Skip to content

Dacă Americile ar fi vorbit limba bască…

May 9, 2013
imageCum ar fi fost dacă bascii trăiau mai spre ocean si daca in cele două Americi -și mai peste tot pe planetă- se vorbea azi limba bască?
.
In Pirinei, in munții dintre Spania și Franța, a supravietuit din preistorie una din cele mai exotice si dificile limbi de pe planeta: limba bască. Pe o scară a dificultății limbilor de la 1 la 14, basca e pe locul 14… Toate limbile indo-europene sînt sub 10… Engleza e pe locul 4… Franceza, rusa si germana pe 8 și 9… Chineza, care pare atât de complexă, e pe locul 2 – gramatica ei e una din cele mai simple de pe planeta, dificultatea venind doar dela pronunție si scriere… Basca, însă – 14!…
.
Cu basca intrăm in alta planeta mintală, cea a limbilor ergative, precum cele ale amerindienilor (nicio legătura între ele, e vorba doar de tipologie, nu de o imposibilă rudenie), unde subiectul frazei primeste terminatii speciale in functie de faptul ca verbul e tranzitiv sau intranzitiv, unde verbul e esența frazei, flexiunea fiind initială sau infixată (in interiorul rădăcinii) si unde întreaga sintaxă ne duce pe un teren unde reperele logice sînt altele decât ale noastre. Basca e singura limba care a supravietuit din preistoria Europei, vorbitorii ei rămânând in munții Pirinei dupa invazia lentă, in Neolitic, a indo-europenilor veniți din Orientul Apropiat.
.
Pare o limbă minoră, exotică, străină nouă si pe care o putem ignora cu desavarsire, daca o comparăm, de pilda, cu spaniola care o inconjoară. Spaniola e azi a doua limbă cea mai vorbită din lume, dupa chineză si înaintea englezei, iar împreuna cu portugheza se ajunge chiar la mult peste o jumatate de miliard de oameni… Cu totul, adăugând engleza, hindi, rusa, franceza, persana etc. se ajunge la jumatate din populația globului vorbind limbi indo-europene.
.
image
Realitatea lingvistică e insa pe dos :
.
Situația spaniolei si portughezei e de fapt surprinzătoare istoric, dată fiind relativa lipsa de importanță a celor doua țări astăzi, pierdute intr-o peninsulă de la oceanul Atlantic a Europei… în realitate,doar acest accident geografic le-a fost profitabil celor doua limbi neo-latine minore.
.
Nimic nu predispunea Spania și Portugalia, abia ieșite de sub dominația maurilor, la gloria planetară de azi, altfel decât poziția lor geografică. Nu exista, la vremea aceea, naționalism lingvistic in sensul de astăzi. Faptul că limba castiliană, dialectul Spaniei centrale, a devenit treptat limba oficială in peninsulă e doar un accident istoric… Putea la fel de bine fi catalana…
.
Sau chiar limba bască, daca întâmplător Țara Bascilor ar fi fost situată mai central…
.
… or, tocmai aici vine exercitiul de imaginatie: dat fiind că dupa descoperirea Americii cvazi-totalitatea marinarilor si colonilor europeni au provenit din regiunile peninsulei iberice cu ieșire la ocean a dus prin forța lucrurilor la popularea masivă a Americii de sud si centrale cu vorbitori de spaniolă castiliană si portugheză… Un simplu accident… Catalanii erau mult prea spre interior și nu ajungeau pina in porturile unde se făcea recrutarea…
.
image
.
… dar si catalana e tot o limbă neoromană… Daca Americile ar fi vorbit astăzi catalana, peisajul lingvistic planetar ar fi ramas același… Sa ne inchipuim insa ca centrul plecărilor spre Americi ar fi fost mai degrabă golful Biscayei… Țara Bascilor… Si ca sute de mii de marinari basci ar fi luat calea Americii in numele suveranilor spanioli… Ei bine: o bună parte din planetă ar vorbi astăzi exotica limbă bască, sau o limbă derivată… basca de altfel fiind tipologic croită pe același tipar ca si majoritatea limbilor amerindiene.
.
image
.
Echilibrul lingvistic planetar ar fi fost azi cu totul altfel, iar tipologia lingvistică indo-europeană nu ar mai fi părut atât de firească…
.
Despre ciudatenii basce:
.
I was a Basque in my previous lives…
—-
Advertisements
8 Comments
  1. aha, deci la America se referea reproșul românesc „de ce n-ai bască?”

  2. Cristian permalink

    In tari ca Venezuela, Bolivia sau Columbia putem gasi niste influente basce in ce priveste toponimia si numele de familie (sau cel putin asa mi se pare mie). Cateva nume de familie sau de localitati trimit la o origine basca: Azkorra (venezuela), Aristeguieta (venezuela), Vizcarrondo (columbia), Sarriugarte (columbia) Urdaneta (bolivia), Ziganda (bolivia) si doua exemple de nume de localitati: Anzoátegui (venezuela) si Ertenetxe (bolivia, un mic orasel de pe langa Llallagua). S-ar putea sa ma insel, dar nu stiu cum se poate explica existenta acestor nume cu rezonanta basca. Mentionez ca nici unul dintre cei numiti mai sus nu avea rude in Spania; parintii, bunicii si strabunicii lor fiind din partea locului si nu niste emigranti.

  3. alina permalink

    foarte interesanta acea scara a dificultatii lingvistice. sumeriana pe ce loc s-ar situa?

    • Vreau sa fac o mică rectificare: scara are 15 puncte, nu 14… Basca e pe 14, intr-adevăr, alături de cateva limbi amerindiene. Sumeriana e sus in vîrf pe 15, împreună cu Mangarayi, limbă australiană izolată.

      • alina permalink

        ne puteti da mai multe detalii despre aceasta scara a dificultatii lingvistice? google nu spune mare lucru. m-ar interesa criteriile pe baza carora este calculata pozitia in ierarhia dificultatii. cumva ma asteptam ca sumeriana sa ocupe un loc pe undeva de la 10 in sus. cu 15 mi-a depasit asteptarile. dar, totusi, gramatica ei e inca imperfect inteleasa. abia in ultimii 4-5 ani s-au realizat progrese majore in a intelege functionalitatea unei categorii de prefixe verbale si ma intreb cum influenteaza aceste aspecte pozitia ei in clasament. probabil ca tocmai aceasta intelegere incompleta ii aduce un loc in varf, oricum, imaginea actuala plaseaza in varful ierarhiei se afla limbile izolate si ergative. dialectele maya si cele georgiene sunt tot prin zona?si apropo de ergativitate … exista limba ergativa pura sau peste tot e prezent fenomenul de split-ergativity?

  4. Îmi inchipui că nu se găsește nimic pe internet, pentru ca ea figurează in volumele alea academice peste care unele edituri universitare exercita un control obscen de oneros, cercetătorul independent trebuind sa-si vândă un rinichi ca sa iși cumpere cateva aparitii…

    Clasificarea ii aparține Johannei Nichols si se bazează pe lucrările lui Klimov. Linguístic Diversity in Space And Time a ei e una din cele mai originale summe lingvistice de la progresele structuralistilor si de la Chomsky încoace. Singurul alt studiu global de o asemenea importanță in ultimele decenii a fost Limba Indoeuropeană si Indoeuropenii a lui Gamkrelidze si Ivanov, la rândul lor influentati de Klimov, deși fără sa o spună explicit.

    Johanna Nichols aduce o teorie lingvistica globală, o interpretare a diversitatii lingvistice la scara planetara bazată pe teoria populatiilor si pe studiile areale; pe ideea (dovedita) ca diversitatea lingvistica e norma si ca diversitatea se combina istoric cu influentele areale (ducând sistematic, in anumite regiuni unde condițiile se preteaza, la fenomenul de Sprachbund, de apropieri structurale între limbi diferite genetic si tipologic).

    Gradul de dificultate (complexity) al unei limbi date (dificultate absolută pentru un marțian care ar studia fără cunoștințe prealabile limbile pământului punând pe același plan franceza colocvială cu graiul ultimilor arawak) este suma valorilor absolute ale unui algoritm foarte complex care implică, printre multe altele, complexitatea morfologică si morfosintactică(adică, de pildă, daca o limba e “head-” sau “dependent marking” in cadrul frazei). Trasături tipologice precum ergativitatea nu sînt luate in seamă, pentru că se considera din start (e logic, e una din premise) ca ergativitatea nu e mai “complicată” decat construcția de tip acuzativ doar pentru ca europenii o găsesc exotică… Pentru amerindieni, basci sau caucazieni e invers, deci valoarea ei clasificatorie e zero.

    Cum de asemenea fonetica este exclusă din clasificare, se ajunge la aparenta ciudatenie prin care o limba tonala precum chineza e clasată 2 (nu exista 1), iar sumeriana 15. Cu un asemenea algoritm, înțelegerea totala a gramaticii nu e necesară, e vorba mai mult de o metoda statistica.

    Limbile izolate, tocmai, au un grad de complexitate coborât, iar dupa cele mai recente teorii si concluzii, sumeriana e o limba tipologic aglutinata, nu izolanta, iar limbile aglutinate tind sa ofere un ridicat grad de complexitate

    Si, da, exista ergativitate pură. Limbile caucaziene de nord-est (cecena si cele din Daghetan precum avara), ca si georgiana literară sînt de tip ergativ pur, fără niciun split. La fel e si tibetana clasica, din putinul pe care îl cunosc.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: