Skip to content

Bukur-Bukurisht… din nou despre originea albaneză a Bucureștilor…

December 3, 2013
Image
Istoria numelui București e dezgropată periodic, ducând la dezbateri etern pasionale.
.
E limpede că nu putem crede o secundă poveștile pioase cu ciobanul vesel pe nume Bucur.
.
Cf. :

Opinii asupra originii numelui Bucureştiului

.
Poveștile inventate care numesc un loc pornind de la istoria unui cioban drăguț pe nume Bucur sînt la fel de credibile ca cele cu doi gemeni alăptați de o lupoaică. In realitate, numele Bucureștilor, în română un plural din punct de vedere morfologic, își trădează originea albaneză. Bukur înseamnă frumos în albaneză, iar terminația –isht, identică cu cea românească –ești, sau –ește, e folosită în condiții similare ca în română, inclusiv în numele de limbi : turqisht se spune în albaneză pentru turcește (-q- se prenunță -ci-), și rusisht pentru ruseshte
.
Bukur înseamnă frumos și e unul din nenumăratele albanisme pitite de lingvistica tradițională românească… pentru că româna împarte cu albaneza nu doar puținele cuvinte mal, barză, viezure pe care le învățăm în școală, dar și majoritatea latinismelor, latinizarea petrecându-se simultan și în aceleași condiții, așa cum am arătat-o în :
.

Despre legaturile subterane ale românei cu albaneza…

(cu bibliografie)
.
Bukur e un albanism, așadar. In albaneză înseamnă frumos. In română a deviat spre rădăcina lui bucurie, a se bucura… București, însă, își trădează originea albaneză și a trebuit să însemne pur și simplu Frumoasa, sau Frumoasele… In trecut, satele și tîrgurile nu se numeau după legendari păstori, ci aveau nume banale : Frumoasa, Târgu de Floci, Râmnicu Sărat… sau după nume de populații : Peceneaga, Comana, Iași…
.
Așadar : bukur înseamnă frumos, bukuri,-a – frumusețe, bukurosh – frumos ca substantiv…
.
Iată bukuria femerore – frumusețea feminină – pagină albaneză de FB căreia tocmai i-am dat Like…
sau
.
Shëndeti dhe bukuria (Sănătatea și frumusețea)
.
 Ca nume de locuri, există un Bukur Livade în Kosovo și un Lugu Bukur în Albania, dar există chiar și câteva târguri numite Bukurisht, atât în Albania cât și în Kosovo.
.
Să ne bucurăm, așadar…
Advertisements
16 Comments
  1. Bukurosh ai zis-o, monșer…dar de ce să ne bucurăm? Aaaa, că l-ai demitizat pe ciobănașul Bucur? Nu c-aș fi crezut în el. Eu cred doar în Moș Crăciun.
    Ia zi-mi, bukur sunt? Că despre shëndetim mintală am deja niște repere 😉

    (eram în-tre-cere)

  2. kukac permalink

    si despre Magura ce se stie?

  3. Tavi permalink

    Froate interesant domnule Alexe, dar cum au fost preluate “albanismele” in romana? Transhumau ciobanii cu oile la dezbateri lingvistice? Scuzati-mi ironia, dar de legaturi stranse intre ciobanasi si albanezi nu am auzit. Va rog o explicatie cat de cat logica si bazata pe dovezi istorice.

  4. Intrebarea lui Tavi are, cred, un (posibil) raspuns. În Slovenia am întâlnit un sârb care mi-a spus, imediat după ce ne-am cunoscut: ”sper să nu vii și tu cu chestia cu Miorița – poezie populară românească… Poezia asta circulă în toți Balcanii, în sute de variante și doar cei care nu știu asta cred că este a lor. Și eu credeam într-o vreme că e sîrbească…”. Cred că înainte de apariția statelor națiuni circulația era mai lberă, iar curiozitatea era la fel de mare. Deci, schimburile interculturale au funcționat chiar mai bine decât în zilele noastre…

  5. roman verde anonim permalink

    Tavi: Exod de populatie latinizata din sudul dunarii in urma infrangerilor in razboaiele cu Stefan Dusan? 😉 A se vedea si posibilele legaturi ale lui Bogdan I al Moldovei cu Vranje. Mi-ar placea ca cineva cu acces la arhive sa faca putina lumina in acest subiect in locul traditionalei ascunderi sub covor… Deocamdata atat istoricii romani cat si cei maghiari care au tratat tema au prea putin in comun cu cautarea adevarului si prea mult cu justificarea statului national.

  6. moartea permalink

    Canibalismul romanescu se afla intr-un impas destul de serios, nu credeti? E frustrant pana si pentru mine cand va vad cum va impiedicati unul de minciuna celuilalt. Problema cea mai mare e ca la noi canibalismul si sindromul Stockholm sunt intr-atat de grave incat canibalii nu se inteleg intre ei. Fiecare este atat de mistuit de fervoarea felatiei frenetice daruita propriei zeitati incat se creeaza falii si factiuni intre canibali. Prin urmare din ce in ce mai putini trudesc pentru infaptuirea scopul lor comun, discreditarea si compromiterea poporului roman, gurile lor fiind tot mai des pline cu carnea altor canibali.

    Asa nu se poate! Am vazut mai demult pe reddit 2 canibali, un sectant maghiarofil si un sectant slavofil. Primul sustinea ca etnogeneza poporului roman a avut loc la sud de Dunare, ca de, numai asa ar fi fost ungurii primii in Ardeal. Iar al doilea sustinea ca a avut loc exclusiv in interiorul arcului Carpatic, conform fantasmagoriilor lui Tara Romanesca si Moldova ar fi fost teritorii pur slave pana acum nu stiu cate sute de ani cand noi am coborat din Carpati si le-am “colonizat”.

    Chiar nu se rezolva nimic in felul asta. UItati, propun eu o solutie ca sa nu va mai chinuiti atata. Etnogeneza poporului roman a avut loc la VEST de campia Panonica. Cum asa? Pai legaturile subterane dintre limba romana si limba engleza sunt irefutabile! Pentru inceput:

    – Keep your eyes peeled – Belește ochii
    – Hold your mouth – Ține-ți gura
    – Index finger – Deget arătător
    – Timely – Timpuriu
    – To lose one’s mind – A-și pierde mințile
    – To keep in mind – A ține minte
    – Last time – Ultima dată/oară
    – Being – Ființă
    – Or – Ori
    – Otherwise – Altminteri
    – Hold fast – Ține-te bine
    – Tudor – Tudor

    Nu e mult mai bine asa? Ucideti practic toate pasarile cu o singura piatra. Desemnam Ardealul ungurilor, desemnam Moldova rusilor si desemnan Tara Romanesca starii mistice de pustietate selenarea invocata de unguri in legatura cu Ardealul, asa in mod preventiv, o consideram loc liber, in caz ca ne vom trezi intr-o buna zi cu a treia rasa de mongoloizi scelerati pe cap, sa le-o dam direct fara complicatii.

  7. Bucureşti, Scorniceşti, Dragomireşti, Tîncăbeşti, Feteşti, Ploieşti etc. E limpede ca lumina zilei că sînt formate toate în romîneşte.În concluzie Dl Alexe nu are dreptate: Bucureşti nu e format în limba albaneză.

  8. Mai exista un Bucuresci in Hunedoara. Exista si satul Bucura in Mehedinti, lacul Bucura in Retezat, riul Bucura in Retezat, virful Bucura in Bucegi. Este posibil ca acest “bukur” sa fi existat si in limba dacica? Nu vad de ce niste albanezi ar fi dat aceste nume unor zone montane de pe la noi…Apare vreo forma a acestui cuvint, cu inteles asemanator sau chiar identic, in limbile slave? Astept raspunsul Dv.

    • 2mai permalink

      Numele intreg al varfului din Bucegi este Bucura Dumbrava, pseudonimul unei scriitoare de la sfarsitul secolului XIX, pasionata de acesti munti.

  9. Bucur / bukur nu există în limbile slave. Există doar în albaneză, cu sensul de frumos, și în română, in rădăcina din a se bucura, bucurie… și in toponimele respective.

  10. MUltzam de raspuns. Ciudata zona unde apar toponimele astea, in zone montane. A, mai este un sat Bucuroaia in Bihor, la poalele muntilor, intr-o zona relativ inalta. Nu mi-ati raspuns la intrebarea cu posibilitatea existentei acestui cuvint in limba dacica…

  11. E o discuție foarte complicată… Un termen nu spune nimic și, pe de altă parte, ne-ar duce la ipoteza că albaneza este de fapt descendenta directă a limbii dacilor… ceea ce ar explica foarte multe lucruri. Vă recomand o serie de articole pe care le strâng acum in volum și care pot fi găsite pe acest blog la rubrica Dacopatie.

  12. Nu sint dacoman, ba chiar din contra. Incerc sa inteleg anumite chestiuni, printre care eventualele similitudini intre limba vorbita de daci si albaneza, limbile slave etc, fara a conta care din care descinde, sau din ce limba provin toate, lucru care nu poate fi dovedit, decit printr-un miracol de-a dreptul…miraculos. Urmaresc cu placere blogul Dv, mi-ati lamurit multe necunoscute lingvistice. Sporuri va doresc !

  13. siru permalink

    Dacismele albaneze ale limbii rom^ne
    ————————————————

    Lingvistii s-au ocupat de peste 150 de ani sa explice cele circa 160-165 de cuvinte rom^nesti presupuse a fi de origine dacica pe baza analogiei fonetice (si uneori semantice) cu cuvinte asemanatoare albaneze.
    Exemple:
    BARZA (rom.) – vezi BARDH/BARDHE (albaneza) care inseamna ALB/ALBA
    MAZARE (rom.) – vezi MODHULLE (alb.) care inseamna MAZARICHE
    VIEZURE (rom.) – vezi VJEDHULLE (alb.) – animal; in albaneza VJEDH inseamna HOT
    etc.

    Dar aceste cuvinte romano-albaneze ar putea fi explicate ca imprumuturi lingvistice balcanice din Evul Mediu sau din Antichitatea Tarzie, din albaneza in dialectele sud-dunarene ale rom^nei (arom^na sau altele) si apoi transportarea lor in tot spatiul latinofon al Peninsulei Balcanice.

    Un argument suplimentar si covarsitor asupra dacismului acestor cuvinte rom^nesti sunt regulile fonetice care au guvernat evolutia limbii rom^ne.
    Pe scurt in evolutia unei limbii exista schimbari de grupuri de sunete facute in mod inconstient de vorbitorii sai, dar cu un caracter regulat.
    Exemplu de regula fonetica a limbii rom^ne contemporane:
    – in grai moldovenesc grupurile de sunete PE/PI se pronunta CHE/CHI (ex.: PIATRA > CHIATRA)

    O regula fonetica remarcabila (pt. ca nu se regaseste in alte limbi romanice) a fost:
    ROTACIZAREA sunetului -L- intervocalic

    Exemple:
    SOLEM (latina, acuzativ) > SOARE (rom.)
    BASILICA (lat.) > BISERICA (rom.)

    Aceasta regula s-a aplicat cu mare regularitate peste cuvintele rom^nesti mostenite din latina, peste dacismele limbii rom^ne, dar nu s-a aplicat peste slavismele limbii rom^ne.

    Exemple de slavisme rom^nesti in care -L- nu s-a rotacizat:
    BOLE (vechea slava) > BOALA (rom.)
    MILA (v. sl.) > MILA (rom.)
    SILA (v. sl.) > SILA (rom.)

    In schimb:
    VJEDHULLE (alb.), vezi VIEZURE (rom.)
    MODHULLE (alb.), vezi MAZARE (rom.)
    THUMBULLE (alb.), vezi SAMBUR/SAMBURE (rom.)
    AVULL (alb.), vezi ABUR (rom.)
    MUGULL (alb.), vezi MUGURE (rom.)

    Asadar vechimea acestor cuvinte in rom^na se pare ca e pre-latina, iar asta intareste ipoteza ca sunt dacice.

  14. Imi place ideea ca stromosii mei albanezi au legaturi asa puternice cu Romania! 🙂

  15. – isht, seamănă cu -iști, dar -iști nu e un prefix in sine. Prefixul de referință este -escu, care la lural a fost -esci, > = ești. Gravă confuzie, domnuuuu’….
    -esc este un prefix de origine indoeuropeanu, și nu se poate socti împrumut din nu știu ce limbă. Îl întâlnim și în limbi slave, și neoltine, și germanice.

    Legenda cu ciobanul Bucur e OK. Numele vine nu de la ciban, nu se numește Ciobănești ci de la numele Bucur al ciobanului.
    Iar asemănarea sonoră dintre bucur și bukur nu înseamnă că vine de le vreun albanez / din albaneză ci că abele limbi au moștenit același cuvânrt de la sursa comună, dar cu forme ușo schimbate (pt că e corect să comparăm pe același nivel recte categorie gramaticală. Bukur e vesel, adjectiv, deci în română ca adjectiv avem bucuros. Că au sensuri diferite în cele două limbi nu e bai, dar cumva un alt semn că provin din aceeași sursă și nu că au fost împrumutate de la unii la alții). Fiindcă avem uomo și om, nu a însemnat de loc că româna a împrumutat din italiană, ci d fiecare a preluat și transformat din sursa comună.
    E o boală mai veche ca dacopatia că dacă în română și limba x e un cuvânt asemănător atunci singura explicație este că româna l-a împrumutat din limba x. Fără asta nu ar exista nici Dacopatia. Așa că dacopatia nu e decât o reacție exagerată și ulterioară la „fobia” de neaoșitate.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: