Skip to content

Cantemir si limba femeilor: o explicație amazoniană…

May 8, 2013

Image

In Descriptio Moldaviae, in capitolul De Lingua Moldavorum, Cantemir, pe lângă o serie întreagă de intuiții lingvistice uluitoare si avangardiste pentru vremea lui, descrie un fenomen puțin atestat in timpuri istorice in Europa, însă larg cunoscut in antropologie: “Femeile moldovenilor vorbesc altfel decât bărbații (peculiarem a viris pronunciationem habent). Căci ele schimbă silabele bi– si vi-  în ghi-, precum bine = ghine; vie = ghie; pe pi- îl schimbă în chi– : pizmă – chizmă; piatră – chiatră; m inițial se schimbă în gn-, greu de pronunțat pentru alții [aici Cantemir redă prin gn sunetul palatal ñ din spaniolă]: mie (mihi) devine gnie [ñie].
Cine dintre bărbați s-a obișnuit cu această pronuntare, cu greu, ba nici măcar cu greu, nu se mai poate dezbăra de ea si se trădează întotdeauna că a stat prea mult la sînul maică-si, din care pricină acești inși sînt luați in rîs si numiți ficior de baba [în română in original].”
.
Cantemir constată astfel că in Moldova barbatii si femeile vorbeau dialecte diferite. Fulgurarea sa lingvistică are corespondențe bine atestate in antropologie. Există si cazuri extreme. Astfel, tribul de indieni amazonieni Karajá oferă o situație in care inventarul fonetic al femeilor si bărbaților este total diferit. Vorbirea bărbaților karaja nu conține sunete velare (velar stops), altfel zis nu posedă sunetele K si G si nimic apropiat, in vreme ce femeile au un sistem fonetic complet. Sexualizarea vorbirii merge atât de departe, încât pînă si cuvintele fundamentale imprumutate din portugheză pierd K si G in vorbirea demnă a bărbaților. Astfel, pentru cavalo (cal) luat din portugheză, femeile karajá zic kawaru (limba nu are nici L), in vreme ce bărbații spun awaru (de la cavalo).
.
Café este kabe pentru femei și abe pentru bărbați, in vreme ce domingo (duminică) e dobiku in gura femeilor, dar dobiu in cea a bărbaților.
.
 image
.
Situația e atât de perturbantă, încât autorii eruditului volum The Amazonian Languages (Cambridge, 1999) au găsit următoarea explicație : “Perhaps in the past the women of Karajá have been subjugated by warriors speaking another language lacking velar stops (K & G). Such warriors may have killed all Karajá male adults, taking their place as husbands and learned the Karajá language from their new wives, but pronouncing forever badly the words with velar stops.”
.
Încetul cu incetul, așadar, dupa generații de la această “răpire a sabinelor”, s-a ajuns la situația definitivă in care inventarul fonetic al bărbaților si femeilor diferă la fel de mult in tribul Karajá, pe cât era diferită in Moldova lui Cantemir. Si, intr-adevăr, daca ne utam peste gîrla Araguaia unde trăiește tribul nostru lingvistic segregaționist găsim temutul trib rival Xavante [citește Șavante], al cărui inventar fonetic, bărbați si femei deopotrivă, nu poseda decât 10 (zece!) consoane… Un caz extrem pe planetă, limba xavante nu are nici sunete velare (K, G), ba chiar nici L, M și N… Făptașii la originea lui karaja de astazi nu pot asadar fi decat xavante.
.
Iată, așadar, o explicație printr-un masacru orgiastic primordial care devine plauzibil in contextul etno-tribal al Amazoniei. Soluția, in cazul Moldovei, rămâne insa deschisă… O privire, poate, spre podgheazurile tătărești?
.
image
.
Tribul prădător xavante, cu limba lor atât de redusă fonetic, e foarte cunoscut si în afara Braziliei prin faptul ca grupul brazilian de heavy metal, death metal și thrash Sepultura s-a inspirat din muzica si incantatiile xavante in monumentalul disc Roots, care a marcat deceniul heavy metal mondial 1990.
.
Despre masacre amazoniene si consumarea adversarilor am mai scris aici (in engleza) :

When “I’ll eat you up” is not a metaphor…

.
Despre minunatul, unicul si nepretuitul Cantemir, mai întâi in franceza :
Dîner avec le pélican
.
apoi:
.
Șampania lui Cantemir
și
Cultura noastră a alcoolului
.
Despre moldoveni (bărbați) mai scrie Cantemir, descriind placerile lor simple:
.
Desfatarea lor cea mai mare este sa petreaca in ospete, uneori de la al saselea ceas al serii pina la al treilea ceas dupa miezul noptii, alteori si pina ce se crapa de ziua, si sa bea pina ce varsa”.
“Moldovenii nu numai ca nu sunt iubitori de invatatura, dar chiar le e urata aproape la toti.
Nu cunosc măsura la nimic; dacă le merge bine, sunt semeţi, dacă le merge rău, îşi pierd cumpătul. Nimic nu li se pare anevoie, dar dacă se iveşte ceva cât de cât să le stea împotrivă, se zăpăcesc şi nu ştiu ce să facă. Când văd că străduinţele lor sunt zadarnice, se căiesc pentru ceea ce au săvârşit, dar prea târziu.
Numai osebita si nemarginita pronie cereasca a facut ca imparatia mare a turcilor nu a silit un norod atat de prost si fara putere.”
.
“La muncã sunt foarte leneşi şi trândavi, ară puţin, samănă puţin şi totuşi seceră mult şi nu se nevoesc ca să-şi agonisească munca, aceea ce ar putea ei să aibă, şi se mulţumesc să adune în jătniţele lor numai atâta cât socotesc că le va fi deajuns într’un an pentru hrana lor, sau până la pâinea cea nouă, dupre cum obişnuesc să şi zică.
Pentru aceea când se întâmplă vreun an neroditor, sau când îi împedică de la seceriş vreo năpădire a protivnicilor, sunt în primejdie să moară de foame, şi dacă au vreo vacă sau două, socotesc că le este destul pentru hrana lor şi a copiilor.”
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
 image
Despre moldovence, cele care vorbesc cu chiatră, ghini si ñie :
 
“Jupa­ne­sele boie­ri­lor au, ce-i drept, o infa­ti­sare placuta, dar cu fru­mu­se­tea stau mult in urma nevestelor oame­ni­lor de rand.
Caci aces­tea au chi­pul mai fru­mos, insa sunt in cea mai mare parte desfrâ­nate.
Unele beau pe acasa mult vin…”
.
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
—————
Advertisements
12 Comments
  1. Adrian permalink

    Superb comentariu domnule Alexe!

  2. St.Dan-Marius permalink

    1.Poate o fi și cazul că femeile și bărbații au origini cosmice diferite, Terra fiind doar punctul lor de întîlnire, cu acordurile și dezacordurile lingvistice inevitabile.
    2. Dacă ne gîndim la gînguritului copiluților, la prezența doar a vocalelor (prelungite), emisia de sunete prin deschiderea și închiderea gurii și nu la articularea fermă de mai tîrziu, prin antepunerea unei piedici, putem face o despicare masculin-feminină a limbii.

  3. florin permalink

    practic pe vremea lui cantemir femeile vorbeau ceea ce azi numim grai moldav. e clar ca ele au reusit sa influenteze decisiv limba vorbita in moldova, desi initial nu se vorbea asa.
    momentul sabinelor trebuie cautat pe la 1200-1300 cand tatarii au pustiit poate moldova de barbati (majoritatea slavi cu ceva cumani si pecenegi). asa s-ar explica uimitoare extindere a stapanirii si populatiei moldovenesti de sorginte maramureseana intr-o singura generatie.

  4. hans hedrich permalink

    interesant: auzisem si despre un sat sasesc din ardeal, unde femeile vorbeau un dialect diferit de cel al barbatilor…

  5. Un ofiţer american povestea cum în 1945, imediat după război, a inspectat o bază navală japoneză, pentru a prelua submarinele ce urmau a fi predate americanilor. La un moment dat, a dat câteva ordine marinarilor japonezi în limba lor… şi ei s-au uitat la el de parcă picase din Lună.

    Americanul a repetat ordinele, mai tare, japonezii nimic. Aşa încât a pus pe un japonez vorbitor de engleză să îi traducă, şi mateloţii s-au executat.

    Când l-a întrebat pe translatorul de ocazie ce nu e în regulă, tipul l-a lămurit: când americanii au fost instruiţi în privinţa limbii japoneze, majoritatea profesoarelor recrutate de Stat erau japoneze bătrâne, din generaţia emigrată înainte de 1907 în California, şi care vorbeau în limbajul demodat, foarte ceremonios, al generaţiei feminine din Epoca Meiji.

    Astfel încât, în loc să le latre ordinele aşa cum erau ei obişnuiţi, americanul îi ruga pe marinari, foarte politicos, să îl ajute 😀

  6. Good day! I just wish to give a huge thumbs up for the great data you could have right here on this post.
    I will be coming again to your weblog for more soon.

  7. Multumesc ptr. informatii! Nu le stiam… Fenomenul este intreresant si -evident- gogorita cu cucerirea femeilor de catre alte triburi e o simpla baliverna. (Nu se putea ca toate femeile sa fie luate de alt trib. Doar un grup, care nu putea raspindi limba noua in randurile tuturor femeilor. Oricum, intr-o generatie, cel mult 2, reveneau la limba comuna…) Cred ca e vorba de ocupatiile si mediile de viata diferite ale celor 2 sexe. (Casa, copii, bucatarie/ ferma, armata, comert etc.) Unde avem o segregare marcata, apar 2 limbaje diferite. (Expresia ”fiu de baba” explica foarte clar fondul problemei.) Unde segregarea e modesta si cooperarea e pe primul loc, limbajul e mai putin diferit. Oricum, e o idee de urmarit in viitor.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Ce limbă vorbea Ștefan cel Mare și ce a vrut să spună Lucian Boia?… |
  2. Embrace of the Serpent (2016): un voiaj inițiatic care își pierde -țiaticul pe drum… | Cabal in Kabul
  3. La masă cu pelicanul, sau: când Cantemir restabilește un adevăr biblic… | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: