“La muncã sunt foarte leneşi şi trândavi, ară puţin, samănă puţin şi totuşi seceră mult şi nu se nevoesc ca să-şi agonisească munca, aceea ce ar putea ei să aibă, şi se mulţumesc să adune în jătniţele lor numai atâta cât socotesc că le va fi deajuns într’un an pentru hrana lor, sau până la pâinea cea nouă, dupre cum obişnuesc să şi zică.
Pentru aceea când se întâmplă vreun an neroditor, sau când îi împedică de la seceriş vreo năpădire a protivnicilor, sunt în primejdie să moară de foame, şi dacă au vreo vacă sau două, socotesc că le este destul pentru hrana lor şi a copiilor.”
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
 image
Despre moldovence, cele care vorbesc cu chiatră, ghini si ñie :
 
“Jupa­ne­sele boie­ri­lor au, ce-i drept, o infa­ti­sare placuta, dar cu fru­mu­se­tea stau mult in urma nevestelor oame­ni­lor de rand.
Caci aces­tea au chi­pul mai fru­mos, insa sunt in cea mai mare parte desfrâ­nate.
Unele beau pe acasa mult vin…”
.
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
—————