Skip to content

In apărarea lui Neagu Djuvara : au fost Basarabii cumani?…

October 6, 2013

Image

Intr-un interviu acordat Observatorului Cultural, Matei Cazacu se străduie să explice, după ce a publicat o carte întreagă pe această temă, de ce consideră că Neagu Djuvara “şi-a depăşit competenţele şi a improvizat“ cu iritanta lui teorie despre posibila origine etnică a Basarabilor.

Pe scurt, teoria lui Djuvara este că familia Basarbilor ar fi fost de origine cumană, deci turcofonă, cumanii fiind un trib turcic creștinat, care domniseră peste un enorm imperiu, de la Dunăre pînâ în Asia Centrală, inclusiv în câmpia Bărăganului, și a căror limbă ne e bine cunoscută datorită acelui dicționar și ghid de conversație descoperit providențial, Codex Comanicus, despre care am mai scris aici :

Crusing the brothels in Cumania (murdar qatın = dirty Madams, or rough guides as we like them)…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/15/crusing-the-brothels-in-cumania-murdar-qatin-dirty-madams-or-rough-guides-as-we-like-them/

Trec peste faptul că, în introducerea interviului, Matei Cazacu e prezentat drept un “ apărător /…/ al drepturilor omului încălcate de regimul Ceauşescu şi al susţinerii satelor româneşti, ameninţate de distrugere, prin asociaţia Villages roumains”. E vina Observatorului Cultural. Asociația Villages Roumains a fost belgiană, nu franceza, unii români din diaspora precum Mihnea Berindei și Matei Cazacu fiind doar cooptați uneori pentru evenimente punctuale. O știu foarte bine : sînt unul din fondatorii Villages Roumains.

Dar să trecem la argumentele prin care Matei Cazacu combate teoria lui Djuvara. Ele sînt de natură diversă. Le lăsăm deoparte pe cele de ordin lingvistic, unde Matei Cazacu nu excelează… spune de pildă că “ duşman e un cuvînt de origine cumană ”.  Cîtuși de puțin, e un cuvînt persan, iranian, preluat, ca atîția alți termeni de civilizație, de toate limbile turcice. Dușman e așadar un termen indo-european, inrudit cu durmanah din sanscrita si cu dysmenes din greaca – opusul lui eumenes). La noi a venit de la turcii și slavii din Balcani.

Matei Cazacu spune că există izvoare care afirmă că Basarab era român. E adevărat că regele maghiar Carol I îl numește “infidelis Olacus noster’, dar Olacus/Valah indică doar că domnea peste niște valahi; la vremea aceea nu exista conștiință etnică. Termenul de valah putea desemna pur și simplu locuitorii unei anumite zone, nu și originea lor etnică. La fel – rumelioți etc… Situația s-a prelungit de altfel pana aproape de zilele noastre. Militarii Rusiei tariste, vorbind despre Caucaz, numeau in mod indistinct populațiile de acolo: tătari, lezghini, cerchezi sau ceceni, indiferent de ce limbi vorbeau aceia (cf. volumul colectiv la care am participat : Géopolitique du Caucase, Ed. La Découverte, Paris 1996). In Asia centrală, cei care azi sint cunoscuți drept kazahi sau kirghizi erau numiti de ruși la întâmplare cu unul sau altul din aceste nume. Sa nu uitam ca si la noi, pînă in 1989, ba chiar pentru unii si astăzi, populatiile din Iugoslavia, sârbi, croati, sloveni, macedoneni, etc. erau “sârbi”.

Carol I al Ungariei care îl numea Olacus pe Basarab era el insuși cel mai ilustru vlăstar al casei de Anjou, născut la Neapole. Asta nu-l împiedica să se identifice cu interesele regatului Ungariei peste care domnea.

Mai spune Matei Cazacu că Basarab era român pentru că-l chema Ivanco, fiul lui Tochomer. Românitatea acestor nume nefiind foarte evidentă, argumentul cade de la sine. Ele sînt în mod evident slave, ceea ce iarăși nu poate furniza o indicație asupra originii. In Țările de Jos, nenumărați sînt valonii francofoni cu nume flamande și invers.

Apoi, mai respinge Matei Cazacu afirmația lui Neagu Djuvara că “nici unul dintre statele care s-au format în Evul Mediu în Europa nu a fost la iniţiativa unui băştinaş”. Cazacu spune că asta este “o mare prostie”, când de fapt pînă si elevii din licee știu că regatele occidentale, în primul rînd Franța și Anglia, au fost fondate de invadatori (franci, normanzi), și la fel și primele formațiuni politice ale slavilor orientali, de către scoborîtori din varegii scandinavi.

In sfarsit, chiar lasandu-l la o parte pe “olacus”, chiar și în vremuri moderne, termenul însusi de român nu avea neapărat o conotație etnică, ba deseori era chiar un cuvînt de hulã prin Principate, unde desemna gloata de la țară… Cum spuneau cu mandrie boierii citati de Alecsandri in Introducerea la Scrierile lui Constantin Negruzzi : „Român e țăranul, eu sunt boier moldovan“…

Djuvara emite o ipoteză rezonabilă și plauzibilă, pe care Cazacu o respinge în bloc cu argumente pasionale.
Ipoteza lui Djuvara e sprijinită de tot ceea ce stim despre societăți proto-feudale similare care au fost dominate de turcofoni vreme de multe secole, din evul mediu timpuriu pînă în epoca modernă. Multe din familiile nobile din societățile tribale nord-caucaziene sînt de origine turcă. La fel, la oseți (vechii alani), multe familii de nobili erau de origine kabardă (cercheză – nimic de-a face cu turcii, dar tot de origine străină).
Ajunge să ne gândim și la prestigiul nobilimii germanice și la faptul că pînă în sec. 19 țări precum Belgia, Grecia și România au făcut apel la familii de nobili germani pentru a se dota cu regi pentru a înțelege că teza lui Djuvara privind originea prestigioasă -pentru vremea aceea- a Basarabilor este perfect verosimilă.

Iar argumentul lui Cazacu cum că turcii cumani erau nomazi si că nomazii nu întemeiază state nu are nimic de-a face cu istoria reala… E ca si cum ne-ar spune ca nu a existat Ginghis Han.

 Interviul lui Matei Cazacu e aici :

http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles%7Cdetails?articleID=29234

 

 

 

29 Comments
  1. MMM permalink

    Păi nu trebuia să fie și un „Matei Contra”? Postul de „Gică Contra” fiind asumat chiar de venerabilul Djuvara, firește… Oricum, polenica e (încă) aprinsă, la afirmațiile inițiale ale lui Neagu Djuvara fiind date o serie de răspunsuri, iar la acestea dl. Djuvara a mai scris o replică, „Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru-Vodă.” Cumva, dl. Cazacu a „pierdut trenul”… dl. Djuvara i-a răspuns, la pagina 74 din cartea sus-menționată; a apărut ÎN 2011!!!!!

  2. Griguta permalink

    Io nu vad de ce trebuie sa ne ocupam mintile cu ciondaneala asta cumana. Djuvara a scris o carticica de ani ’30 ca sa scandalizeze publicul spre fericirea Humanitasului; s-a vazut cum Cotidianul centra si dadea cu capul in acelasi timp la lansarea ei. Era un exercitiu de PR. La scurt timp, istoricii de meserie i-au demontat afacerea din mai multe puncte de vedere. Daca vreti, cititi-le recenziile; multe sunt online. Pentru mine problema e si mai simpla; o rezolva o singura comparatie: daca porti numele de Esmeralda nu inseamna ca te-ai nascut in Mexic. E posibil sa fii din Slobozia. Cu asta am rezolvat o c’estiune. Cat priveste cealalta c’estiune, domnul Cazacu a tras o carte in graba, asa cum rar a facut si e pacat, dar la propunerea tanarului Muresan. Probabil cu gand sa aiba si “ala micu” un titlu cu care sa se mangaie in ziarele romanesti. Tot acu ceva vreme, Djuvara scria carti “criticilor lui” si intreaga afacere, extrem de ieftina, nu e altceva decat o cacialma infloritoare de vandut carti pe care peste 20 de ani le vom arunca la gunoi. Pentru ca e o ciondaneala inutila si avem o sumedenie de alte treburi de scris pe care domnul Djuvara le ignora cu brio. In paralel, in tacere, exista multi istorici tineri care fac cercetari valoroase dar care nu ajung niciodata in atentia publicului. Pentru ca domnul Liiceanu nu se risca sa publice necunoscuti. Ei sunt pur si simplu oameni seriosi. Si oamenii seriosi nu fac vanzare decat in tarile civilizate.

    • MMM permalink

      Vorba rabinului: „ai și tu dreptate”…

    • preda permalink

      Griguta @ Iata un punct de vedere care trebuie luat in consideratie mai mult decat flecarerile care nu continue. De aceea imi permit sa copiez highlights: Repetitio mater …

      “Pentru ca e o ciondaneala inutila si avem o sumedenie de alte treburi de scris pe care domnul Djuvara le ignora cu brio. In paralel, in tacere, exista multi istorici tineri care fac cercetari valoroase dar care nu ajung niciodata in atentia publicului. Pentru ca domnul Liiceanu nu se risca sa publice necunoscuti. Ei sunt pur si simplu oameni seriosi. Si oamenii seriosi nu fac vanzare …” (acea cu tarile civilizate am scos-o, caci devine tot mai mult o iluzie).

  3. Sunt mult mai multe probleme în cartea lui Djuvara, scoase la iveală de Cazacu. Djuvara citează sursele eronat sau fragmentar, bineînţeles, în favoarea tezei sale (chestie care îl depunctează masiv). Referitor la “românitatea” lui Basarab – nici un medievist întreg la cap (inclusiv Cazacu) nu a susţinut vreodată că pe atunci exista conceptul de etnie. Dar dacă nu exista conceptul de etnie pentru români, atunci mi se pare corect să nu fi existat nici pentru unguri sau cumani, nu-i aşa? Şi atunci de ce ar fi fost Basarab mai mult cuman decât român? Cum şi pe unde tragem linia? Sau să-l lăsăm cetăţean al planetei?

    • kukac permalink

      pai m-am uitat pe blogul tau. nemernicule esti plin de ura impotriva maghiarilor
      habar n.ai de istorie, blestematule

  4. apocris permalink

    Fleanca, fleanca, fleanca, Djuvara mare istoric! Haidi bre, ma lasi!!! Istoricii adevarati care scotocesc arhivele si isi petrec viata in campanii arheologice ce sa mai zica? Un hai zit! Sincer, da cel mai bine.
    Si ca sa incheiem pentru totdeauna cu prostovaniile astea de care profita toti pareristii, mai mult sau mai putin interesat, poftiti de luati in calcul studiul de paleogenetica Cordos/Rodenwald efectuat pe o durata de aproape zece ani, in Germania. Material de referinta osemintele a 50 de indivizi din 20 de situri arheologice de pe teritoriul Romaniei datate epoca bronzului/epoca fierului 5000/2500 i.Hr. Conform studiului populatia actuala a Romaniei se inrudeste indubitabil cu populatiile stravechi din acelasi spatiu. INDUBITABIL adica rezultatele sunt asa de clare incat romanii s-ar putea declara un fel de arieni de-ai locului. Populatiile alogene prezinta urme genetice vagi, in schimb este evidenta inrudirea cu populatiile de pe teritoriul Bulgariei si din nordul Greciei de astazi, ceea ce corespunde arealului stravechi tracic. Urmele vagi de inrudire cu populatiile nord italice au dat apa la moara dacologilor, alti tampiti, de parca aculturatia ar presupune neaparat fututul. Rezultate atat de clare au mai obtinut doar evreii – ironic au descoperit si ca sunt veri de sange cu arabii- de parca nu se stia. Paleogenetica e stiinta, foloseste aparate sofisticate, produce rezultate masurabile in grafice si cifre. Ia de meri in Maramures si ii gasesti si pe arieni, blonzi cu ochi albastri.

  5. George Damian, Djuvara emite o ipoteză rezonabilă și plauzibilă, pe care Cazacu o respinge în bloc cu argumente pasionale.
    Ipoteza lui Djuvara e sprijinită de tot ceea ce stim despre societăți proto-feudale similare care au fost dominate de turcofoni vreme de multe secole, din evul mediu timpuriu pînă în epoca modernă. Multe din familiile nobile din societățile tribale nord-caucaziene sînt de origine turcă. La fel, la oseți (vechii alani), multe familii de nobili erau de origine kabardă (cercheză – nimic de-a face cu turcii, dar tot de origine străină).
    Ajunge să ne gândim și la prestigiul nobilimii germanice și la faptul că pînă în sec. 19 țări precum Belgia, Grecia și România au făcut apel la familii de nobili germani pentru a se dota cu regi pentru a înțelege că teza lui Djuvara privind originea prestigioasă -pentru vremea aceea- a Basarabilor este perfect verosimilă.

  6. apocris permalink

    Nop, o ipoteza e ipoteza chiar daca rezonabila si plauzibila. Trebuiesc dovezi ca sa te apuci sa cumanizezi populatia straromaneasca doar fiindca suna cumva mishto cuman, asa cu ceva parfum oriental. Hai sa ne apucam sa comparam populatiile turcomanice, din Asia mica si Caucaz cu populatiile stravechi europene! De ce? Trebuie sa fim toti la fel? Ei, aiasta nu se poate. Coincidentele in istorie tin de firea umana nu de vreo regula extensibil universal.

  7. apocris permalink

    In plus, turcii si mai apoi imperiul otoman nu au provocat aculturatie acolo unde efectiv au stapanit. S-au impus militar si religios fara a lasa amprente de civilizatie pentru simplul fapt ca nu aveau asa ceva. Imperiu de prada si atat. Cu ce ar fi fost superiori cumanii, in afara exotismului?

  8. Înclin să cred că nu aţi citit cartea lui Cazacu. Din păcate în istorie nu e ca în fizică, unde un model stabilit teoretic poate fi aplicat oricărei situaţii după un număr de experimente. E puţin invers. Numele Basarab este fără îndoială de origine turcică, asta nu o contestă nimeni. Însă sunt şi alte componente – cum ar fi confesiunea. Cumanii din zonă au fost catolici de la bun început – în vreme ce Basarab şi fiul său au fost ortodocşi (nu luaţi în seamă demonstraţia lui Djuvara, este viciată de traduceri proaste şi citări incomplete). Mai mult, legenda despre Negru vodă (presupusul Thocomerius) spune că era ortodox. Cumani ortodocşi? Posibil, dar ca excepţie.
    Şi încă o chestiune: nici Djuvara şi nici Cazacu nu oferă vreun răspuns la o ipoteză lăsată în uitare – respectiv, legenda lui Negru vodă şi a descălecatului a fost stabilită undeva în secolul al XVII-lea, fără să fie autentică (ipoteză de la Dimitrie Onciul, susţinută cu un raţionament perfect documentat de Nicolae Stoicescu).
    Nu în ultimul rând: personajul din mormântul de la Curtea de Argeş a fost datat (în sfârşit!) cu carbon în anul 1340, plus-minus 30 de ani, ceea ce îl scoate din identificarea cu Vlaicu Vodă, despre care se ştie că era viu sau nenăscut în perioada asta. Un personaj cu un astfel de inventar funerar (zeci de grame de aur şi sute de grame de argint, cu nasturi heraldici cu stema familiei Basarab etc.) coborât la 1310 încurcă toate ipotezele de până acum. Nu Djuvara e cel care termină istoria.

  9. Matei Cazacu permalink

    Dan Alexe ignora faptul ca “dusman” în româneste vine de la cumani pentru ca nu a citit cartea fundamentala a lui Lazar Saineanu, Influenta orientala asupra limbei si culturei române, Bucuresti 1900.( Cuvântul apare si în Codex Cumanicus pe care domnia sa îl cunoaste dupa cum ne-o arata.) Dupa ce o va face, vom mai sta de vorba.
    Nimeni nu a negat existenta unor boieri români de origine cumana în Tara Româneasca si Moldova : îl sfatuiesc sa citeasca, totusi, cartea despre Ioan Basarab si apoi vom mai sta de vorba.
    Despre întemeierea statelor medievale de catre invadatori straini am discutat în aceeasi carte. Regatul englez a fost întemeiat de anglo-saxoni (Athelstan este primul rege al Angliei în 927) si cucerit apoi de danezi si înfine de normanzi. Dar anglii si saxonii se instalasera acolo din secolul al V-lea, dupa 407, asa ca pot fi considerati autohtoni cinci secole mai târziu. In cazul Frantei, elitele administrative, financiare si ecleziastice galo-romane asigura functionarea Franciei (regnum Francorum), alaturi de care exista posesiuni ale vizigotilor, ale alamanilor si burgunzilor. Abia Capetienii organizeaza statul francez (din 1254 apare formula rex Franciae care înlocuieste pe rex Francorum). Francii reprezinta deci, ca peste tot, elita razboinica conducatoare, dar statul este rezultatul conlucrarii acestei elite cu administratia galo-romana. Si oricum, în secolul X-XI nu mai erau franci, ci francezi, rezultatul asimilarii în populatia galo-romana (sa nu uitam ca francii si ceilalti migratori germani reprezentau cam 2 pâna la 3% din totalul populatiei în secolul V.
    Despre varegi ca fondatori ai statelor slave orientale am discutat tot în cartea mea, deci acelasi sfat ca mai sus : citeste-o si apoi vom putea sta de vorba.
    Cât despre “statul” lui Ginghis han îl sfatuiesc pe Dan Alexe sa (re)citeasca pe René Grousset, L’Empire des steppes : gasim aceeasi elita razboinica mongola temperata de administratia uigura si chineza. Cât despre statele succesoare, mongolii au cucerit China si s-au sinizat, Persia unde s-au iranizat, doar Hoarda de Aur de pe Volga a fost o creatie noua bazata însa pe aceleasi elite administrative locale de diverse origini, apoi de modelul iranian.
    Cât priveste originea româneasca si de ortodoxia a lui Ioan Basarab, ele sunt clar afirmate nu numai de Carol Robert de Anjou, ci si de succesorul sau Ludovic cel Mare,ca si de doi papi la 1345 si 1370. Comentariile lui Dan Alexe privind constiinta etnica a lui Basarab si a românilor sunt curate baliverne. Il sfatuiesc deci, înca o data, sa citeasca atent cartea si apoi vom putea sta de vorba.

    • Cu scuze infinite pentru că răspund fragmentar și pe fugă, inainte de a replica in detaliu :
      Lazar Saineanu nu poate, zău, fi considerat o autoritate în lingvistică. Dușman e, probabil, prezent în Codex, ar trebui să mergem direct la text, dar asta pentru că intrase în cumană din persană așa cum intrase in toate limbile turcice al căror lexic a fost profund impregnat de cultură persană, din uigură pînă la turca osmanlâie.
      In romînă, insă, termenul nu a putut intra din cumană, ci din turca si din limbile slave balcanice. Dacă doriți să continuăm această discuție cu repere mai concrete, putem merge la primele mărturii de limbă și la primii cronicari. Inainte de o oarecare dată, în amintirea mea, nu se folosește deloc termenul dușman, ci cel, calchiat din slavonă, de neprieten (calchiat după nepriatel).

    • kukac permalink

      mai Cazacule, nesimtitule
      cica ‘Mai aproape de zilele noastre, toţi românii din Transilvania, în epoca ocupaţiei maghiare’
      care ocupatie maghiara mai nesimtitule

      • MMM permalink

        Oare? Cum definești perioada dintre septembrie 1940 și martie 1945??? Simțitule…

      • kukac permalink

        sâmțătâlăăă, Transilvania se afla sub ocupatie din 1918
        ââăă?

    • Anton Cusa permalink

      D-ule Matei Cazacul, asemenea lacune in diapazonul cognitiv unui medievist serios (dvs, se intelege) umpla de stupoare. Invocati drept argument importiva lui Djuvara imposibilitatea ontologica pentru nomazii de stepa de a interfera politic, cultural si etnic cu bastinasii sedentari si de a institui structure statale viabile in zonele locuite de sedentari, si in stansa conexiune cu ei.

      Pentru informare, turcii, si in mai mica masura turco-mongolii, au pus baza, incepand mai ales cu secolul al X-lea, in stransa legatura cu bastinasii cureti de ei, unor dinastii si unor organisme statale printre cele mai puternice, printre cele mai organizate, si printre cele mai prospere si stralucite, in spatii culurale si politice foarte cuprinzatoare locuite de sedentari, precum China de nord si de vest, India, Asia centrala meriodionala de veche cultura iraniana (Horezmul, Transoxiana, Horasanul oriental, etc.), Persia, Orientul Apropiat si Mijlociu arab, Asia Mica bizantina sau Balcanii slavo-bizantini. Se poate spune de pilda, impreuna cu Bosworth, ca populatiile turce au ajuns pe deplin, incepand cu secolul al XI-lea, sa patrunde adinc si intim in toate institutiile militare si statale ale tarilor islamice sedentare situate la rasarit de Egipt – chiar si in Egipt turcii mameluci din dinastiile Tulunide si Ikhshinide au ajuns sa domneasca in sec.IX ca viceregi ai Califului – tot in Egipt urmea sa domneasca stralucita dinastie mameluca fundata de… cumanul Baibars. Pentru informare, preluarea puterii politicii si militare de catre turci, precum si remarcabila simbioza culturala dezvoltata intre cuceritori si bastinasi, s-au tradus intre altele prin secularizarea (relativa) a statului teocratic arabo-persan (introducerea Sultanatului). Aceasta simboza a produs de pilda o sinteza fecunda si stralucita turco-persana care a facut din turcii, mai ales sub domniile selgiukide si safevide, campionii culturii persane. Exista deci un numar foarte impresionant de state dinastice intemeiate de clasele politico-miliare turce in lumea islamica, unde au patruns in diferite imprajurari istorice : la inceput era mai mult vorba de garde servile sau mercenari care prelau trepat puterea (Ghaznevizi, Horezm-sahii, etc.) si, intr-o alta faza, cuceri si migratii masive ale unor popoare intregi (Karakhanizii karluci, Selgiukizii oghuzi, etc.). Amintesc si de statele dinastice importante din zonele sedentare din perioda post-mongola care, desi adeseori fundate de mongoli, erau dominate efectiv tot de clase politico-militare turce si turcizate (Timurizii, Saibanizii, etc.).

      In lumea mediteraneana orientala, dinastia turca otomana (oghuzi), perfect integrata in continuum-ul helenistico-romano-bizantin, a mostenit chiar, de la bastinasii cuceriti, vocatia lor hegemonica univsersala si s-a ridicat la rangul de putere de prim plan in viata internationala.

      Cat despre India sau China, tot turco-mongolii sedentarizati sunt cei care au pus baza, in stransa colaborare cu bastinasii, unor dinastii si unor organisme statale rafinate, bogate si puternice precum Sultanatul din Delhi, Imperiul Moghul, dinastia Wei de nord, Regatele uigure din Turfan si din Gansu sau dinastia Yuan, etc.

      In Europa orientala, suverenitatea sefului (kaganul) organismului statal intemietat de hazarii, si anume kaganatul hazar, era pusa pe acelasi plan in ierarhia aulica bizantina cu suverenitatea imparatului din Occident…Nu cred ca este nevoie sa insist prea mult asupra prestigioaselor state dinastice intemeiate, in stransa conexiune cu bastinasii sedentari, in Europa centrala si balcanica de catre ungurii sau proto-bulgarii…

      Va reamintesc ca turco-mongolii ramasi atasati de civilizatia ecvestra a pastorilor nomazi au pus si ei baza, in stepele Eurasiei centrale, unor organisme statale sofisticate si cumprinzatoare care rivalizau ideologic, politic si militar cu marile puteri internationale si imperiale din vremea lor : imperiul Xiongnu (domnit de puternicul Shanyu), kaganatul t’ou-kiue-lor (553-630, 681-744), sau uriasul Imperiu mongol (in care turcii au deninut un rol central). Se poate observa ca aceste puternice state din stepele Euroasiei centrale s-au si intins henegemonia in vaste regiuni sedentare, unde au interferat intens cu bastinasii, asimilandu-se uneori cu mediul lor cultural si etnic (t’ou-kiue-ii cu sogdienii, mongolii cu uigurii sedentarizati din zona Turfanului, cu chinezii, cu persii si cu turco-iranienii din Transoxiana si din Iran, etc.

      Cat despre cumanii nostrii, se poate observa ca clasele politco-militare cumane sunt tocmai cele care au jucat un rol insmnat in dezvoltararea politica si militara a unor state sendentare vecine precum Georgia, regatul Horezm-sahilor sau Bugaria Asanestilor, etc., cam in aceasi in epoca in care Mihail Siriacul observa ca cumanii “s-au alaturat poporul crestin pe care l-au gasit pe frontiera nordica a Bizantului” (este vorba in mod evident de românii nord-dunareni). In conditii socio-istorice diferite, cumanii sunt cei care au intemiat dinastia mamelouca cea mai stralucita…

      Desigur deci ca lucrarea co-scrisa de dvs vehiculeaza cliseuri isoriografice despre nomazii turco-mongoli foarte grave, si total depasite astazi, care nu si-ar avea locul intr-o varianta tradusa intr-o limba de circulatie.

    • Anton Cusa permalink

      Trebuie atras atentia asupra unei alte foarte grave lacune care se poate surpinde in afirmatiile lui M.Cazacu, care sustine, pe nedrept, ca statele nu pot fi intemiate decat de bastinasi. Pentru informare, trecerea, in fostele provincii (provinciae) romane europene occidentale, de la “cuitas”, “populus”, “Res publica” si “Imperium” la “rex”, “gens”, “sedes” si “Regnum” (mutatie fundamentala care a prefigurat modelul statului-natiune de astazi) este de neconceput fara simbioza si fuziunea dintre populatia romanizata cucerita si populatiile migratoare nou venite (germanice in cazul de fata, caz destul de diferit uneori, este drept, de cazul romanicilor din saptiul carpato-pontic si balcano-dunarean). Lipsa de orizont si spiritul ingust si marunt de polemica va conduc, d-ule Cazacu, sa sustineti lucruri incredibile…Lacunele voastre in ceea ce priveste turco-mongolii medievali precum si Evul Mediu timpuriu si central european sunt de altfel evidente. Ma doare pentru istoriografia si medievistica romaneasca…

  10. Ion Stoica permalink

    De argumentele non-emotionale ale lui Cazacu ce parere aveti ? Ca eu am considerat teoria cu Cumanii valida pana sa citesc ce zice el de fapt. Si acum nu mai stiu clar cine e emotionalul in situatia asta – mie i mi place neagu Djuvara si este intr-adevar captivant stilul sau, “O istorie povestita celor tineri” este o lectura pasionanta.

  11. vasile permalink

    Păi răspunsul ii simplu ,te uiţi la stema atribuita cumanilor ,si te uiţi la stemele atribuite dinastiei .Is practic identice.Leul ,steaua ,semiluna .
    Iar dupa ce mongolii au navălit dupa cumani in Ungaria probabil o scapare a lor era inapoi in muntii munteniei .
    Apoi Acvila ,aia nu-i Acvila Bizantina niciodata ,ii acvila ce seamăna izbitor cu reprezentarea unor soimi (postura ,aripile stranse ) ,acvilele preluate dupa Imperiul Roman(Bizantin) ,erau bicefale (Russia ,Serbia,Germania,Spania,Austria)nu aveau cum ştii românii ca acvila romană era monocefală .Acvila Valahă nu prea pare preluata dupa modelul Bizantin ,defapt singura Acvila monocefala ii cea Polonă care iarasi nu prea se stie de unde ii ,si se pare nu a reprezentat la inceput o acvila nici ea .
    Deci heraldic vb ,dati aiurea in Djuvara ,defapt insuşi numele ruman inseamna ţaran in sud,iar singura nobilime romaneasca atestata ii in Maramureş,
    Dar nu văd care ii problema ca un cuman să conduca de tăbarâti pe Djuvara ,si la spanioli un arab a câstigat reconquista ,El Cid .

  12. vasile permalink

    Referitor ,la cumanizarea unei populaţii .Nimeni nu cumanizează nimic ,dar 100-300 de lideri din vreo 15 000-5000 de descalecatori ,puteau fi cumani ,ei aveau armele ,aveau organizarea ,nu te apuci a trece munţii daca eşti un nimeni notoriu.
    Dragoş de Bedeu era comite a vreo 3 comitate ,Bogdan era Voievod al romanilor din Maramureş si avea un cnezat Bunicel el si fratele sau,familia Drag a devenit una din primele 10 familii in sec XIV in Ungaria ,la fel ,familia Lui Stefan de Cuhea a dat cateva familii nobiliare inca prezente in Maramureş si o dinastie in Moldova. Deci nu s-au apucat niste neica nimeni sa fondeze Moldova .
    Adica uitaţiva la Ceasuşescu ,Iliescu ,Ponta ,Dan Petrescu ,Ilie Stan ,Titulescu ,nu putem nega evidentul .Pecenegii si cumanii is bine reprezentaţi in poporul român genetic mai ales in sud.
    Iar in zona de unde puteau venii descalecatorii ,cumanii dominau evident .
    Acuma astea is teorii ,dar nu văd dece atâta crispare in a analiza niste ipoteze destul de valide.
    Acuma depinde ce vedeti voi prin istorie .

  13. preda permalink

    Domnul Alexe ma sperie cu logica lui. Am o intrebare: este domnul Djuvara Aroman? Atata tot. Astept raspunsul si pe urma mai discutam.

  14. preda permalink

    Mai explicit – exista un gen de indivizi care se joaca cu istoria si nu realizeaza ca incearca sa intoarca taria in batjocura. Cumanii, la vremea lui Basarab fusesera deja puternic asimilati, cum o denota referirile contemporane. Asimilarea nu o face un neam mai natang, ci unul spiritual mai avansat. Exact cum stie dl Djuvara despre Longobarzi care da, au fost capetenii in secolele 7-10 in Nordul Italiei, dar au fost asimilati de majoritate. De ce? Oare pentru ca italienii nu aveau cultura? Acum daca ne uitam la faptul ca au venit cumanii in secolul 8-9 in Balcani, au luptat de nenumarate ori alaturi de Romani (valahi sau cum va place sa le ziceti, vorbitorii de latina, singurii din Balcani, astia suntem), impotriva Constantinopolui, in secolele 9-11, apoi cei din urma au creat-o imperiile Asenide, si apoi Caloian – oare in tot acest timp nu este firesc sa realizam ca au fost amestecati Cumani intre Valahii care isi spun (a)rumani? Ba da. Am impresia ca rasismul este in floare in Romania. Caci face parte din gandirea rasista ca oamenii sa se blocheze ca nu exista rasa pura. Si face parte din gandirea parsiva sa arunce piei de banana de genul: “Vezi Mitica, nu esti rasa pura, deci esti Cuman”. Eu cred ca sunt cu totii … nebuni, cei care gandesc in modul acesta manicheu.

  15. andrei permalink

    Dacă domnul Giuvara şi-ar fi prezentat teoria ca o ipoteză de lucru, ar fi prezentat şi punctele slabe ale acesteia, puncte bine plasate de domnul Cazacu în cartea sa. Dar nu o face. Ci acuză pe cei care arată că, deşi coerentă şi seducătoare, teoria domnului Giuvara se articulează pe transpoziţii şi selecţie de documenete. Dar în istoriografia principiul coroborării surselor se referă la intercontectarea TUTUROR surselor, adică şi a acelora care nu cadrează cu teza.

  16. Mihai permalink

    STUDII GENETICE: BASARAB VOIEVOD a fost român – un articol interesant pe fluierul.ro :
    http://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=79366

  17. Ioniță Caloian permalink

    Cică în anii 1300 ROMÂNII sub Basarab I nu aveau conștiință etnică…Cum,Dan Alexe nu a auzit în viața lui de Împăratul Nostru,ROMÂNUL Ioniță cel Frumos(Caloian)?
    Păi ori nu a auzit ori,ca și George Damian,habar nu are ce vorbește.
    Conștiința ROMANITĂȚII ROMÂNILOR,deci asumarea ORIGINII ETNICE sunt foarte clar evocate în corespondența dintre Papa Inocențiu al-III-lea și Împăratul Ioniță Caloian:

    ”Iar noi,auzind că STRĂMOȘII TĂI ȘI-AU TRAS ORIGINEA
    DIN NOBILA STIRPE A ORAȘULUI ROMA
    ,
    iar tu ai moștenit de la ei noblețea sângelui și simțământul curat de credință”

    Decembrie 1199(una mie o sută nouăzeci și nouă Anul Domnului )

    Încă nu se născuse nici tatăl lui Basarab I.

    Strămoșii noștri nu numai că AVEAU CONȘTIINȚA PROPRIEI ETNII dar se și mândreau cu ORIGINEA NOASTRĂ ROMANĂ.
    Mărturiile cronicarilor străini arată foarte clar treaba asta:

    „Limba,mai ales a Ţării ROMÂNEȘTI
    UNDE LOCUIESC PUŢINI OAMENI DE ALT NEAM DECÂT ROMÂNII,
    este latina şi italiana coruptă,semn adevărat că aici au fost COLONII ALE ROMANILOR

    căci ei zic pentru „Dumnezeu” (în text „Dio”)-„Zieo”,pentru „dumneata” („dominatio tua”)-„Dominata” (probabil era „domnia ta”-n.m.),pentru „cal” (cavallo)- „callo”.
    Iar portul,mai ales al femeilor,cu cosiţe bogate încolăcite în jurul capului este acelaşi cum obişnuiau vechile romane;bărbaţii se îmbracă cu haină lungă,dublă,deosebită de a ungurilor şi poartă pe cap, acoperindu-şi părul pe care-l lasă să crească lung-ca şi barba- pălării înalte şi mari,fără margine.
    Socotesc de ocară numele de valah,
    NEVOIND SĂ FIE NUMIŢI CU ALT CUVÂNT DECÂT „ROMANISCHI”
    ŞI MÂNDRINDU-SE CĂ SE TRAG DIN ROMANI.”

    –Giorgio Tomasi sec.XVII
    (Călători străini despre Țările ROMÂNE,vol.III,pag.673-674)

    Și avem zeci și zeci de astfel de mărturii la cronicarii medievali români și străini.
    Doar toate aceste dovezi istorice ELEMENTARE ale ROMANITĂȚII ROMÂNILOR sunt necunoscute pseudo-istoricilor Dan Alexe și George Damian,frați de ANTI-ROMÂNISM cu Daniel Roxin și Lucian Boia .
    Strategia de manipulare în masă este cea clasică:
    polițiștii ”buni” Damian și Roxin contra polițiștilor ”răi” Alexe și Boia.
    Strategia este eficientă,trebuie să recunosc.Mii de creiere au fost complet spălate și antagonizate într-un război româno-român cu scenariul scris la Moscova …

  18. Genesis permalink

    Studiul genetic facut de catre cercetatorii clujeni asupra ramasitelor unui membru intemeietor al familiei Basarabilor a infirmat definitiv teoria unei posibile descendente cumane a Basarabilor. Cercetatorul clujean Alexandru Simon afirma ca ,,nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunităţi sau indivizi de origine cumană”.

    Pe urmele Prinţului Negru al Ţării Româneşti | Historia
    http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/urmele-printului-negru-al-tarii-romanesti

Trackbacks & Pingbacks

  1. Cum ne-au lăsat cumanii oina… | Cabal in Kabul
  2. Ibricul mahmurului Omar Khayyam (cu o coda despre poezia sufi la moldoveni) | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: