Skip to content

Câteva considerații fonologice despre dialectul bucureștean pornind de la exemplul Pufulicăi (Pufulicii? lu Pufulica?) de la TVR3…

December 11, 2013

Image

De ce pronunță Cristian Nițulescu atroce verdă în loc de verde?… Pentru că asta e tendința dialectului bucureștean, desigur…

Am mai vorbit aici despre felul în care pronunția moldovenească este mult mai justă istoric și mai apropiată de latină decât cea a hibrizilor munteni :

Omagiu moldovenilor: limbă, alcool, femei, extremisme, moldovenii ne arată calea

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/08/02/omagiu-moldovenilor-limba-alcool-femei-extremisme-moldovenii-ne-arata-calea/

In România, ca și în Franța, limba oficială și literară a devenit cea a capitalei. Nu e peste tot așa. In Italia, limba literară nu e vulgarul dialect roman, ci dulcele grai toscan. La fel, în Croația, limba literară nu a fost construită pe oroarea care se vorbește în Zagreb. In România, însă, aroganța bucureștenilor (precum în Franța cea a parizienilor) a sufocat frumoasele graiuri locale naturale.

Spuneam că dialectul bucurestean a închis toate A-urile neaccentuate ( cf. [să-nă-tá-te], din lat. sanitatem). Moldoveneasca, in schimb, a păstrat fonetica curată: [sanatati], cu A-uri deschise la fel de larg ca și gura si mai apropiat de latină decât ă-urile bucurestene…

Dialectele muntenești cu toatele, de altfel, au transformat întotdeauna automat orice a neaccentuat în vocala închisă (schwa indogermanicum) ăCasă – căsuță… Mamă – mămică… Cal – călare… De îndată ce accentul se deplasează de pe a, acesta se transformă în ă…

Subdialectul bucureștean a mers însă și mai departe, transformând în ă până și un e neaccentuat : de pe devine du pă (identic fonetic cu după) : a căzut du pă scară pentru a căzut de pe scară.

In exemplul de aici Cristian Nițulescu poate fi limpede auzit, în primul minut (mai departe nu am putut rezista, e prea atroce) pronunțând verdă pentru verde.

Ascultați cu atenție.

 

Cum TVR a cerut ca YouTube să șteargă clipul, adaug aici un link spre o pagină unde încă mai poate fi văzut:

http://www.trilulilu.ro/video-incredibil/pufulica-sau-pufulita-oita-responsabila-cu-calmare

Opinia lui personală este irelevantă, el e convins că spune verdE, când de fapt articulează verdĂ.

Aceasta e marea distincție între fonetică și fonologie : cea dintre realitatea sonoră a sunetelor pronunțate și percepția lor psihologic-afectivă de către locutor. Locutorul Nițulescu e convins că spune verde, când de fapt fonetic el zice verdă.

La fel : ea estĂ oaia noastră.

La fel cum un vorbitor de engleză americană de pe coasta de est nu e conștient de faptul că în vorbirea lui un T intervocalic devine R retroflex (water e pronunțat cu R, ca un soi de wara), la fel doamna bucureșteană a cărei voce a fost înregistrată pentru mesajele din metrou nu și-a dat seama că și la ea se petrece același fenomen : atenție devine aRenție… Ascultați cu ureche neutră data viitoare și veți auzi : arenție, se închid ușile. Arenție.

15 Comments
  1. Lucian permalink

    Domnule Alexe cu acest articol le dati apa la moara Dacopatilor …parca ii si aud…cum? chiar daca teritoriul ocupat de moldoveni nu a fost sub stapanirea directa a Imperiului Roman, moldovenii vorbesc dialectul cel mai apropiat de latina? e clar (in conceptia lor) ca latina se trage din lb romana, altfel nu s-ar fi latinizat moldovenii asa usor …

    • Nicolae Rusu permalink

      Bună ziua,

      dacă este adevărată ipoteza că vocala „ă„ reprezintă o influență a substratului, admițând și că limba dacă posedao vocală neutră (apud Sorin Olteanu) echivalentă cu „ă„ actual din limbile română, bulgară, albaneză, aceasta nu ar putea reprezenta de fapt o „revanșă„ a substratului, adică lucrarea fonetică a acestuia în desfășurare și în prezent? Amintesc că nu doar subdialectul bucureștean transformă pe „e„ în „ă„ în poziție neaccentuată. De exemplu, un fapt mai puțin cunoscut de publicul larg, dar perfect cunoscut lingviștilor este acela că zona Munților Apuseni, mai ales Țara Moților, deci un areal total deconectat de zona Capitalei, reprezintă a doua arie lingvistică, după Oltenia, unde s-a conservat folosirea perfectului simplu. Însă pronunția verbelor este diferită. În zona Abrud-Roșia Montană, de ex, se spune „(eu) fusăi, mărsăi, etc, (tu) fusăși, mărsăși, etc”, iar nu „(eu) fusei, (tu) fuseși, etc, (eu) mersei, (tu) merseși, etc”, cum se pronunță în Oltenia.

      • cât am locuit în Abrud, eu am auzit folosindu-se doar conjugarea alternativă a lui „a fi” la perfectul simplu:
        eu fui, …, ei/ele fură 🙂

      • ai auzit tu eu fui, o laie! acolo se foloseste eu fusei, fusăi și ei/ele fusără.

  2. vine din franceză: verdă, merde 😀

  3. Duke permalink

    Asta mi-a adus aminte de o poanta: Intr-o discutie despre muzica clasica, ieseanul ii spune bucuresteanului ca cel mai mult ii place Verdi. La care cel din urma il apostrofeaza imediat: “Se spune Verde, mai moldoveanule!”

  4. topitop permalink

    Eu am remarcat accentul moldovenesc in limba flamanda, in toate cuvintele care se termina in “ie” ca “politie, correlatie, correctie, informatie, munitie etc.” Si e clar ca accentul vine de la dacii latinizati care au ajuns pana in vestul Europei, ca doar nu degeaba ii zice “dutch” 🙂

    • Nu există limba flamandă, în Flandra se vorbește tot neerlandeza cu diferitele (multe tare) ei dialecte.
      Dar, la topic chiar revenind, flamanzii, din zona mea cel puțin, au obiceiul să încheie propozițiile cu un „ăăă” interogativ…

  5. Spre deosebire de mulţi bucureşteni actuali eu am stră-străbunici care au avut domiciliu permanent în capitală. Şi pe nici unul din înaintaşii mei bucureşteni nu l-am auzit vorbind aşa. Şi nici în ziua de azi nu aud bucureşteni respectând aceste indicaţii fonologice. Cam trasă de păr povestea asta.

  6. vafanculo permalink

    De ce pronunță Cristian Nițulescu atroce verdă în loc de verde?
    pt ca e un bou

  7. Reblogged this on Leqoo and commented:
    Arenție! 🙂

  8. fdrg permalink

    Eu aud verde 😐

  9. Alina M permalink

    Nu știu cum e la București, dar în zona Hațeg – Orăștie – Cluj am auzit de mai multe ori țăranii spunând meră în loc de mere (fructele, nu verbul “a merge”). Eu cred că mai mult hrănești dacopații decât îi lămurești.

  10. Dragos Rugescu permalink

    Exista o diferență între fonologia unui grup de oameni și fonologia personala, idiosincratica a unui singur om. Individul de la televizor are o pronunție personala mult prea accentuata, cum bunăoară are și Băsescu cu fonema lichida “L”.

    Deși faptic în zona București regulile relevate în articol se aplica, schwa-ul nu este încă coborât complet. Procesul nu este încheiat, iar exemplul dat este din nou, forțat.

  11. Da, deplină dreptate. Și în Banatul de munte, conservator, se spune, de pildă, ”sanatos” nu ”sănătos” și, într-adevăr, -ă-urile sînt mai rare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: