Skip to content

Eliade, legionari, evrei si ceva despre Herta Müller – Interviu cu Norman Manea…

October 10, 2013

Image

In urmă cu 30 de ani, abia ieșit din adolescență, îl sunam pe Norman Manea la București rugându-l să accepte să mă primească și să îmi citească niște texte pe care mi le suflase Logosul gură la gură. Aveam pãr lung, aroganţã bine controlatã şi semãnam cu arhetipul meu încã neronţãit de arhonți. I-am spus la telefon ceva în genul : Nu veți câștiga nimic întâlnindu-mă, dar poate nici nu vă va fi cu totul dezagreabil. Tradiția scriitorilor în vîrstă care îi sfătuiesc pe cei tineri e veche și respectabilă și sper că veți considera obrăznicia mea în această lumină.

M-a primit la el acasă, cu vin roșu și pișcoturi și a binevoit să ia din mâna mea încă nepurtătoare de bijuterii barbare un fragment (scris de mână) din piesa Eminescu la Creangă pe care, delăsător fiind, nu am publicat-o decât anul trecut, într-un volum comun cu Luca Pițu (sau, mai precis, Luca a insistat să mă publice) :

“1875: Eminescu la Creanga”…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/15/fragment-din-piesa-1875-eminescu-la-creanga/

Norman Manea a fost de o răbdare admirabilă, citind și dându-mi sfaturi și punându-mi tot felul de întrebări despre cum generația mea trăia și percepea cutare și cutare.

A plecat după aceea din țară în 1986, iar eu am plecat în 1988. Ne-am revăzut abia ieri, după 30 de ani, într-un hotel din Bruxelles unde a venit pentru a discuta cu publicul belgian într-o seară organizată de ICR. In holul hotelului, ne-am recunoscut și ne-am congratulat imediat că ne-am schimbat doar în bine. Vorbim un pic despre literatură și îmi spune cum Herta Müller i-a cerut să modifice, în edițiile recente ale cărții lui de eseuri despre dictatură On Clowns, pasajul din capitolul final despre cum o scriitoare germană din România (Herta, cine altcineva?) neprimind imediat cetățenia germană a închis gura funcționarilor de la interne spunîndu-le că tatăl ei fusese membru SS.
Mda…
Stiam eu că Herta e sensibilă, încă de când am cunoscut-o în tabăra de vacanță a UTC-ului de la Crivaia, pentru tinerii scriitori… Splendid loc. Eu eram un intrus acolo, dar ei, cei din Aktionsgruppe Banat, erau clienți vechi.
Mă rog, o fi sensibilitate șvăbească… Eterna rivalitate… Cum îmi spunea Hanno Höfer (șvab și chief nightloser) despre rivalitatea ardeleneasca între sași și șvabi :
— Când o luat Herta (șvăboaică) premiu ãla, noi șvabii am zis, ciocnind: “Muie sașilor”…

Bref, iată interviul pe care i l-am luat lui Norman pentru Europa Liberă :
—-
Image

Dan Alexe
Norman Manea, încep acest interviu pe o notă foarte personală : ați fost în viața mea un deschizător de drumuri. Imi amintesc foarte bine cum acasă la dumneavoastră, prin 1982 în București,  îmi puneați întrebări despre peisajul literar al vremii, de pildă ce crede generația mea despre Dinu Săraru. V-am spus atunci că noi, tinerii, credeam că un roman porecum Niște țărani avea ceva foarte îndrăzneț, însă mi-ați explicat că Săraru și alții ca el practicau un joc duplicitar cu codurile regimului și că acea literatură era de fapt foarte complezentă. Erați un potențial deschizător de ochi și de drumuri pentru unii ca mine. Acum retrospectiv, nu regretați că -deși aveați vocație paideutică- nu ați devenit un guru, precum atâția alții care au avut succes printre tineri și au sucit mințile unor generații? Nu regretați că nu ați marcat și dumneavoastră personal o generație, așa cum ați fi putut să o faceți?

Norman Manea
Eu nu cred că aveam stofa unui guru. Am fost întotdeauna un om mai singuratic, mai izolat, chiar dacă mai mergeam pe la serile literare ale tinerilor de atunci. Apoi, am plecat din țară, deși nu voiam să plec. Eu nu am căutat să plec, însă sufocarea mea devenise deplină. Plecând, nici nu vedeam de altfel sfârșitul regimului și nu aveam nicio speranță. Eram speriat de America, nu voiam să ajung acolo. Am încercat să rămân în Germania sau în Franța, dar nu am reușit. Nu voiam să cer azil politic, pentru că părinții mei erau foarte bolnavi și în vârstă și deja tracasați de Securitate. Regret că mi-am ratat vocația de guru, dar mă bucur foarte mult că noi amândoi am păstrat acest reziduu al memoriei și că ne reîntâlnim acum.

Dan Alexe
Cum v-ați refăcut identitatea? In On Clowns scrieți, în termeni foarte puternici, despre șocul exilului, despre felul în care scriitorul exilat trebuie să se refacă, despre neputința de a scrie imediat după strămutare. In cazul dumneavoastră, de scriitor provenit din Mitteleuropa — evreu bucovinean fiind, nu sînteți un balcanic, ci un moștenitor al culturii de Mitteleuropa, al imperiului habsburgic. In America bănuiesc însă că v-ați pierdut o parte din potențialul exotic. In România, ca evreu dușmănit, identitatea dumneavoastră era foarte clară. In America, însă, persoana dumneavoastră s-a topit în banalitate evreiască. In ce fel scriitura și personalitatea dumneavoastră s-au adaptat acestei nivelări a identității?

Norman Manea
E adevărat că am simțit o pierdere a unui exotism potențial. Eu în România nu spuneam public că sînt evreu și nu am ieșit pe scenă să spun că am fost deportat sau că am suferit în copilărie, dar nici nu am negat vreodată că sînt evreu. Multă lume bănuia de altfel, numele meu e destul de bizar. Cred că atunci când m-am născut eram singurul Norman din România. Nu m-am lămurit nici azi cum părinții mei, oameni deloc cultivați, dintr-un târg pierdut din Bucovina, au găsit numele ăsta. A fost un fel de predestinare, pentru că dacă în România Norman era un nume spectaculos, în America este extrem de comun. E drept că e banal a fi evreu în America. Philip Roth mi-a zis odată : Ai venit în locul potrivit. I-am spus că nu cred asta, pentru că între America și mine e practic o prăpastie. Sensibilitatea mea e alta decât a lor. Eu am ajuns acolo terorizat, nevorbind deloc engleză. Povestea asta cu locul potrivit în cazul unui evreu care trebuie să se mute dintr-un loc în altul e foarte relativă. Deși am fost deportat în copilărie, eu mă simțeam bine în România. Am vrut foarte mult să devin român, am vrut să fiu ca toți ceilalți. Dar, știți cum e : în Germania înainte de nazism, evreii erau mai nemți decât nemții. Nici nu le trecea prin cap câ într-un stat de drept, cu o așa civilizație se va ajunge la lagăre de exterminare. La fel în Ungaria, evreii erau mai unguri decât ungurii, dar știm ce s-a întâmplat. Așa că i-am spus lui Roth : Voi sînteți prea siguri pe voi, în țara asta așa de bălțată, care vă pare un paradis al exilului. Așa că nu știu dacă am ajuns în locul potrivit. Pentru a reveni însă la pierderea exotismului, lucrurile nu stau chiar așa. Când spui în New York că ești evreu din România, iar aici subliniez România, încă mai prezinți o latură exotică. Exilul e o traumă privilegiată. Doar că nu am știut eu să profit de exotismul meu. Am ajuns în America, unde există buline foarte bune împotriva angoasei și unde toată lumea se îmbracă la fel, cu acești blugi planetari, pe care, iată, îi purtați și dumneavoastră și eu.

Dan Alexe
Ai mei sînt mai șic… Spuneți-mi, însă, cum vă comparați reușita sau eșecul personal în adaptarea la această traumă privilegiată care e exilul în comparație cu oameni care au trecut prin aceeași traumă, precum triada Eliade-Cioran-Ionescu, sau Nabokov, sau Joseph Conrad, care au trebuit să își schimbe nu doar mediul, dar și limba și personalitatea?

Norman Manea
Trebuie luată în calcul și diferența de vârstă. Cioran a plecat la 25-26 de ani și a ajuns un mare stilist al limbii franceze. Dar uitați-vă ce spune el despre chinul prin care a trecut și despre ce înseamnă să scrii o scrisoare de dragoste cu dicționarul în mână. Nabokov e un exemplu nepotrivit, pentru că provenea dintr-o familie rusă cultivată și bogată. Copil, avea bonă care îi vorbea în trei limbi pe care el le știa chiar înainte de a fi învățat rusa, iar la 16 ani era la Cambridge. Eu vin din Burdujeni, nu am avut bonă și am plecat din țară la 50 de ani fără să cunosc o boabă de engleză. Eu scriu în limba în care m-am format și am crescut. Trăiesc în matricea, în coconul limbii române.

Dan Alexe
Cum explicați perpetuarea mentalității antisemite în România de astăzi când practic nu prea mai există evrei?

Norman Manea
Prezența sau absența evreilor nu are nicio legătură cu antisemitismul. Am citit texte antisemite publicate în Japonia, deși nu știu să fie mulți evrei pe acolo. Această atitudine e un mister pe care m-aș feri să-l dezleg. Jidanul poate fi și cârciumar și Einstein. E un om ca oricare altul. In cazul antisemitismului românesc, problema e mai profundă. Să ne uităm deja cum se poartă românii între ei, cu ai lor. Hai să lăsăm evreii și ungurii și țiganii. Sînt românii cordiali și toleranți între ei? Uitați-vă la înjurăturile din presa de azi. La tot mahalagismul ieșit la suprafață după 1989. Sigur că evreii în România au fost și agenții capitalismului, stimulând comerțul, dar și ai comunismului. Antisemitismul românesc autentic a fost însă masiv susținut de biserică. In ce măsură eu, Norman Manea, evreu ateu, in 2013, sînt vinovat de răstignirea lui Isus? Isus nu era un român ortodox, cum cred unii, ci era un evreu inovator, cu o altă viziune, care a fost repudiat de legile arhaice ale comunității lui. Ce treabă am cu această istorie în care oamenii de azi sînt manipulați să cadă?

Dan Alexe
Pe fundalul ăsta, îl înțelegeți mai bine pe Mircea Eliade? Textul acela pe care l-ați scris pentru revista New Republic despre Eliade, text preluat în volumul On Clowns, ne lasă cu o impresie ambiguă. Pe de o parte îi găsiți circumstanțe atenuante, pe de alta spuneți că marele intelectual care era Eliade nu avea dreptul să se lase îmbrobodit de o fascinație pentru autoritarism, ca după aceea să își facă doar o felix culpa. La urma urmei, Eliade a evitat pînă la sfîrșitul vieții întrebările deranjante și a reușit să nu își clarifice petele negre din biografie.

Norman Manea
Inițial am refuzat să scriu acel text, în ciuda marilor insistențe ale celor de la New Republic. Simțeam că dacă eu, ca evreu, scriu asemenea lucruri despre Eliade, se va produce o explozie cosmică… ceea ce s-a și întâmplat. Nu aș fi scris un așa text în timpul comunismului, pentru că știam că ar fi fost imediat manipulat. Eu nu l-am acuzat pe Eliade pentru faptul că a fost un simpatizant al legionarismului, cât pentru totalul său refuz de a reveni asupra acestei probleme. Perioada anilor 1930 e complicată. Extrema dreaptă românească, spre deosebire de nazismul german și fascismul italian, era o ideologie adânc ancorată în religie. Putem să o asemănăm cu al-Qaeda de astăzi, sau cu fanatismul musulman în general. Ei doreau un stat pur și religios, urmând comandamentele divine. Asta contravine, firește, ideii napoleoniene de citoyen, în care ești cetățean al patriei indiferent de origine. Cultul morții, obsesia sacrificiului, duceau la o ideologie morbidă și distrugătoare. Reproșul meu a fost că Eliade a refuzat să discute deschis despre angajamentul său trecut. Un intelectual de acest calibru, redevenit o icoană în România după 1989 (noi neputând -nu-i așa?- trăi fără icoane) nu avea dreptul să se eschiveze în felul ăsta. Am fost rugat să scriu acel text în momentul în care a apărut ultimul volum al memoriilor lui Eliade, volum care avusese niște recenzii ultraviolente în Anglia. Englezii nu au uitat că Eliade a lucrat la ambasada română de acolo, el fiind atunci caracterizat ca cel mai nazist din ambasadă. Nu știu care erau criteriile competiției între amploaiații de acolo. Eliade a fost și umilit foarte tare de britanici când a plecat să-și preia postul de la ambasada română din Portugalia : a fost pus să se dezbrace în pielea goală pentru a fi căutat, ca un adversar al Angliei ce era. El nu a uitat niciodată această umilință. Dar : dacă Eliade nu ar fi scris nimic autobiografic, dacă ar fi zis, ca atîția alții, eu nu exist, există numai cărțile mele, nu ar fi avut nimeni nimic de zis. In schimb, el a scris foarte multe cărți de dialoguri biografice, de memorii, și-a publicat jurnalul. Când am scris textul despre el, m-am sfătuit cu doi intelectuali români din America, cu Matei Călinescu și cu Virgil Nemoianu. In acea ultimă cărticică a lui, Eliade zicea : Prin omorârea lui Codreanu, generația noastră a pierdut orice șansă de viață politică. Generația noastră? De ce vorbește în numele unei generații după atâția ani? Pentru noua generație din România, care virează spre dreapta, ar fi fost foarte important ca acest mare intelectual să vină să spună : Copii, eu am trecut prin așa ceva, eu m-am lăsat fermecat și obsedat de aceste derive extreme, de visul unui stat ideal. Copii, nu știam că orice utopie duce la tiranie. Eliade nu a făcut-o însă.

Dan Alexe
In textul despre Eliade lăsați de înțeles că teoria lui despre sacru și mituri raportate la modernitate ar fi un soi de tehnică de camuflare a propriului său trecut. Acolo unde el scrie despre Stalin ca arhetip pentru mase, sau despre mormântul lui Lenin care ar fi un substitut de templu, Eliade își justifica într-un fel abil fascinația lui cvazi-religioasă pentru Căpitan. Aprobați interpretarea asta?

Norman Manea
Cazul lui Eliade poate fi comparat cu cel al lui Paul de Man, ale cărui simpatii naziste din tinerețe au fost descoperite tardiv. Atunci a fost interpretată diferit teoria lui că textul este un text este un text este un text… Că nu există nimic în afara textului. Avem un text compus doar din cuvinte pe hârtie. Era însă de fapt doar un mod de a evita orice dezbatere mai profundă despre sensul textului, despre semnificația lui, despre ce spune sau ascunde acel text.

Dan Alexe
Vă surprinde faptul că românii nu sînt la curent cu, sau nu vor să audă, sau nu sînt pregătiți să audă faptul că Eliade nu mai e apreciat nicăieri în afara României, că e văzut doar ca un comparatist erudit, cu metode depășite și discreditate, a cărui stea a apus și care nu își mai are locul în dispozitivul cultural de astăzi?

Norman Manea
Românii nu sînt gata să audă multe lucruri care îi privesc și care i-ar deranja din beatitudinea lor auto-indusă. Frustrarea lor națională acoperă de multe ori orice judecată lucidă. Vrem așa de mult să fim recunoscuți în cultură, fotbal sau exportul de prostituate, încât orice semn de simpatie din afară e primit cu recunoștință oarbă. Pe Eliade l-ați caracterizat foarte bine : a intrat în istoria culturii, dar a rămas acolo. E învechit. Eliade nu mai e în actualitate din niciun punct de vedere, pentru că întreaga viziune asupra istoriei religiilor s-a modificat. Pentru mine valorile românesti marcante ale sec. XX sînt trei, toți trei exilați : Brâncuși, Ionescu și Enescu. România n-a dus niciodată lipsă de talente. A dus lipsă de caracter.

Linkuri :

Cum am dus-o pe Herta Müller la Luxembourg…
https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/05/cum-am-dus-o-pe-herta-muller-la-luxembourg-sau-cum-lucra-de-fapt-icr-ul-inainte-2/

Manea

Cu Norman Manea, în fața casei din Bruxelles în care Marx și-a scris Manifestul Partidului Comunist… unde se gasea si atunci, ca si astazi, cel mai scump restaurant din Bruxelles, dar nah…

Primăria a respins proiectul de a instala acolo un Starbucks. Marx ar fi adorat ironia.
(“O fantomă bântuie Europa, șabada…”)

27 Comments
  1. Sa spui ca nu stii de ce romanii sunt antisemiti sau ma rog… au fost, mi se pare o mare ipocrizie. Avem posibilitatea sa consultam arhivele oricarui stat decent, presa vremii, opinii, inregistrari etc.
    Ce sa facem acum? sa il aruncam si pe Eminescu la cosul de gunoi pentru ca a fost antisemit? oare de ce? Eu cred ca a avut toate motivele, nimeni nu merge sa puncteze ca era impotriva camatarilor, evazionistilor, profitorilor, arendasilor etc etc marea lor majoritate evrei.
    Bunica mea de la tara avea un mare respect pentru evreii din sat, erau cumsecade, gospodari, jendarii unguri i-au luat direct de la munca, de la masina de cusut sau de la reparat pantofi. Cu totul alta parere exista despre cei care detineau carciuma…
    In privinta legiunii cred iara ca nu faceti altceva decat sa va complaceti in teoria general acceptata si anume ca erau indezirabili. Sigur ca da, ortodoxismul, romanismul, nationalismul, traditia… sa strambam putin din nas? nu e dezirabil, miroase a pamant… De ce nu ziceti ca legiunea a pornit ca orice alt partid politic, a facut toate demersurile necesare, legale dar a fost blocat de politicienii vremii. Erau mult prea populari si amenintau sa strice multe socoteli. Acelasi lucru s-a intamplat si in ’90, studentii, intelectualii au fost imprastiati de mineri. Au fost ei extremisti? de ce? pentru ca doreau sa scape de vechii comunisti? gen Brucan de exemplu? miroase iar a evreu?

    • Pui problema cam gresit. Norman Manea spune ca evrei pot fi de la carciumari la bancheri, sefi de multinationale sau de trusturi media, nu conteaza. Exista si evrei malitiosi, asta e clar, dar nu toti sunt asa. Romania avea cam a 2-a populatie evreiasca din Europa inainte de 1939. E absurd sa spui ca datorita unor camatari, ura indreptata impotriva evreilor e legitima. Asta e o alta patima a romanului, generalizarea.

      E absurd sa spui ca pentru un roman care fura in Franta, toti sa fim catalogati drept o natiune de hoti. Intelegi? De aceea trebuie sa fim atenti, pentru ca patima generalizarii e calea catre extremism. Marea majoritate a evreilor care traiau in Europa inainte de invazia nazista erau oameni simpli. Nu toti se nasc copii de CEO. Vina lor a fost ca provin din familii evreiesti.

      Eminescu, in opinia mea, e la fel de demodat ca Eliade, poate chiar mai demodat. Nu spun ca era un spurcat, avea si idei bune, insa antisemitismul nu se justifica. Chiar daca tu esti o personalitate valoroasa. De altfel si Goga a mers pe aceasi cale, desi nu contest ca a fost o personalitate romaneasca importanta. Dar vezi tu, fiecare artist are cate-o buba in comportament. Mozart era un nemernic ca om, de exemplu, dar ca muzician era un geniu. Trebuie sa facem diferenta intre opera de arta si autor. Persoanele care resping opera unui autor pentru trecutul lui dubios, nu stie sa aprecieze arta in adevaratul sens al cuvantului.

      Legiunea a pornit de la niste frustrari mai mult sau mai putin rationale, asa cum si comunismul a pornit de la anumite frustrari mai mult sau mai putin rationale. Poorma, eu nu consider un partid care se impune prin violenta ca forta politica, drept unul legitim. Poorma, imixtiunea religiei in conducerea statului intotdeauna s-a dovedit paguboasa iar istoria e martora. Chiar si realitatea din ziua de azi e martora.

      Uitandu-ma acum, trebuie sa cauti mult ca sa mai dai de evrei la noi in tara. Mai ales de familii ce au ramas de pe timpul comunismului. Cu toate astea, camataria, evazionismul si altele se practica si nu doar de catre evrei, ci de orice om in cautarea profitului si a avutiei.

      Parerea mea e ca nationalismul legionar e distrugator. Poorma e si unul ipocrit. Ei propuneau inlocuirea clasei politice de atunci. Cu cine? Cu ai lor! Pai ce schimbare au facut… s-a vazut in scurta perioada cat au condus statul. Cat de repede au schimbat-o ei, pe atat de repede au fost schimbati si ei. Ortodoxismul… parerea mea e ca ar trebuii sa se reformeze, urgent! Ca tot ai vorbit de profitori, BOR a profitat tot timpul de cetateni si tot timpul s-a erijat in spatele statului ori de cate ori avea probleme. De bine de rau, pe legionari i-am cam aruncat la cosul de gunoi al istoriei (desi se pare ca au inceput sa apara noi voci in contextul actualei crizei), dar cand tragem la raspundere ortodoxismul? Pana la urma, nazismul si comunismul au platit pentru atrocitatile pe care le-au facut (mai mult sau mai putin), dar ortodoxismul, complicele comunismului in Romania, a platit vreun tribut celor pe care i-a persecutat, turnat si torturat, adica cetatenilor romani? Nu, dar stie sa tipe ‘despre comunismul ateist’ in timp ce ei ascund in institutia lor fost securisti si tortionari.

      • @Madlax, cu riscul de a imi obosi degetele degeaba…
        Eminescu scria foarte foarte bine, nimeni nu a adus in discutie personalitatea lui, omul, a suprins excelent ceea ce se intampla in societatea in care traia. A deranjat enorm si a sfarsit la balamuc. Sa vii tu sa imi spui ca este demodat, eu cred ca din contra, este extrem de actual!
        Ia uite ce scriau si ziceau altii – de data asta oficiali, autoritati statale nu cine stie ce “demodati”. Din punctul meu de vedere critica societatii este ca privitul in oglinda si orice denigrare a celor care demasca defecte si urateniile aduce a spoiala eftina, machiaj de 2 lei sau ascuns dupa deget.
        “…..Iaşi la 28 noiembrie 1782, de domnitorul Alexandru Mavrocordat prin care li se interzicea evreilor să mai locuiască la sate şi să mai deţină cîrciumi pentru că: ,,…Domnia mea hotărîm, ca jidovii cîţi se află în ţara aceasta, să locuiască prin tîrguri, după cum sînt aşezaţi,… iar prin satele ţărei nicidecum să nu fie volnici a locui, nici a face aleşveriş (afaceri) cu vînzare de băutură şi orîndării (arendă) prin sate, căci cu viclenie îi păgubesc şi jăfuiesc,… Această breaslă a jidovilor, după ce s-a obicinuit cu acest fel de urmări, a cumpăra cu anul moşii de pe la stăpîni şi a ţine orînde (arende) prin sate, nu puţine supărări şi pagube au pricinuit nu numai la stăpînii moşiilor, ci şi la locuitorii acestor sate, căci niciodată ei de acele tocmele şi zapise nu se ţineau, ci fel de fel de pricini şi amestecături arăta, spre păgubirea stăpînilor moşiilor, şi în loc unde era să se folosească stăpînii de veniturile moşiei sale cîte ceva, pagube şi supări avea. Al doilea, pe locuitorii săteni îi îndatorea cu bani din vînzările băuturilor lor; şi unde de pe băuturi rămînea cineva dator, cîte cu ce, ei, ca nişte înşelători, îi încărca şi îi năpăstuia mai mult îndoit şi întreit, din care cei mai mulţi dintre locuitori se sărăcea cu totul… de vreme că ei cu totul şi toţi porniţi sînt numai spre aceasta, a cerca chipuri cu care ar putea să înşele, să năpăstuiască, ori pe stăpînii moşiilor la tocmelele ce fac, ori pe locuitori să-i încarce la cîte puţine datorii ce rămîn de pe băutură. Căci fiind jidovii aceştia oameni săraci, după cum singuri ei se mărturisesc,… o socotesc ca o neguţătorie, iar nu se uită la pagubile şi sărăciile ce le pricinuiesc la mulţi din partea lor…”

        O comisie austriacă, care funcţiona în anul 1781, arată că în Bucovina: “Iudeii de aici se hrănesc mai mult cu cîrciumile şi dau prilejul poporului să bea şi să se strice. Prin expulzarea lor ar fi hrana mai ieftină, beţiile s-ar mai opri, înşelătoria în negoţul cu mărfurile ar înceta, preţul arenzilor ar scădea şi satele s-ar păstra”.”

        Apoi cifrele vorbesc de la sine despre “antisemitismul” romanesc:
        “In ciuda unor masuri restrictive adoptate impotriva evreilor, numarul lor creste pe tot parcursul secolului al XIX-lea, in special dupa pacea de la Adrianopol (1829) cand in Tarile Romane patrunde capitalul apusean… Astfel, daca la recensamantul din 1803 in Moldova erau aproximativ 12.000 de evrei, in 1859 erau in jur de 130.000 (!), reprezentand 3% in ansamblul populatiei. In Muntenia intre 1838 si 1859 numarul evreilor creste de la 1960 la peste 17.000. Iar la recensământul din 1899 în regatul România se înregistrau 299.632 locuitori evrei” (http://biserica.org). De doar 21 de ori a crescut populatia evreiasca in Tarile Romane in 100 de ani approx.

        In ceea ce priveste Legiunea cred ca esti complet pe langa. Am impresia ca nu faci deosebirea intre legiunea din timpul Capitanului si cea de dupa asasinarea lui. Apoi, crimele acelea “odioase” au fost executii publice practic. Legiunea si le-a asumat, oamenii s-au predat la politie, nu s-au ascuns nu am actionat asa cum zice autorul articolului ca un fel de teroristi moderni. O manipulare eftina care poate tine la cei necititi dar huuuu! surpriza! nu suntem chiar toti asa de prosti! Apoi in Legiune s-a cam adunat crema intelectualitatii romanesti interbelice, inclusiv istoricul de circumstanta si la moda : Neagu Djuvara. Sa fi ajuns acesti patrioti la putere? in locul unor incompetenti gen Titulescu?? inadmisibil! Cum ramane deci cu acesti legionari insetati de sange? cand mai aveau vreme de doctorate si studii inalte la cele mai prestigioase universitati ale vremii, asa cum poate nici unul din noi nu o sa faca vre-odata?
        Cat despre antisemitismul modern, motive nu cred ca am avea deloc daca ar fi adevarat ca suntem antisemiti noi ca popor:
        Ia vezi… ce bine le-a stat lor la carma, alaturi de iubitul carmaci:
        http://istoriaincomoda.wordpress.com/2012/10/17/pe-ei-nu-i-comemoram/
        (lista e mai lunga dar probabil autorul acelui articol nu a avut chiar toate datele)

        Haide sa aruncam cu gunoi si in Biserica Ortodoxa daca tot suntem aici, sa ii stergem cu buretele pe sfintii inchisorilor comuniste, acuzati acum prin unele publicatii ca ar fi fost legionari si antisemiti…. Comunismul nu a platit inca nimic, cel putin in Romania.

      • Minunat spus. Subscriu punct cu punct

      • @Madlax, Minunat spus. Subscriu punct cu punct. N-as vrea sa se creeze confuzie, nu ma adresasem lui enzo , scuze

      • Anti-jidanu' permalink

        Madlax (@Ethereal18 ia mai du-te in pizda ma-tii de jidan spurcat …

    • kukac permalink

      @enzo
      da grecii lu mavrocodrac aveau voie sa faca afaceri in Moldova?
      da-l in pla de istorie hai sa ascultam ceva muzica

      • Kukac, excelent cantec! !

      • Anti-jidanu' permalink

        Grecii aia nu erau greci … Erau jidani din grecia asa cum Petre Neulander Roman , Silviu Bruckner Brucan ,
        itzack-sarescu sant evreo-tigani din Romania …

    • ion permalink

      E greu ca niste argumente rezonabile ca ale tale enzo, si care trimit la context sa fie luate in seama atunci cand vine vorba de anti-semitism. (defapt, corect ar fi sa spunem “anti-iudaism”, ca sa nu-i bagam in oala si pe arabi).
      E ca si cum ai contesta idea de conducere “democrata”, sau idea de “drepturi ale omului” etc. Acestea fac parte din panteonul religiei modern in baza careia se legitimeaza puterea.
      Ideologia luptei impotriva antisemitismului face parte din acest panteon.
      Si cum ar spune Eliade, mitul este o poveste exemplara care nu se discuta si nu se pune la indoiala. Tot asa, “antisemitismul” nu poate fi discutat.
      Uite asa, oameni inteligenti colporteaza pocife propagandistice fara ca macar sa aiba curiozitatea sa analizeze contextual producerii lor. Si sunt suficiente surse de informare care consultate ar putea spune ceva despre “antisemitismul interbelic”. Una dintre ele, foarte respectabile, “Memoriile unui antisemit” de Gregor von Rezzori, in care se arata cum, din pacate, in Bucurestiul interbelic, afacerile cele mai sordide erau patronate de evrei: prostituie, jocuri de noroc si alte escrocherii. Exista o mafie evreiasca.
      Dar, e mai siplu sa acuzi sub umbra miturilor.

      • NU, pardon, nu exista o “mafie evreiasca”, exista “mafii”.
        De toate felurile – triade asiatice, Cosa Nostra, americana, braziliana, columbiana, țigăneasca, ruseasca, greceasca, turceasca, arăbeasca, romanească și altele.
        Posibil ca ar exista și o mafie evreiasca; decât ca dacă aia exista, trebuie ca are stil și etica fiindcă dacă de astialaltii știm exact în ce-s băgați, care le sunt regulile, pe cine au împușcat etc, de evrei nu știm absolut nimic dar ne place sa speculam mai abitir decât despre toți ceilalți la un loc.
        Celelalte mafii sunt super-vizibile pe când pe cea evreiasca par a o cunoaște intim și clar doar antisemiții.
        Oameni de afaceri e una, iar mafia e alta, sa nu amestecam portocale cu mere doar pt ca multi evrei sunt afaceriști. Numărul evreilor afaceristi nu depășește și n-a depășit niciodată numărul chinezilor afaceriști de exemplu sau pe cel al musulmanilor, nici în secolul 21 și nici în cele precedente .

        Toată tevatura antisemitismului romanesc e bazata pe conceptul marxist al inegalității de clasa materializat în resentimentul și invidia împotriva celor cu bani sau cu fler pt afaceri, care de fapt exista absolut peste tot în lume și sunt de toate națiile. Când nu e bazata pe ideea penibilă că evreii l-au ‘omorât’ pe Isus ‘al nostru’, o idee absurdă, din moment ce Isus era un evreu circumcis, mai curând un Lenin al timpului lui căruia nu i-a reușit revoluția pe moment, a luat o vreme.

        Exista evrei săraci peste tot în lume și au existat întotdeauna, ca la orice alta nație.
        Trebuie sa fii orb și rău intenționat ca sa nu vezi o chestie atât de simpla cu proprii tai ochi și să-ți întorci fata spre fascii și extremism ca sa justifici o ura personala nejustificabila vis-a-vis de o anumita etnie pe care s-o separi de restul etniilor planetei, bazat pe faptul ca la vârful ei exista și oameni bogați.

        Complet absurd.

  2. Olga Ronai permalink

    Bravo Dan Alexe, daca Norman Manea, care fuge de spovedanie ca dracu
    ‘ de tamiie, si-a deschis inima in fata ta, esti mare!

  3. apocris permalink

    Alexe, esti previzibil, usor de manipulat si plictisitor. Chiar ma intrebam, ce urmeaza, antisemitismul, legionarismul sau hypermondialism a deux balles? Mi-au iesit toate trei. Cat despre popoarele cu caracter, ma feresc sa dau exemple, poate si pentru ca nu gasesc?

  4. Lucius permalink

    Interesant interviu.
    1.Sunt iesan de a 2-a generatie si eu stiu ca la Iasi evreii si romanii au trait in cea mai deplina armonie vreme de sute de ani. Fapt atestat de mii de documente. Oricine incearca sa dea acest aspect la capitolul “altele” e de rea credinta.
    2. Motivatia infiintarii Miscarii Legionare initiale a lui Codreanu din 1926 nu avea nicio legatura cu Hitler si nazismul (care nici nu exista atunci) ci a dorit doar sa promoveze lupta antibolsevica, pt. ca RO era infestata cu agenti sovietici care voiau sa destabilizeze tara. Dupa aparitia Reich-ului lui Adolf Miscarea a fost confiscata de niste impostori.
    3.Aia cu “romanii nu au caracter” e luata de la Iorga.

    • Ah, sa înțelegem din asta ca la Iași n-a existat nici un pogrom, doar o mare iubire romano-evreiască? Suna ca prezentările TV de pe vremuri în care apărea cate unul cu un discurs de ziua națională a Turciei și ne amintea tutuLor de “tradiționala prietenie romano-turcă, veche de sute de ani”.

    • @Lucius – aiureli. infiintarea miscarii legionare a avut drept cauza “moda” extremismului interbelic si n-a fost deloc relativa la bolsevism – termenul era vag inca, la 10 ani de la revolutia din rusia. desi ridicata la un nivel nemeritat de catre ortodoxie si confundata (voit) cu miscarea anticomunista, miscarea legionara a fost un jenant display de respingere a unor valori reale, cele democratice si seculare, si militantismul pentru valorile absolut penibile promovate de orice grupare extremista, ca ar fi ea national-socialismul german, fascismul italian sau white supremacy-ul american: discriminare non-argumentata, abuz totalitar, excese mistice etc.
      antisemitismul romanesc n-a fost cu nimic diferit de cel rusesc, de cel german sau de cel maghiar: a fost la fel de toxic, la fel de grotesc. evreii, o patura distincta si avuta, in general, erau obiectul urii si dispretului oricarui “credincios” crestin, incurajat de catre biserica, in numele istoricei judecati a lui caiafa si datorita nivelului de trai superior, datorat, in principal, legendarei abilitati a “poporului ales” de a prevala in fata oricaror piedici. in iasi evreii erau medici respectati si avocati de succes, in special datorita faptului ca acestea erau profesii care le erau permise, astfel ca excelau in ele. erau, insa, dispretuiti pentru credinta lor si NU, nu a fost niciodata vorba despre armonie, ci despre tolerare. care nu-i totuna.

  5. totastatotusi permalink

    Ptiu, ce m-am speriat! Iarasi asta incruntatu’. Sunt mai interesante si mai amuzante instructiunile de utilizare de la scule si unelte aschietoare Bosch (P) decat vaicarelile metafizicopsihodemiurgice (cat de lung cuvant am scris!!!!!!!!) ale lu’ incruntatu’.

  6. totastatotusi permalink

    Doamna Alina Mungiu-Pippidi cearta pe politicienii romani si pe romanii care nu e cuminti. O sa-mi permit sa-i raspund. Dar primiti doamna cati refugiati va trebuie! De ce sa ne fie rusine? Decat 20% sunt sirieni dupa statisticile vagi ale politiilor europene dar si din astia multi sunt pe fals. Ce doriti, afghani, pakistanezi, eritreeni, Mali, Ghambia? Sa-i livreze traficantii direct la dumneavoastra sau sa-i lase la colete-n Berlin?

  7. Cristi Dobroiu permalink

    ” Eliade nu mai e în actualitate din niciun punct de vedere, pentru că întreaga viziune asupra istoriei religiilor s-a modificat.”
    Care este aceasta noua viziune?

  8. Ceainizpipal permalink

    Aceasta noua viziune este asa: Le Tout Nouveau Jesus Christ – Shaolin Kung Fu Monk solve world records to walk on water – ALIBABA.COM (P)

  9. Ceainizpipal permalink

    Si cei doi Sfinti Parinti ai noii religii monodualiste: Bruce et Chuck.

    Whatttt in The Name of Malawwwaaa, rase-toi le dos Chuck!!!!

  10. Ceainizpipal permalink

    Pe aceasta cale tin sa adresez sincere felicitari noilor enoriasi ai noului cult, respectiv cadetii Academiei West Point care la traditionala bataie cu perne anuala au reusit sa faca 24 de victime. Houuu? Foarte simplu: au aplicat prima porunca a noului cult care zice ca Prima Regula – Fara Reguli si au bagat in perne conserve metalice de fasole 1Kg netto (P) si caramizi (P). S-a lasat cu un picior rupt, umeri dizlocati si piramide nazale sparte. Daaaa, asta-i spiritul, Whaaat in The Name of Malawwwaaa, la dracu, doar e un fel de facultate de impartit ghioage in meclele altora, nu? Ce atatea vaicareli. Ala e profilul asta e partea practica. Good Work!!! Keep On!!!

  11. macaralepipal permalink

    We luuuuuuuvvvvvv MACARALE

  12. totusi permalink

  13. asta e tot permalink

    interviul se vrea siret in tentativa de a atinge punctele nevralgice ale adversarului. dar unde minte nu prea e, fireste ca sireteniile raman suspendate. ca si incercarile de a fi original cu orice pret…cand nici nu realizezi ca ai reusit sa fi doar jalnic

  14. dle, l-am cunoscut in trecere pe dl manea in casa lui – ii dadeam lectii de engleza sotiei sale, cella manea.
    scriitorul traia bine, chair f bine in romania comunista… iar sotia avea o funtie de conducere -sefa departamentului de restaurare a cartii vechi, deci avea pe mana toate documentele vechi romanesti…
    cu mare dezgust aam vazut mai apoi ca dl manea, odata iesit don romanai – unde o domnea – a scris 23 de pagini (intr-o revista de mare tiraj – The New Republic) in care dadea cu piciorul in toata cultura romaneasca…
    rusine, dle manea!

Trackbacks & Pingbacks

  1. Mircea Eliade și mitologiile lui inventate (despre daci și lupi) | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: