Skip to content

Cum de și-au pierdut dacii limba?

March 8, 2014

Image
Druizi (celtopați britanici)…

Trăind in cap cu mitul unui popor adamic unic și virtuos, de neimitat, dacopații intreabă, crezând că au găsit o obiecție logică: “Daca istoria latinizarii care ne e servita zilnic ar fi adevarata, ar insemna ca dacii ar fi primii si singurii oameni care si-au pierdut limba in urma unei cuceriri sau, dupa alti mincinosi, chiar in timpul ei….. Asta ar insemna ca dacii erau o natie atat de fragila si instabila incat e de mirare cum au putut fi numiti “cei mai viteji dintre traci”… Nu, romanii nu i-au putut asimila…”

Lăsând la o parte cazurile clasice ale dispariției prin asimilare a unor popoare și limbi de mare cultură: sumerienii, egiptenii, babilonienii, etruscii, hitiții, să ne oprim la cei asimilați de romani (deși etruscii făceau parte din aceștia, dar să zicem că etruscii le erau prea la indemână) :

Din neștiință, sau din nedorința de a ști, dacopații lasă deoparte faptul că la fel au fost asimilați în totalitate galii !… Da, galii din ceea ce este astăzi Franța și care se întindeau până la orașul fondat de ei Milano (Mediolanum) din nordul Italiei. Chiar și numele Mediolanum e celtic. Cu toate astea, glorioasa nație a celților, a galilor, care la un moment dat erau pe cale de a ocupa Roma, dacă nu erau trădați de gâște, glorioasa nație a celților a fost asimilată cu desăvârșire… Or, organizația lor politico-socială, care ne e cunoscută din De Bello Gallico al lui Cezar, dar si din alte surse, era excepțional de sofisticată, cu acele colegii de preoți —druizii— care le amintesc pe cele ale brahmanilor din India, fiind singurele modele atestate de religiziozitate instituțională de acest tip.

Ca și la brahmanii din India, druizii puteau studia, cum bine o relateaza Cezar, până la 20 de ani inainte de a asimila intreaga masă structurată a religiei si mitologiei lor. E limpede ca avem acolo, la cele două extreme ale continnuumului indo-european, două exemple de instituționalitate religioasă pre-istorică ce a supraviețuit sub această formă atât de structurată la celți și la indieni. (Iranienii fiind un alt exemplu, insă la iranieni religia colegială s-a transformat in ideologie de stat, urmată de ideologie imperială). In comparație cu colegiile druizilor, romanii păstraseră doar o formă edulcorată, sub forma colegiului preoțesc oficial, cu acei rex sacrorum și flamen Dialis și alte forme arhaice ale cultului oficial.

In comparatie cu asta, despre formele oficiale, institutionale ale religiei dacilor nu stim practic nimic.

Cu toate astea, galii au fost asimilați in intregime, cu colegii de druizi cu tot. Bine-bine, au să sară unii, dar au supraviețuit in colțul ăla al Bretaniei, galii sint bretonii de azi…

Nu, nu sînt. Aceasta e ideologia din Asterix. Realitatea e alta. Bretonii din Bretagne sînt o populație venită acolo din Britania de peste Canalul Mânecii in perioada obscură a Evului mediu, probabil după invazia insulei lor de către angli si saxoni. Bretona e o limbă celtică, intr-adevăr, insă e celtică insulară, foarte apropiată de limbile celtice din Țara Galilor (Wales) și Cornwall. Aceasta e una din cele trei branșe celtice cunoscute, celelalte fiind: una tot insulară, reprezentată de irlandeză și scoțiană, și limba galilor despre care vorbim, galii puternici cuceriți și asimilați in intregime de romani. Asimilați in totalitate atât de profund, incât știm despre limba lor la fel de puțin cât știm despre dacă. Disparuti, asadar, galii, deveniti romani si, ulterior, francezi.

Sau, cucerirea și asimilarea puternicelor nații ale iberilor. La fel, dispăruți fără urmă, înghițiți, asimilați într-așa măsură încăt a rămas doar o mică populație vorbitoare a unei limbi dinainte, protejată de izolarea munților: bascii, așa cum în părțile noatre în Balcani au rămas albanezii, vorbitori ai unui grai de dinainte. Și albaneza, ca și basca, au fost însă profund influențate lexical de latină și doar prăbușirea Imperiului le-a oprit asimilarea totală.

Așa incât, acolo unde populațiile locale au fost asimilate in intregime, avem limbile romane de astăzi: spaniola, portugheza, catalana, franceza, româna.

Cam atât despre “miracolul” de neînțeles al asimilării dacilor. Lucruri atat de elementare, incat scoala ar trebui sa puna capat aberațiilor și rătăcirilor.

Dacopații sînt la fel de ridicoli ca și celtopații care incearcă să reînvie Stonehenge și pretind că posedă o tradiție milenară, transmisă lor printre butoaie de Guinness…

cf. si:

Cele 14% : argumentul cu “procentele de teritoriu” latinizate…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/03/08/cele-14-argumentul-cu-procentele-de-teritoriu-latinizate/

Image

Advertisements
31 Comments
  1. Vorba unei prietene, arheolog de meserie – dacii erau mai receptivi decit alte natii supuse romanilor, le placeau limbile…

  2. difidus permalink

    In tentativa de a aplatiza niste extreme se intra il altele, iar reactiile sunt precum comentariul lui Maxxy. Cred ca acum toti stim ca blogul asta e anti-dacoman (yeeeh!). Acum, cu cultura pe care o poseda, acesta ar trebui sa caute adevarul, care e undeva la mijloc.

  3. Observatorul permalink

    Textul de mai sus nu adreseaza argumentatia dacopatilor. Dacopatii spun – galii, ibericii s.a.m.d. au fost expusi geografic, institutional, demografic la cucerirea romana mult mai mult decat dacii, pe cand dacii doar asa putin intre 101 si retragerea aureliana, nici macar prea sistematic. Oare cum au pierit ei asa de rapid?

    • lipsa de cultura si informare duce intotdeauna la nasterea unor dezaxati, psihopati, sociopati…fiecare se crede special – unic, un truism ieftin. inclusiv subsemnatul, sau autorul articolului de mai sus sau dacopatii.

      sunteti toti o apa si-un pamant, si blogerul nostru cu moaca de einstein si daniel roxin – gurul getilor, dar mai ales voi care va permiteti o parere IMPERTINENTA.

      O parte din dacii cuceriti au fost BUCUROSI de stapanirea romana (oltenia, banat, dobrogea, etc). Au fost bucurosi de targuri, drumuri, castre, protectia legiunilor, o structura administrativa solida, etc – UN STANDARD MAI BUN DE VIATA.

      Ceilalti – in speta Carpii, au luptat an de an cu “dacii si romanii” din Sud. D’aia s-a si retras Aurelian, nu a mai facut fata atacurilor. Carpii au continuat pana cand i-a zapacit Constantin Cel Mare si i-a stramutat integral in Panonia – sub atenta supraveghere a legiunilor.

      Au pierit in majoritate in timpul razboaielor cu Traian. Ulterior au pierit masacrati de Carpi si alte triburi “libere” care erau pusi doar PE JAF…n-aveau niciun cult al unitatii nationale si “eliberare a pamantului stramosesc”…nu exista asa ceva.

      s-au omorat unii pe altii…”dacii nostri liberi” cu “dacii romanizati”. plain and simple.

      Sincer sa fiu as face acelasi lucru si acum, de n-ar fi ceva reguli in societate. As veni cu un topor sau barda la voi in casa sa va fut femeile si sa va iau avutia.

      • pânà una alta, ia-ti antidepresorul.

      • dufu permalink

        Daca nu ma insel, Dobrogea (sau ma rog, acea parte din Dobrogea care acum e parte a Romaniei), nu facea parte administrativ si teritorial din Dacia, ci era considerata parte a Moesia Inferior (vedeti si aici http://en.wikipedia.org/wiki/Moesia). Provincie aflata sub control roman din anii 70 inainte de Cristos. Ma rog, provincie romana din anul 6 dupa Cristos…

  4. gogu tigan evreu ateu homosexual permalink

    Observatorul, citeste articolul din finalul articolului pentru a primi niste raspunsuri mai credibile decat basmele dacopatilor.

  5. adi permalink

    Totusi nimeni nu a oferit raspunsul la intrebarea -cum se raspandea o limba inainte de aparitia tiparului si a scolilor.
    studiile genetice au aratat ca invadatorii erau putini,deci argumentul cu covarsirea numerica cade.

  6. Hamlet permalink

    Eu ma intreb cat au platit ailalti pe niste slabi de inger, ca sa fete acele teorii numite aici cu o oarecare indreptatire “dacopate”, de nu om care nu are nimic de pus in loc decat sa declare adevaratele probleme – pe care, aici avand EVIDENT dreptate, dacopatii in loc sa le rezolve, le mistifica si deservesc – delcarand deci aceste probleme de “Lucruri atat de elementare, incat scoala ar trebui sa puna capat aberațiilor și rătăcirilor.”

    Domnul blogger Dan Alexe, daca lucurile ar fi atat de elementare, de ce in Britania nu a ramas urma din Latina vorbita in timpul Imperiului, desi au fost ocupati mult mai mult timp? Oare nu aveti, pe langa scopul legitim de a stavili brambureala din capetele dacopatilor, si alte scopuri mai putin legitime? Ia luati-o va rog mai incet cu mobila pe scari, cum se spune. Se poate foarte frumos elimina o sursa de exagerari, fara a pica in cealalta…

    Cand ma uit la istoria sarmanei Romanii de la razboi incoace, pare un om beat mergand pe o carare Browniana – si unii sunt si bine platiti pentru acest scop, altii il servesc din intamplare. Deci: ia explicati-ne va rog in mod simplu, cum s-a impus si s-a raspandita latina pe o arie atat de intinsa (pana in Rutenia si Tatra, pana la Nipru, pana in Slovacia), daca Romanii au stat asa putin timp. Taranul nu era mai putin conservator atunci ca acum – de ce ar fi invatat o limba absolut straina, care in plus nu ii mai servea? Caci pentru preocuparile lui domestice, traco-daca lui veche i-o fi servit mai mult. Si apoi, slava, germana, pentru a vorbi cu noii stapanitori. Deci cum s-a lipit aceasta limba latina de ei atat de repede, cum au raspandit-o ca sa zicem asa impotriva vantului?

    Caci iata, doar Carpii: de ce ar fi invatat latina, cand ei deja la 250 erau aliati cu Gotii! Noi acum invatam Engleza, nu mai invatam Rusa si nici Franceza. Oare nu era mai firesc ca acei Carpi sa
    devina transmitatori ai unei limbi Germanice arhaice? Ma opresc aici, intrebari ar mai fi cu duiumul. Sunt revoltat cumva de aceasta superficialitate si m-as bucura de niste raspunsuri, fie si partiale! Caci nu pretinde nimeni sa stiti adevarul – asta pretind si dacopatii. Ce ne-am dori este sa nu bagatleizati adevaratele probleme, caci asta este insidios!

  7. Tracomanul permalink

    “Sau, cucerirea și asimilarea puternicelor nații ale iberilor. La fel, dispăruți fără urmă, înghițiți, asimilați într-așa măsură încăt a rămas doar o mică populație vorbitoare a unei limbi dinainte, protejată de izolarea munților”… Asadar , carevasazica , au disparut complet si fara urma in mmod misterios , pe langa marele neam al tracilor , si marele neam al galilor , ba chiar si marele neam al ibericilor … Femeile din Roma antica , probabil stateau numai in maciuci si fatau pe banda rulanta colonisti cu care imparatii imperiului , repopulau teritoriile ramase astfel cu vid de populatiii …He , he , he …Eu credeam c voi sunte-ti doar prosti , insa voi sunte-ti imbecili de-a binelea ! Uiti sa specifici ca ibericii , galii si celtii erau inruditi direct cu tracii , pesemne ca ai deficit de lecitina …
    Mai spuneai aici , ca din popoarele actuale , doar albanezii mai pastreaza ceva din limba vorbita inainte de latinizare …Iar esti uituc ! Ai uitat sa specifici ca teritoriul Albaniei de azi , a fost printre primele teritorii cucerite de imperiul latin in formare …Deci cu foarte multa vreme inaintea galilor , ibericilor , celtilor si dacilor …Pesemne ca albanezii erau incapatanati ori mai cu mot decat mesagetii din transnistria … Haide breee , terminati cu prostiile nu mai stricati mintile bietilor copii care mai citesc din greseala “emanatiile ” voastre dacofobe ! Latinopate ! Turcii au stat pe aici mai mult decat ostile lui Traian , insa nu vad prea multi vorbitori de turca prin Romania !

  8. aurelian permalink

    un blog marca SOROS; jeg!

    • tapocad permalink

      aurelian, ai perfecta dreptate,sunt forte multi daci(romani) vanduti si foarte multi venetici care poarta nume romanesti si unii cu nerusinare se mai dau si romani! ( nu vreau sa dau nume…) nu din lasitate ci din bun simt…, unii ne invata limba romana, altii istorie,ba chiar unii ne dau lectii de patriotism! ma intreb: oare acest dan alexe din ce categorie face parte?

  9. Dacul - DD permalink

    Dacul-dd
    .Cuvantul “ARGINT, ARGINTUS” in proto-persana dar si skyta era “ARGET”
    La noi in tara pe malu Argesului exista o localitate uitata cu un nume vechi care si-a pastrat forma antica “ARGET-OAIA” .
    Este posibil ca “ARGEDAVA” sa fi fost prin confundarea literei “D” cu “T” ca in TU si DU in limbile germanice.
    Si atunci avem “ARGE-DAVA” se transforma in “ARGET-AVA” sau”ARGET-AUA” si numele de azi”ARGETO-AIA”.
    Si numele cetatii “S-ARGET-IA” are aceasi origine si inseamna “arginta, argintata”
    Numele raului Arges insemna “argintiu” , cunoscut an l’antiqitate ca Argessos, Ardzeiscus ou Ordzessus.si probabil ca Argesul se numea “Argetu” sau “Argeshu” ca si azi.Cam asa este cu formarea cuvintelor .
    Asa ca finalul cuvintelor care sunt nume de cetati dacice D-AVA, D-AUA, D-ABA,este verbul a avea .Citez “Argessis. The capital of Dacian leader Burebista was named Argedava”
    Acelasi lucru pentru RUSSI-DAVA care se transforma in RUSSIT-AVA sau RUSSIT-AUA sau RUSSITA sau IN-ROSITA provenind de la culoarea rosie a peretilor sau a malurilor rosii de argila.
    SUCID-AVA se transforma in SUCIT-AVA,
    SUCIT-AUA, si forma finala din limba romana
    ” SUCITA” .Verbul a sucii se afla si in lithuaniana dar si in alte limbi , ca si verbele a sta, a vedea , a da, si alte verbe care au suferit unele transformari .
    PETRODAVA se transforma in PETROTA adica pietruita , din piatra.

  10. DACISMU` pentru noi E MOLDOVENISMU` 2 ! permalink

    DEMASCAREA ,DEMONSTRAREA și DEMONTAREA
    MINCIUNII NR. 20 din ”Lista minciunilor nerușinate ale lui daniel toxin”
    MINCIUNA ”OVIDIUS”.

    Poemele lui Publius OVIDIUS Naso au fost sursă de inspirație pentru EXPERȚII ÎN SCORNELI ”DACISTE” de Maskva .

    Iată și ”REȚETA” UNEI SCORNICIUNI
    DE O EFICIENȚĂ DIABOLICĂ:

    Se citează un fragment de poem,atenție,să fie cât mai scurt.UN SINGUR VERS .Atenție,doar UN VERS IZOLAT,nu mai multe (până și SECTANȚII se mai prind uneori…)Dacă totuși două versuri înseriate pot folosi mai bine manipulării,merg și două .
    Acum că au fost identificate elementele pe care se poate aplica STRATEGIA ,urmează INDUCEREA SENSULUI DORIT .

    Și ce versuri a evocat toxinKGB?

    ”Când aud cuvinte latinești, geții râd prostește;”

    Concluzia INDUSĂ:
    E clar,geții îl înțelegeau pe Ovidius dar râdeau DE FELUL ÎN CARE PRONUNȚA CUVINTELE.
    Păi erau exact cuvintele din limba getă ,doar că rostite puțin ”STÂLCIT” de POETUL ROMAN,ceea ce le făcea hazlii în urechea geților.

    Deci ,GEȚII VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.

    ”Ei vorbesc între ei o limbă pe care o înțeleg;”

    Concluzia INDUSĂ:
    Ovidius ÎNȚELEGE limba geților,e clar că era o limbă asemănătoare cu latina.

    Deci ,GEȚII VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.

    ”Îmi pare că aș putea scrie în versuri getice.”

    Concluzia INDUSĂ:
    Ovidius înțelegea limba geților,deci, GEȚII VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.

    ”Crede-mă, mi-e teamă că s-au strecurat printre cele latinești
    Și că în scrierile mele vei citi cuvinte pontice.”

    Concluzia INDUSĂ:
    Numai dacă limba geților ERA FOARTE ASEMĂNĂTOARE cu limba latină,putea Ovidius ”strecura” cuvinte getice printre cele latine.

    Deci ,GEȚII VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.

    ”Chiar eu, poet roman – iertați-mă Muzelor! –
    Sunt silit să vorbesc de cele mai multe ori după obiceiul sarmatic.”

    Concluzia INDUSĂ:
    Ovidius nu putea învăța atât de repede O LIMBĂ TOTAL STRĂINĂ.

    Deci ,GEȚII VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.

    „Nu trebuie să te miri, dacă versurile mele sunt cumva rele:
    Eu care le scriu am devenit aproape un poet get.”

    Concluzia INDUSĂ:
    Este absolut evident că Ovidius după ce a descoperit asemănarea izbitoare între limba geților și limba latină ,a ajuns să se considere pe sine UN POET GET.

    Deci ,GEȚII VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.

    După o atare ”prelucrare mintală”,după UN CICLU COMPLET DE SPĂLARE A CREIERELOR prin zeci de emisiuni TV,radio,”documentare” diseminate pe youtube,bloguri afiliate,parcă îi și înțeleg pe unii din SECTA lui ”toxin”.

    Dar pe ce s-au bazat mereu,dar mereu,artizanii SCORNICIUNILOR ”daciste”?
    Pe faptul(verificat)că NIMENI,dar NIMENI nu va căuta să citească INTEGRAL ”Tristele” și ”Ponticele” lui Ovidius.

    Iată ce ar fi descoperit:

    Tristele și Ponticele lui Ovidiu. Ediția din Coburg, 1712

    „Nullus in hac terra, recitem si carmina, cuius
    Intellecturis auribus utar, adest.
    Non quo secedam, locus est: custodia muri
    Summovet infestos clausaque porta Getas.
    Saepe aliquod quaero verbum nomenque locumque,
    Nec quisquam est, a quo certior esse queam.
    Dicere saepe aliquid conanti – turpe fateri? –
    Verba mihi desunt, dedidicique loqui.
    Threicio Scythicoque fere circumsonor ore,
    Et videor Geticis scribere posse modis:
    Crede mihi, timeo, ne sint inmixta Latinis
    Inque meis scriptis Pontica verba legas”.

    „NU-I NIMENI ALE CĂRUI URECHI AR PUTEA SĂ-MI ÎNȚELEAGĂ POEZIILE ,
    Daca i le-aș citi.

    Nici n-am un loc potrivit unde să mă retrag. Paznicii de la zid
    Și poarta închisă depărtează pe dușmănoșii geți.
    ADESEA ÎNTREB DESPRE VREO VORBĂ, de un nume sau loc,
    Dar NU-I NIMENI CARE SĂ MĂ POATĂ LĂMURI .
    Când încerc să spun ceva, deseori îmi lipsesc cuvintele;
    mi-e rușine s-o mărturisesc – m-am dezvățat să vorbesc.
    În jurul meu glăsuiesc aproape numai guri tracice și scitice.
    Îmi pare că aș putea scrie în versuri getice.
    Crede-mă, mi-e teamă că s-au strecurat printre cele latinești
    Și că în scrierile mele vei citi cuvinte pontice.”

    „Sed neque, cui recitem, quisquam est, mea carmine, nec qui
    Auribus accipiat verba Latina suis.
    Ipse mihi – quid enim faciam? – scriboque legoque,
    Tutaque iudicio littera nostra suo est.
    Saepe tamen dixi „Cui nunc haec cura laborat?
    An mea Sauromatae scripta Getaeque legent?”
    Saepe etiam lacrimae me sunt scribente profusae,
    Umidaque est fletu littera facta meo.”

    „NU E ÎNSĂ NIMENI PE AICI CĂRUIA SĂ-I RECIT POEZIILE MELE;
    NIMENI CARE SĂ ASCULTE CU URECHILE LUI VORBE LATINEȘTI .
    SCRIU ȘI-MI CITESC MIE ÎNSUMI
    ; căci ce să fac?
    Scrisul meu este deci asigurat că are cine să-l judece.
    Adesea mi-am zis: de ce să mă chinuiesc cu această grijă?
    Citi-vor oare poeziile mele sarmații sau geții?
    Deseori am vărsat lacrimi când am scris
    Și am udat scrisul cu plânsul meu.”

    ”Hic ego finitimis quamvis circumsoner armis,
    Tristia,quo possum,carminefata levo.
    Quod quamvis nemo est,cuius referatur ad aures,
    sic tamen absumo decipioque diem.”

    ”Aici,deși aud zăngănind în juru-mi armele,
    pe cât pot îmi ușurez soarta tristă cu poezia.
    Deși NU AM PE NIMENI CUI SĂ I-O CITESC,
    Totuși astfel îmi petrec și îmi înșel timpul.”

    „Nec me tam cruciat nunquam sine frigore caelum,
    Glebaque canenti semper obusta gelu
    Nesciaque est vocis quod barbara lingua Latinae,
    Graecaque quod Getico victa loquella sono est;
    Quam quod finitimo cinctus premor undique Marte,
    Vixque brevis tutos murus ab hoste facit.”

    „Nu mă chinuiește atât clima mereu friguroasă
    Și pământul veșnic ars din pricina gerului alb,
    Nici faptul că BARBARII NU CUNOSC LIMBA LATINĂ,
    Iar limba greacă a fost învinsă de limba getică,
    Dar mă îngrozește faptul că sunt amenințat din toate părțile
    De Marte, care se află foarte aproape de mine,
    Iar zidul mic cu greu ne poate apăra de dușman.”

    ”In paucis extant Graecae vestigia linguae,
    Haec quoque iam Getico barbara facta sono.
    Unus in hoc nemo est populo , qui forte Latine
    Quaelibet e medio reddere verba queat.
    Ille ego Romanus vates – ignoscite, Musae! –
    Sarmatico cogor plurima more loqui.
    En pudet et fateor, iam desuetudine longa
    Vix subeunt ipsi verba Latina mihi.
    Nec dubito , quin sint et in hoc non pauca libello
    Barbara: non hominis culpa sed ista loci.”

    ”La puțini dintre ei se mai păstrează urme ale limbii grecești,
    Iar aceasta a devenit și ea barbară din pricina accentului ei getic.
    În această mulțime NU-I NIMENI CARE ÎNTÂMPLĂTOR SĂ ȘTIE LATINEȘTE
    ȘI CARE SĂ POATĂ ROSTI MĂCAR CÂTEVA CUVINTE.

    Chiar eu, poet roman – iertați-mă Muzelor! –
    Sunt silit să vorbesc de cele mai multe ori după obiceiul sarmatic.
    Iată, mi-e rușine, dar mărturisesc: din cauza dezobișnuinței îndelungate,
    Chiar mie îmi vin cu greu în minte cuvintele latine.
    Nu mă îndoiesc că în astă cărțulie s-au strecurat multe
    Din limba barbarilor: nu-i vina omului, ci a locului.”

    ”Exercent illi sociae commercia linguae:
    Per gestum res est significanda mihi.
    Barbarus his ego sum, qui non intellegor ulli,
    Et rident stolidi verba Latina Getae;
    Merque palam de me tuto male saepe loquuntur
    Forsitan obiciunt exiliumque mihi,
    Utque fit, in me aliquid, si quid dicentibus illis
    Abnuerim quotiens adnuerimque, putant.”

    ”Ei vorbesc între ei o limbă pe care o înțeleg;
    Dar EU TREBUIE SĂ MĂ ÎNȚELEG PRIN SEMNE .
    Eu sunt aici barbarul, căci NU SUNT ÎNȚELES DE NIMENI :
    Când aud cuvinte latinești, geții râd prostește;
    Cu siguranță că deseori vorbesc rău despre mine pe față;
    Poate îmi reproșează că sunt surghiunit;
    Și dacă, așa cum se întâmplă, eu fac vreun gest de dezaprobare sau aprobare,
    Când vorbesc ei ceva, îl răstălmăcesc împotriva mea.”

    ”Non liber hic ullus, non, qui mihi commodet aurem,
    Verbaque significent quid mea, norit, adest.
    Omnia barbariae loca sunt vocisque ferinae,
    Omniaque hostilis plena timore soni.
    Ipse mihi videor iam dedidicisse Latine:
    Nam didici Getice Sarmaticeque loqui.
    Nec tamen, ut verum fatear tibi, nostra teneri
    A componendo carmine Musa potest.
    Scribimus et scriptos absumimus igne libellos:
    Exitus est studii parva favilla mei.”

    „Nu-i nici o carte pe aici, NU-I CINE SĂ-ȘI PLECE URECHEA
    ȘI SĂ ÎNȚELEAGĂ CUVINTELE MELE.

    Peste tot, numai barbari cu glasul lor sălbatic,
    Toate locurile sunt pline de teama glasului dușman.
    Eu însumi am impresia că m-am dezvățat de limba latină;
    Căci AM ÎNVĂȚAT SĂ VORBESC LIMBA GETICĂ și sarmatică.
    Totuși, ca să-ți mărturisesc adevărul,
    Muza mea nu se poate abține de a nu mai compune versuri,
    Scriu și ard în foc cărțile pe care le scriu:
    Rezultatul muncii mele este un pic de cenușă.”

    ”Nec te mirari, si sint vitiosa, decebit
    Carmina, quae faciam paene poetica Getes.
    A! pudet, et Getico scripsi sermone libellum,
    Structaque sunt nostris barbara verba modis,
    Et placui, – gratare mihi – coepique poetae
    Inter inhumanos nomen habere Getas.
    Materiam quaeris? Laudes de Caesare dixi.”

    „Nu trebuie să te miri, dacă versurile mele sunt cumva rele:
    Eu care le scriu am devenit aproape un poet get.
    Ah! Mi-e rușine: am scris o cărțulie ÎN LIMBA GETICĂ ,
    În care CUVINTELE BARBARE au fost așezate după ritmul versurilor noastre.
    Le-au plăcut – felicită-mă – și am început să am
    Faimă de poet printre neomenoșii geți barbari.
    Mă întrebi de subiect? Am adus laude împăratului…”

    P. Ovidii Nasonis, Tristium Libri V. Et Epistolarum Ex Ponto Libri IV, Coburgi, 1712 (Biblioteca Digitală din Dresden)

    Să rezumăm pentru cei la care SPĂLĂREA CREIERELOR prin trunchierea DIABOLICĂ a textelor și-a făcut deja efectul :

    „NU-I NIMENI ALE CĂRUI URECHI AR PUTEA SĂ-MI ÎNȚELEAGĂ POEZIILE ,
    Daca i le-aș citi.”

    ”ADESEA ÎNTREB DESPRE VREO VORBĂ, de un nume sau loc,

    Dar NU-I NIMENI CARE SĂ MĂ POATĂ LĂMURI .”

    „NU E ÎNSĂ NIMENI PE AICI CĂRUIA SĂ-I RECIT POEZIILE MELE;
    NIMENI CARE SĂ ASCULTE CU URECHILE LUI VORBE LATINEȘTI .
    SCRIU ȘI-MI CITESC MIE ÎNSUMI
    ; căci ce să fac?”

    ”pe cât pot îmi ușurez soarta tristă cu poezia.
    Deși NU AM PE NIMENI CUI SĂ I-O CITESC”,

    ”BARBARII NU CUNOSC LIMBA LATINĂ”
    ,
    ”În această mulțime NU-I NIMENI CARE ÎNTÂMPLĂTOR SĂ ȘTIE LATINEȘTE
    ȘI CARE SĂ POATĂ ROSTI MĂCAR CÂTEVA CUVINTE.”

    ”EU TREBUIE SĂ MĂ ÎNȚELEG PRIN SEMNE .
    Eu sunt aici barbarul, căci NU SUNT ÎNȚELES DE NIMENI” :

    ”NU-I CINE SĂ-ȘI PLECE URECHEA
    ȘI SĂ ÎNȚELEAGĂ CUVINTELE MELE.”

    Concluzia vine implacabil:

    Strămoșii noștri geți NU VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ.
    Și punctum!

    Cu această demonstrație,”Lista minciunilor nerușinate ale lui daniel toxin” a crescut la 20.

    MANIPULAREA ABJECTĂ ”OVIDIUS” a fost ”dezactivată”.

  11. DACISMU` pentru noi E MOLDOVENISMU` 2 ! permalink

    În pseudo-documentarul lui daniel toxin se lansează MINCIUNA PERFIDĂ că strămoșii noștri daci VORBEAU O FORMĂ DE LATINĂ!

    Ba chiar s-a invocat și în documentar și pe mii de bloguri și site-uri că

    Împăratului Nostru TRAIAN NU I-AU TREBUIT TĂLMACI(traducători)când a intrat în Dacia,aducându-se argumentul FALS că pe pe Columnă NU APAR TRADUCĂTORI.

    Toate aceste ABERAȚII trebuiau să susțină MANIPULAREA RUSEASCĂ ”noi NU suntem urmașii Romei”.

    Ei iată dovada arheologică incontestabilă că
    STRĂMOȘII NOȘTRI ROMANI
    AU AVUT NEVOIE DE TRADUCĂTOR
    pentru a se putea înțelege
    cu strămoșii noștri daci.

    Priviți fotografia sarcofagului lui Marcus Ulpius Celerinus-TRADUCĂTOR DACO-ROMAN al limbii dacilor

    descoperit în 1943 pe locul anticului BRIGETIO(provincia ROMANĂ Panonnia Superior,acum Szöny,Komarom, pe Dunăre, la vreo 30 km vest de Budapesta, puternică așezare romană pe frontiera Imperiului și locul unde era campată
    legiunea I Adiutrix)!

    http://2.bp.blogspot.com/-Jm2ieC9Deq0/Ubsw_hEU8vI/AAAAAAAAADA/0XSM23opOho/s1600/poza.png

    Ce scrie acolo?
    Fragment:

    „[…]Marcus Ulpius Celerinus
    SALARIARIUS LEGIONIS I. ADIUTRICIS
    piae fidelis interprex Dacorum[…]”

    ”Marcus Ulpius Celerinus
    INTERPREX DACORUM”!!!!!!!

    Interpret DE LIMBĂ DACĂ ANGAJAT DE LEGIUNEA I-a ADIUTRIX,adică ”SALARIARIUS”(salariat…)

    http://www.academia.edu/3686880/Dan_Deac_Negotiating_with_the_Dacians._The_Case_of_M._Ulpius_Celerinus_interpres_dacorum_in_Eph._Nap._XXIII_2013

    “Cazul lui Marcus Ulpius CELERINUS,TRADUCĂTORUL dacilor”-Dan A. Deac

    Vezi și:

    ”Interpreters as diplomats: a diplomatic history of the role of interpreters in world politics”
    By Ruth A. Roland

    http://books.google.ca/books?id=xJ__Arpje0UC
    pag.22-fotografia și textul care demonstrează că
    Marcus Ulpius CELERINUS era INTERPRET DE LIMBA DACĂ
    Vezi și în carte

    Sarcofagul lui Marcus Ulpius Celerinus:
    http://sites.google.com/site/supersimplex/Home/MarcusUlpiusCelerinus.JPG

  12. iulian permalink

    O singura intrebare am! Romanii au cucerit numai Banatul. Si numai pentru 160 de ani. Si cum nimeni nu avea TV sau radio, cum moldovenii din Balti vorbesc aceasi limba ca banatenii din Timisoara?

    • Locke permalink

      stai calm , n-are cum sa-ti raspunda la asa ceva , acest minunat “savant”

    • Zbangundeget permalink

      @Iulian, fi atent: am fost în Chicago și acolo am lucrat într-o echipă de americani care vorbeau o limbă identică cu româna, practic era româna, doar nițeluș mai oldie. Acum, te întreb, cum e posibil așa ceva când românii nu au cucerit niciodată America?

  13. Bai tembelule, getii vorbeau o limba romana primitiva din care se trage si limba latina. Dacii erau unul din triburile getice ! Pe teritoriul Romaniei a fost locul de formare a popoarelor indo-europene de unde au plecat latinii, celtii, germanii, slavii, iranienii, sanscritii, etc. !

    • dufu permalink

      Nu uitati de sumerieni, care-si trag numele de la Simeria…
      Vai de capul nostru…

  14. Domnu’ Alexe, puneți mîna vă rog și mai citiți și dumneavoastră cîte ceva, să vă mai destupați la minte:
    http://www.worldwideromania.com/2013/07/30/latinizarea-limbii-dace-un-basm-de-adormit-lingvistii/

  15. Intamplator prin academia.edu am fost directionat pe blog. Citind cu interes cele scrise aici ma simt nevoit sa adaug cateva chestiuni ce tin de o disciplina pe care dacopatii nu o inteleg si nici macar nu au citit o pagina. Pe scurt, situatia dpdv arheologic releva urmatorul lucru: O data cu finalul bataliei de la Alessia si infrangerea definitiva a coalitiei triburilor celtice romanii incep procesul de romanizare “de sus in jos” dpdv social. Astfel, elitele locale sunt constranse sa adopte obiceiurile romane, sa vorbeasca latina, sa se imbrace ca romanii,sa adopte obiceiurile zilnice romane (cum ar fi mersul la termae etc
    ), ptr ca ulterior paturile inferioare ale societatii celtice sa adopte treptat aceleasi obiceiuri. Arheologic asta se observa prin proportia covarsitoare a ceramicii celtice in straturile asezarilor in sec I a. Chr. fata de cea romana, proportie care se schimba radical in sec l p.Chr. Acest lucru releva faptul ca romanizarea s-a petrecut treptat, in etape. In Dacia, situatia arheologica arata ca toate asezarile au o proportie covarsitoare de vesela si material roman casnic ai militar inca de la inceput. Intrebarea este de ce? Dupa razboaiele daco-romane elita dacica e practic pulverizata datorita credintelor religioase dacice care ii fac pe nobili sa adopte o atitudine razboinica ,,fundamenatlista” dpdv religios. Astfel la sfarsitul conflictului romanii nu mai au un interlocutor “de vita nobila” ci doar populatia de rand. Si cum spune Eutropius au foat aduse populatii ,,ex toto orbe romano” ptr a servi ca model de romanizare. Ca sa nu mai vorbim de miile de monumente cu text in lb latina din provincie. Cam asta e romanizarea pe scurt, foarte pe scurt. Cat priveste limba romana intinsa pe un areal atat de exist, cheia o reprezinta tot arheologia. Dupa retragerea aureliana, pana la aparitia hunilor in zona noastra, exista o populatie supranumita in limbajul de specialitate cultura Santana de Mures-Cerneahov (denumita dupa limitele arealului de raspandire, de la nord de Mures pana in Ucraina si Basarabia). Practic un amestec de daci, vandali, buri, goti, etc. cu aceleasi obiceiuri, unelte, arme etc., aflata sub influenta culturala romana si bineinteles si lingvistica. Aceasta cultura dispare la venirea hunilor cand se petrece cu fenomen identic in toata Europa central-nordica si anume adoptarea modei hunice chiar daca ei vb o forma de protoromana. Apoi vin gepizii,slavii, etc etc. Noi, romanii ne-am camuflat mereu, asa cum mai tarziu boierii din Moldova si Tara Romaneasca au adoptat imbracamintea turceasca, ibiceiurile turcesti, pastrandu-si limba. Cam asta e pe scurt ,,misterul si miracolul” romanesc.

  16. Sorin Turle permalink

    @ Iuliane, de unde naiba ai scos-o aia cu “numai Banatul”?La imperiul roman au fost anexate Banatul, Oltenia, Transilvania, si sudul Moldovei (adica toata Dacia lui Decebal).Decebal mai avea si ceva teritorii in zona subcarpatica, dar romanii au anexat de asemenea intreaga Muntenie si Baraganul, pina in Dobrogea.Ulterior, dupa moartea lui Traian s-au retras din Muntenia pina dincolo de Olt, dar nu la vre-un fel de presiune a dacilor liberi, ci a roxolanilor.Nu mai vorbim ca Moesia, Dobrogea si vestul Crisanei apartinea de mult timp romanior.Provincia a fost colonizata, dacii de la sud de Dunare (care au fost si ei adusi intr-un oarecare numar) erau Sub Romani de mai bine de 100 de ani si erau romanizati.Legaturile cu imperiul Roman nu inceteaza sub nicio forma in 271, in Dacia ramanand populatie romanica, iar mai tarziu Constantin recucereste o buna parte din Dacia iar controlul asupra unor teritorii va ramane pina in sec. 6.De influenta bizantina nu mai vorbim.Daca va limitati ca obiecte de studiu la “teze” dacomane, nu-i de mirare genul de certitudini pe care le aveti.Ca altcineva de aici care face trimitere la un articol de-al lui Badila.Materiale care n-au nimic a face cu notiunea de stiinta, nici macar cu logica ori cu intocmirea unor ipoteze plauzibile cat de cat.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Cum de și-au pierdut dacii limba? | Foaie Națională
  2. Cum de si-au pierdut dacii limba? | FrontPress
  3. Cum de și-au pierdut dacii limba? | NapocaNews
  4. DAN ALEXE vorbeste despre dacopati si “explica” CUM DE SI-AU PIERDUT DACII LIMBA … | Saccsiv's Weblog
  5. Câteva lucruri ce nu le știm sau le știm greșit | diatriba lu' petrea

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: