Skip to content

Bruxelles nu (mai) există…

January 11, 2014
Image
Acum că vin alegerile europene, iată câteva lucruri despre un oraș atipic, capitală cosmopolită compusă din cartiere cu identitati total distincte sau chiar opuse.
.
Bruxelles e a treia regiune bogată a Europei dupa Londra si Paris. Disparități enorme de la un cartier la altul. Cartierele (sau districtele, sectoarele) se numesc communes, sînt în număr de 19 și au o autonomie de tip cvazi-medieval, fiecare comună având poliția ei, urbanismul ei, impozite locale și particularități folclorice… Un conglomerat de 19 entități cu identități distincte.
.
Felul haotic în care s-a construit în ultimele decenii (făcând ca Bruxelles să fie un exemplu de urbanism la fel de negativ ca Bucureștiul) a dus și mai mult la accentuarea identităților locale și culturale de la o comună la alta.
Image
160 km2, din care jumatate vegetatie. Bruxelles e străbătut de câteva autostrăzi, la propriu, consecință a absenței totale de politică de urbanism pînă în anii 1990. Două autostrăzi paralele trec prin cartierul european (Rue de la Loi și Belliard), una traversînd și o bucățică din parcul Cinquantenaire de lângă instituțiile UE. Ringul intern, cu traseu pentagonal ce înconjoară orașul vechi, e tot o autostradă. La sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, am văzut cu ochii mei case din sec. 16-17 distruse cu buldozerul.
.
Bruxelles generează 20% din PIB belgian, adăpostește UE, NATO și multe alte organizații internaționale, dar, cu peste 20% din populație fără lucru, șomajul e dublul mediei UE. In unele cartiere sărace cu puternică identitate musulmană imigrată (Anderlecht, Saint-Josse, Molenbeek, Schaerbeek) șomajul depășește 50%.
Image
1 (un) milion de locuitori, o treime străini (de naționalitate straina, nu e vorba de origine): francezi, marocani, italieni, polonezi, spanioli. Dacă luăm originea, 75,6 %, din locuitorii din Bruxelles –3 din 4– sint de origine straina. Un sfert din populația totală de un milion o reprezintă musulmanii.
.
Jumatate din tineri trăiesc in familii in care se vorbesc mai multe limbi.
Image
.
Orașul e bogat, populația e săracă. Venitul mediu e de 1000 de euro pe lună, la limita sărăciei, sub salariul minim național care e de aproape 1500 euro.
.
Cea mai săracă comună din Bruxelles și din toată Belgia e cartierul central Saint-Josse, chair lângă instituțiile UE. In vreme în celelalte communes densitatea populației e de trei ori mai mică decât în București, în St-Josse, comună de 1 (un) km2, densitatea e de 23.000 de locuitori pe km2, altfel zis la nivel de Calcutta și Bombay. Din cei 22.000 de locutori din Saint-Josse, 90% sînt ieșiți din imigratie. E o comună cu majoritate musulmană, din turci și marocani. Primarul e un socialist turc: Emir Kir.
.
St-Josse, și în general cartierele din centru, sînt regiunea cea mai săracă din toată Belgia. După model american (cf. mai jos link despre confuzia uptown-downtown), centrul e sărac iar suburbiile bogate și afluente. Dupa război, pina in 1990-2000, orașul s-a golit de clasele de mijloc, lăsând centrul săracilor, drogaților, prostituției și șomerilor necalificati musulmani și din fostele colonii africane.
.
Bruxelles e astfel opusul capitale europene tipice, precum Amsterdam sau Paris, unde centrul e prosper și suburbiile sărace.
.
De unde vine însă bogăția ansamblului? De la instituțiile internaționale, desigur. E orașul cu cei mai mulți diplomați  de pe planeta: 5.500 (practic toate țările lumii, plus cei de la instituțiile UE, plus cei de la NATO). Pe lângă diplomați și lobbyiști, aici trăiesc și 32.000 funcționari europeni, din care 21.500 lucrează la Comisie.
Image
.

In Bruxelles, UE generează 100.000 locuri de munca, 15% din total. Vorbitori de multe limbi, flamanzii sînt națiunea cea mai reprezentată în instituțiile UE.

.
Menajul singur reprezintă jumătate din totalul familiilor. Majoritatea oamenilor locuiesc în case și sînt proprietari. 75% din belgieni la scară națională sînt proprietari. Blocurile sînt puține… In vremea bogației aduse din Congo, în Bruxelles s-a construit enorm, în special case unifamiliale, foarte multe in stilul local art nouveau.
.
Cât despre natura UE, majoritatea populației ignoră totul despre rostul și funcționarea instituțiilor. Bătrânii încă mai spun Piața Comună (Marché Commun). Tinerii musulmani din cartierele cu femei voalate nu vin niciodată pe bulevardele cu buticuri șic și restaurante pentru funcționari europeni. Aceștia, la rândul lor, nu se aventurează de-a lungul canalului în Anderlecht. Un oraș ce anticipă viitorul…
.
Image
Trotuarul în fața casei mele…
Cf. despre Bruxelles și :

Downtown – Uptown…traducerea ca adaptare…

 –

Elogiul huzurului citadin…

Pe trotuare scripturare…

Bruxelles – mic ghid culinar (work in progress)…

Advertisements
One Comment
  1. george moisescu permalink

    Bre, art nouveau nu e stil local belgian!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: