Image
Voi lua aici apărarea moldovenilor, de o parte și de alta a Prutului, pentru că ei ne arată calea în toate: limbă, alcool, femei, extremisme și tot ce ne definește mai bine identitatea.
.
Limba
.
“Ce este o limbă?” Răspunsul clasic al unui lingvist (Max Weinreich, care a rămas in istorie doar pentru asta) este că o limbă nu e altceva decat “un dialect cu armată și steag național”… subînțelegând că orice dialect ar fi putut avea șansa de a deveni limbă oficială.
.
Am avut in vremea lui Voronin in fruntea Moldovei o dispută la Bruxelles, terminată in conflict fizic (din care am ieșit învingător prin tehnici neconvenționale), cu un ziarist englez care îmi explica arogant că nu am dreptate in privința pretinsei “limbi moldovene” si ca de fapt o limbă poate fi și un grai local care devine cod oficial si regulă impusă prin faptul că vorbitorii lui au decis să-i dea alt nume… precum în Republica Moldova.
.
Un asemenea exemplu e dat de sîrba, croata, “bosniaca” și muntenegrina. E vorba de fapt de aceeasi limbă, numai ca scrisă la unii in chirilice si la alții in caractere latine. Este exact diferența dintre româna din România si cea din Republica Moldova, din perioada când se scria cu chirilice.
.
In definirea unei limbi, ar mai trebui apoi vorbit si despre imperialismul cultural al capitalelor care își impun dialectul lor ca limba literară: Paris in Franța, sau București in România, de pildă. In schimb, există si situații precum Croația si Italia, care sunt singurele tari din Europa unde limba literară nu e bazată pe dialectul capitalei).
.
In România, a devenit un cliseu ieftin a rîde de accentul moldovean, cum e cel al Monei Pivniceru, fosta ministra a justiției. Accentul bucurestean ar fi, de fapt, pentru un lingvist marțian, mult mai deviant decat cel moldovenesc, care e, dintre accentele romanesti, cel mai apropiat de latina.
.
Mai la sud, dialectul bucurestean a închis toate A-urile neaccentuate ( cf. [să-nă-tá-te], din lat. sanitatem). Moldoveneasca, in schimb, a păstrat fonetica curată: [sanatati ], cu A-uri deschise la fel de larg ca și gura si mai apropiat de latină decât ă-urile bucurestene… Bucurestenii ar trebui sa stie, conform realitatii lingvistice, ca toata lumea are un accent.
.
Alcool
—-
Cu toate că unele zone ale Ardealului pretind la glorie națională in chestiunea consumului de alcool, Moldova prezintă o sistematică superioritate istorică:
.
Cultura noastră a alcoolului…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/26/cultura-noastra-a-alcoolului/
 
.
Munca 
“La muncã sunt foarte leneşi şi trândavi, ară puţin, samănă puţin şi totuşi seceră mult şi nu se nevoesc ca să-şi agonisească munca, aceea ce ar putea ei să aibă, şi se mulţumesc să adune în jătniţele lor numai atâta cât socotesc că le va fi deajuns într’un an pentru hrana lor, sau până la pâinea cea nouă, dupre cum obişnuesc să şi zică.
.
Pentru aceea când se întâmplă vreun an neroditor, sau când îi împedică de la seceriş vreo năpădire a protivnicilor, sunt în primejdie să moară de foame, şi dacă au vreo vacă sau două, socotesc că le este destul pentru hrana lor şi a copiilor.”
(Cantemir, Descrierea Moldovei, cap. XVI)
.
Image
Femeile
.
Unii sociologi rigizi au putut crede ca explozia recentă a prostituției si a pornografiei de origine moldoveneasca s-ar explica prin condițiile socio-economice…
.
In realitate, deja Cantemir, acel proto-antropolog, scria, in Descriptio Moldaviae, despre natura moldovencelor iubarete:
.
“Jupa­ne­sele boie­ri­lor au, ce-i drept, o infa­ti­sare placuta, dar cu fru­mu­se­tea stau mult in urma nevestelor oame­ni­lor de rand.
Caci aces­tea au chi­pul mai fru­mos, insa sunt in cea mai mare parte desfrâ­nate.
Unele beau pe acasă mult vin…”
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
.
Raposatul George Pruteanu avea, la rîndul lui, o întreaga teorie despre lipsa de inhibiție a moldovencelor. Prin anii 1980 deja, Pruteanu turna în Iași filmulețe pornografice artizanale, in 8 mm, explicand cu pasiune mereu mirată cum “își dau drumul” țărăncuțele in fața camerei…
.
Detaliu tulburator, toate acele scurte filmulețe (unde or fi ele acum?) erau, date fiind constrangerile tehnice ale turnajului artizanal in peliculă de atunci, alb-negru și mute… un fel de Câinele Andaluz repetitiv-pornografic…
.
Image
Extremismul politic
.
Mă rog, ce trebuie reținut este că și Legiunea a fost tot un fel de pornografie…
.
.
Clevetitori si puși pe rascoală rapidă împotriva domnitorului slab sau decazut, moldovenii au fost așa dintotdeauna… Cf.
.
.
l
.
.
.
Biserica română, curajoasă cu învinșii…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/05/biserica-romana-curajoasa-cu-invinsii/
 .
Image
.
Particularismul local moldovenesc a fost întotdeauna puternic. Cum spuneau cu mandrie boierii citati de Alecsandri in Introducerea la Scrierile lui Constantin Negruzzi: „Nu-mi spune mie “român”. Român e țăranul, eu sunt boier moldovan“…
 .Image
În paralel cu asta, un caracter gregar indiscutabil, care a facut ca Moldova sa rămână o solidă bază electorală pentru Iliescu si PSD după 1989… dar, in acelasi timp, dreapta extremă românească tinde sa uite ca toți fondatorii mișcării legionare au fost moldoveni, inclusiv Codreanu.
Toți, fără excepție, așa cum cele mai sinistre pogromuri si violente anti-evreiesti au avut loc in Moldova, iar tot din Moldova a pornit rascoala din 1907.
.
Oricum, după Unire capitala ar fi trebuit sa fie acolo, la Iași, iar nu la tâlharii de balcanici din sud.
.
Pentru a incheia, iată și verdictul lui Cantemir:
“Moldovenii nu numai ca nu sunt iubitori de invatatura, dar chiar le e urata aproape la toti.
.
Nu cunosc măsura la nimic; dacă le merge bine, sunt semeţi, dacă le merge rău, îşi pierd cumpătul. Nimic nu li se pare anevoie, dar dacă se iveşte ceva cât de cât să le stea împotrivă, se zăpăcesc şi nu ştiu ce să facă. Când văd că străduinţele lor sunt zadarnice, se căiesc pentru ceea ce au săvârşit, dar prea târziu.
.
Numai osebita si nemarginita pronie cereasca a facut ca imparatia mare a turcilor nu a silit un norod atat de prost si fara putere.”
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
.
PS.
Dintre moldoveni, cei mai nevolnici i se păreau lui Cantemir vasluienii :
“vasluienii, pe linga lenevie, nu sint nici primitori; nu numai ca isi inchid cãmara in fata oaspetilor, ci se si pitesc, plingaciosi, iar cind vad pe cineva venind la ei se prefac in calici si cer ei insisi pomana de la musafir”…
.