Skip to content

Fărmăcia lui Platon…

September 28, 2013
Image
 
 “The Scapegoat/ Țapul Ispășitor”, de Pre-Raphaelitul William Holman Hunt (1856)…  cea mai hidoasă pictură din istoria artei… pictată probabil cu vomat de afion.
In jouissanta sa excursie filologică intitulată La pharmacie de Platon, Derrida arătase partea ludică a dispozitivului social al țapului ispășitor, pharmakos -φαρμακός- și pharmakon la greci. Derrida făcuse (în 1968) asta cu grație nonșalantă, fără să prevadă excesele monomaniace ale lui René Girard, care în câțiva ani avea să ajungă la modă cu a sa teorie a țapului ispășitor ca principiu al evoluției umanității.
 
Pe lângă țap ispășitor, pharmakon mai era și remediu, hap, medicament, ba chiar și otravă. Din păcate, Farmacia lui Platon are cîteva lipsuri la inventar. Derrida analizează evoluția lui pharmakon din stricta perspectivă a împrumuturilor livrești occidentale, sau din cea a absenței termenului pharmakon la Platon, căci Platon nu îl folosește niciodată, deși toți ceilalți termeni ai familiei sînt prezenți la el : φαρμακεία, φαρμακεύς, φαρμακεύω… Derrida nu știa însă nimic despre transmiterea vie, in Balcani, a lui pharmakon, prin influență bizantină.
 
Așa se face că în albaneză farmák desemnează otrava, iar farmakós e verbul a otrăvi. 
 
Cel mai frumos a evoluat însă termenul în română, unde farmec și a fermeca acoperă o largă gamă de sensuri conflictuale dar complementare, de la sensul malefic din a face farmece, pînă la cel dulce-otrăvitor al farmecului unei femei. 
 
E clar că polisemantismul s-a păstrat în română prin folosireas abundentă a substanțelor intoxicante, precum afionul (care la rândul lui nu e altceva decât pronunția arabo-turcească a grecescului opion = opium; opion > afion; precum Platon > Iflatun ).
 
Fármak, cu accentul pe prima silabă, ca în română, se mai numește otrava și în bulgaro-macedoneana din sud, din zona Skopje-Salonic, în vreme ce în aromână otrava e fărmác, ca în albaneză. 
 
Dar fărmac, în aromână, mai înseamnă și vorbe rele, din alea otrăvite, cum știe să le scoată în urma ta o femeie când încetează să mai fie fermecătoare precum afionul.
 
—-
Advertisements

From → Paraphernalia

9 Comments
  1. Bogdan F permalink

    “Fior” ar putea avea legatura cu “afion”? In dex e dat ca venind din Lat. febris.

    • Nu, pentru că nu s-ar explica rotacismul, trecerea lui N în R… Afionul a ajuns la nord de Dunăre după dispariția fenomenului regional al rotacismului.

  2. “Farmec”, la noi, nu vine din latinescul “pharmacum” – vrăjitorie, înrudit și cu “farmacie” – adică locul unde se vând remedii și farmece (otrăvuri) deopotrivă?
    Conform principiului „cui pe cui se scoate” nu toate otrăvurile te omoară, ci te mai fac și bine!

    Neeeah! Se sparie și gândul la una ca asta:)

  3. Date fiind fărmacul aromân și farmakul albanez, e clar că la noi farmec vine din greaca bizantină, precum și a mângâia, din grecescul μáγγανον, care în româna e afectiv, dar în albaneza e mangjí = vrajitorie… Aceeasi alunecare semantica precum la “farmec”.

    • Am înțeles. Și uite așa mai umplu și eu din goluri :)) Mai făcând un balon, mai învățând ceva etimologie!
      Mulțumesc! 😉

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: