Skip to content

La masă cu lingvistica – ce termen de civilizație a dat româna, din Istanbul pînă în China…

September 27, 2013

Image

.
Fiind nomazi, din cal săgetători, turcii nu aveau mese. Greu de transportat pe bidiviu, lângă sulul de pâslă al cortului. Așa s-a făcut că, ajunși în Balcani, ocolind strategic și temporar Țarigradul, turcii au dat de oameni care mâncau la mese, iar nu chinciți pe covorașe. Chinceala pe covorașe, mâncatul cu mâna dintr-o tavă pusă în mijloc, era –și a rămas– singurul mod de alimentație în comun în imperiul persan și în toată Asia centrală. In Balcani, însă, turcii au găsit mese. Mai mult, au aflat și că obiectului în sine, plăcii de lemn pusă pe patru picioare, i se spune masa.
.
In Balcani, doi termeni au desemnat întotdeauna masa : trapeza grecească (care etimologic vine de la *tetra podia > (te)trapeza, “patru picioare” ), trecut în albanezã ca trypezë; iar celalalt e românescul masa (de la mensa, din latină). Turcii au luat masa.
.
Masa e masa în turcă, și nu s-a spus niciodată altfel. Turcii nu l-au luat în mod sigur direct de la români, ci de la supușii lor slavi din Balcani, bulgaro-sîrbo-macedoneni, care preluaseră la rîndul lor masa de la români și aromâni, de la latinitatea balcanică.
.
Româna e una din puținele limbi neolatine (alături de spaniolă și sardă) care au păstrat masa (de la mensa). In toate celelalte, vechiul termen a fost înlocuit de echivalentele lui tabula (table, tavola etc.). In afară de acestea, doar irlandeza îl mai are ca împrumut din latină (mias) și, acum o mie cinci sute de ani când încă mai era vorbită, gotica : în Biblia lui Ulfila, scrisă, cum se știe, pe undeva prin zona Dunării de jos, găsim mēsa, și nimic nu ne interzice să presupunem că goții, care ne-au lăsat tezaurul de la Pietroasele, vor fi preluat termenul de la protoromânii din Bărăgan sau Balcani.
.
Masa se spune așadar în turcă pînă astăzi, dar turcii au transmis termenul și mai departe, l-au trecut persanilor. Imperiul pers și cel otoman s-au războit vreme de un mileniu și s-au influențat reciproc, precum în occident Anglia și Franța. Cutumele și limbile (turcă și persană) s-au interpenetrat. Turk era sinonim cu frumos în persana veche. Așa că de la turci au luat persanii acest bizar obicei de a mînca –rareori– la masa.
.
Mēz, sau mīz, îi spune în persană, în funcție de dialecte, iar din persană, care era franceza orientului, mēz, sau mīz au trecut în toate limbile Asiei centrale, ba chiar și în hindustani, limba pe care o numim azi hindi în India și urdu în Pakistan. La fel se spune și în uigură, limba musulmanilor turcofoni independentiști din China, și în paștună, limba talibanilor din Afganistan.
.
De la Skopje și Istanbul, pînă la Lahore și în Tibet, toată lumea numește mobila cu patru picioare pe care se mănâncă în circumstanțe pompoase masa, mēz, sau mīz… termen păstrat din latină  în română și luat cu mirare de turci. Un accident, desigur… Turcii puteau lua, la fel de bine, trapeza grecească… numai că vorba aia era mai lungă.
.
Advertisements
17 Comments
  1. Poate avea vreo legătură și cu persanele mazidan / mazze / meze? A gusta, gust?

    • Sună interesant, dar nu e plauzibil din următoarele motive : in primul rând meze nu e nici persan, ba chiar nici măcar pan-turc, ci e balcanic. In al doilea rând, persanii nu au folosit niciodată mese, pînâ în epoca modernă; la fel, derivarea ar pune o problemă logică și semantică, căci nu numești mobila pe care mănânci : gustări.

  2. Interesant material!

  3. “Imperiul pers și cel otoman s-au războit vreme de peste un mileniu”. Zic sa lasam sub 100 de ani, iar in loc de otoman sa punem bizantin, sau in loc de pers, otoman, ambele devenind otomane, inspre 1300. In rest, nu prea “prizez” la antrolologia lingvistica, dar imi place “vana” cu care scrii, vede-le-as publicate ! Cui multa amicitie, V

  4. Vasile, dat fiind că primele incursiuni ale turcilor în Iranul de azi au avut loc pe la anul 1000 și că războaiele între turci și iranieni au fost de atunci încoace permanente, cele două țări, devenite republici, fiind și azi profund ostile una alteia, avem acolo un mileniu bun de război neîncetat între turci și iranieni.
    Pe deasupra mai au și religii diferite, căci sunismul și șiismul sînt ținute doar abuziv împreună sub eticheta de islam. Raportul între ele e cel dintre iudaism și creștinism. Așa cum evreii sînt presupuși a fi cauzat moartea lui Isus, la fel suniții i-au măcelărit pe fondatorii șiismului (Ali și feciorii lui). Faptul că suniții și șiiții împărtășesc aceeași carte sfântă (Coranul) e echivalent cu faptul că Vechiul Testament al creștinilor e identic cu Tora evreilor. Religiile sînt însă opuse, iar Iranul a fost întotdeauna inamicul cosmic al Turciei.
    O mie de ani de ostilitate neîntreruptă între turci și iranieni. E mai clar acum?

    • Pentru mine e mai clara varianta suniți (arabi) și șiiți (persani, zoroastrism/magism “renormativizat” la Islam), restul de clarificari conceptuale (turci si popoare turcice) le facem la o bere, cand vii la Iasi

  5. Îmi plac aceste scrieri de arheologie lingvistică. Mai vreau! Cu voia dumneavoastră, desigur…

  6. Foarte interesant! Asta exista totodata de ce cuvantul s-a strecurat adanc pana si in limbile Asiei de Sud (India, Pakistan, Bangladesh). Acolo tot “mez” ii zice. Intotdeauna am crezut ca cuvintele au migrat in directie inversa (de la est la vest).

    • *asta explica totodata… (se dorea a fi inceputul primei fraze… au alunecat niste taste)

  7. Nu; Persana a influențat profund limbile indiene. Pînă și arabismele intrate în acele limbi au venit tot prin persană, iar nu direct din arabă… Iar persana a fost limbă oficială și de administrație în Bangladesh pînă după independență, în vreme ce în urdu cam jumătate din vocabular vine din persană.

  8. Pai la cat de filtrat e cuvantul, mai cinstit e sa-i zicem ca vine din latina decat din romana. Pentru ca in drumul mesei din latina in urdu, romana e doar un pas, chit ca primul.

  9. Eu nu cred in inprumuturi de cuvinte intre popoare situate pe distante imense.Cred insa intr-un fond lexical comun al popoarelor indoeuropene (ariene) si desi turca nu este o limba ariana,are un fond suficient de cuvinte ariene mostenite de la substrat.Iar romana este o limba care are o mostenire lexicala dubla,apartinand atat limbilor ariene din grupa centum cat si a limbilor apartinand grupei satum.

  10. Teodora permalink

    Ati uitat portughezul MESA “Româna e una din puținele limbi neolatine (alături de spaniolă și sardă) care au păstrat masa (de la mensa).(…) In afară de acestea, doar irlandeza îl mai are ca împrumut din latină”,

    • Nu am uitat. Doar ca daca am zis spaniola e de ajuns. Lexicul e masiv acelasi in spaniola si portugheza, iar ca sa zic neo-latina sau romana iberica e cam greoi:

  11. vasile corlatan permalink

    ce simplu se vede de la tine , totul vine din Latina . Stai mai incet si reflecta ,nun e Latina mama tuturor limbilor mergi mai in profunzime si observa .

  12. Liviu Iulian Alexe permalink

    Domnule Dan Alexe, pentru mine, România e aurum mina, e Mina de Aur! Poate așa identificau veneticii aceste locuri, gură de Rai. Au luat au-ru, am rămas cu numele de ru-mîni! Merită un răspuns?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: