Skip to content

Arci și indo-europeana : posibil contact preistoric in Caucaz…

December 26, 2013
Image
Femei arci din Daghestan…
.
Din perspectiva identificării leagănului proto-indo-europenei e mai mult decât intrigantă o comparație cu formarea termenilor de rudenie într-o limbă cum e limba arci din Daghestan.
.
Regiunea muntoasă a Daghestanului e un caz unic de fărimițare lingvistică, familia de limbi nakho-daghestaneza (din care fac parte cecena, avara sau lezghina) prezentând, pe un teritoriu cât cel al Olandei, o diversitate la fel de mare cat toată aria indo-europeană, extinsă de la Atlantic la Pacific.
.
Arci este o limbă din această familie vorbită de doar 1.000 de persoane, într-un singur sat și câteva cătune vecine. Clasificarea ei in interiorul stufoasei familii de limbi nakho-daghestaneze e dificilă din pricina masivei influențe pe care a exercitat-o asupra ei avara. Toți vorbitorii de arci sînt cel puțin bilingvi arci-avar, practicand, pe lângă alte limbi neînrudite cu a lor, dintre care principala e rusa.
.
Ca toate limbile nakh-daghestaneze, arci prezintă un sistem de genuri gramaticale similar cu cel din limbile indo-europene. Unele limbi, precum avara, posedă doar trei genuri gramaticale, ca în indo-europeană : masculin, feminin, neutru. Cecena are însă cinci genuri gramaticale (numite în literatura de specialitate “clase nominale”), iar arci posedă opt: patru principale și patru secundare.
.
Arci mai e deosebită și prin aceea că, precum în indo-europeană, termenii de rudenie apropiată se formează printr-un sufix special, rezervat acestor lexeme : el e –tu pentru masculin și –tur pentru feminin (-r final e cel mai adesea marca femininului), însă în vorbirea curentă și unele masculine pot avea –tur, iar unii termeni fundamentali precum fiuuštur, au -r din oficiu.
.
Ca și în indo-europeană, in multe din aceste limbi, inclusiv în arci, genul unui substantiv e marcat cel mai adesea pe adjectiv, printr-un sufix de clasă, indiferent de forma aparentă a substantivului determinat.
.
Astfel avem in latina :
.
agricola novus (un nou țăran)
dar :
domus nova (o casă nouă)
.
Agricola, deși terminat în -a, e masculin (precum nauta/marinar etc.), pe când domus, deși terminat în -us, e feminin (precum manus/mână etc.)
.
La face și arci (dar și avara și alte limbi ale familiei) marchează genul pe finalul adjectivelor.
.
Cum se știe, toate limbile indo-europene au format termenii de rudeni printr-un sufix folosit doar în acest caz :
.
ma-ter
pa-ter
bhra-ter
duh-ter
.
in unele limbi vocalizat in a :
.
ma-tar
pa-tar
bhra-tar
duh-tar
.
Iata termenii de rudenie apropiata in arci :
.
 Image
ey-tur – mama
 
ob-tu – tata
uš-tu – frate
uš-tur – fiu
doš-tur – fiica, sora
.
Aici intra si :
.
nus-tur – logodnica, nora
lakh-tu – sclav
lakh-tur – sclava
.
Ca in indo-europeană, sufixul se foloseste numai cu această clasă de substantive. E de remarcat identitatea formală între indo-europeanul duh-tar și arci doš-tur.
.
Faptul că arci doš-tur desemnează și fiica și sora e comparabil cu faptul că în persana modernă duhtar e folosit pentru orice fată nubilă, la fel cum madar poate desemna orice femeie in vârstă. La fel, moteris in lituaniană e o femeie de orice vârstă, iar albaneza are motra = soră (!).
.
E de remarcat de asemenea că arci uš-tu – frate și uš-tur – fiu trimit la o indeterminare inițială la fel de mare ca cea care face ca arci doš-tur să fie și fiica și sora. La fel, în greaca antică phrater desemna indistinct orice tânăr dintr-o phratrie, pentru frate de sânge folosindu-se un termen compus care însemna din aceeași matrice : a-delphos.
.
La fel, nus-, rădăcina de la care se formează nus-tur, nora, e identică cu nus– din indoeuropeană pentru a desemna același personaj și grad de rudenie prin alianță. Nimic nu s-ar fi opus ca si in into-europeana sa fie nus-ter, sau nus-tar, la cum cum s-au format nu doar termenii fundamentali, dar și alții precum eina-ter (nevasta cumnatului)
.
Mecanismele de formare a termenilor de rudenie sînt astfel identice în arci si indo-europeană. Adăugînd sistemul de genuri gramaticale (clase nominale), coincidențele sînt suficient de intrigante pentru a necesita un studiu comparativ sistematic.
.
 Image
.
Despre nustur, nora sau logodnica, în arci si indo-europeană am mai scris aici :

De nurii norei (preistoria cuvintelor)…

Advertisements
4 Comments
  1. uštur – fiu imi aminteste de ushtar – soldat, in albaneza, acestia fiind, evident, si fiii parintilor lor…

    PS: si apropo de rudenia albanezo-romana: bej (imperativul lui ‘a face’, daca nu ma insel) poate sta la originea romanescului ‘fa!’ resp. ‘ba’/’bai’!

  2. Deloc, Hans, nici una nici alta. Ushtar vine de ushtria, în românește oștirea. Ushtar e doar ostașul. Ushtria și oștirea urcă, bineînțeles, până la rădăcina latină comună.

    Căy despre bă și băi și fă, iată aici originea:

    https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/07/08/fa-doina-bre-si-gingasia-exuberanta-a-lui-huo-nebuno/

  3. Mai degrabă armenescul ustr, fiu, ar aminti de arci uštur… Doar că în etimologia tradițională armeană e considerat a deriva analogic din fiică : dustr.

  4. mersi mult pentru raspunsuri! (stiam ca ai facut nu foarte demult etimologia lui ‘fa’, dar nu mai gasisem articolul ca sa-l recitesc…)

    am facut cele doua remarci amatoricesti plecand de la experienta (mai mult intuitiva) ca limba albaneza pare a fi inrudita in mod destul de direct cu limbi care astazi se vorbesc la distante apreciabile de albania, cum ar fi engleza sau cu limbi neindoeuropene precum maghiara. exemple: alb.: ‘shoh’ – a vedea -> engl.: ‘show’ – a arata
    alb.: ‘uleni’ – a sta jos/ a se aseza -> magh.: ‘ülni’ – a sta jos

    indiferent daca aceste exemple sunt intr-adevar imprumuturi lexicale sau nu, ele (si multe altele, similare) sunt un ajutor pretios (‘eselsbruecke’) pentru cei dornici sa invete albaneza. si ca sa raman in termeni nestiintifici: albaneza, ca limba, mi se pare ca un scaiete care se prinde de toate limbile ‘vecine’ dar si de altele mai indepartate. prin asta isi pierde din ‘exotismul’ pe care-l asociem (din simpla ignoranta) cu aceasta, devenind ceva deosebit de familiar si apropiat…

    multe salutari si la multi ani!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: