Skip to content

Boris Groys: când marxismul e “pus în limbă” în mod platonician…

May 28, 2014

Image

.
Am vorbit aseară aici unul din cei mai interesanți filosofi politici contemporani: Boris Groys. Groys e la fel de interesant, cultivat și articulat ca și Slavoj Žižek, cu diferența că nu a știut să devină un clown mediatic ca acela. In schimb, e singurul filosof în viață care ne aduce o privire nouă asupra marxismului.
.
Ce spune Boris Groys despre marxism? In minunata lui cărțulie Das kommunistische Postskriptum (Suhrkamp, 2010), el decriptează elegant, sumar, ca un Wittgenstein politic, în ce fel vulgata comunistă, doctrina despuiată spre folosul maselor militante, e de fapt un sistem platonician.
.
Iată de ce: în primul rând, Platon se opunea sofiștilor. Sofiștii aveau (si au) teorii convingătoare aplicate individului. Filosoful se ocupă însă de intreaga societate/cetate/polis, iar prin asta se îngrijește de limbajul respectivei societăți.
.
Dar, cel care posedă limbajul posedă puterea. Din această perspectivă, comunismul se înscrie in linia platoniciană. Comunismul vrea să posede limbajul.
.
Văzut astfel, comunismul este o Versprachlichung der Gesellschaft
.
Ah, e greu de tradus asta în alte limbi: Versprachlichung der Gesellschaft. In franceză i-aș zice: “mise en parole de la société“…
.
Mise en parole” e Versprachlichung… dar nu e “punere în cuvinte”, ceea ce ar fi superficial și funcțional. “Punere în limbă” de asemenea nu functioneaza, caci inseamna altceva. Versprachlichung are o valoare metafizică, Noica ar fi zis aici ceva precum: învorbire… În-vorbirea societății. Asta vrea comunismul, în-vorbire, opusul fiind con-vorbire, ceea ce devine incontrolabil.
.
Sigur că intrăm aici în discuția eternă și repetitivă despre limbaj tehnic și funcțional, limba de lemn, coduri lingvistice și dictatură vorbită. Boris Groys, ca orice bun filosof german, e însă primul care ne găsește un termen valiză ce sintetizează un întreg mecanism totalitar: Versprachlichung.
.
Intr-adevăr, în comunism ceea ce conta în final era punerea în cuvinte formale, construcția prefabricată prin cărămiduțe de sens aprobate în prealabil unul câte unul. Nu sensul final al discursului era decisiv, el fiind cunoscut dinainte și anticipat, cât validitatea fiecărui element al vorbirii.
Despre Slavoj Žižek:
.
Despre Michel Onfrey și anarhism
.
Insfîrșit, pentru că am vorbit de Platon:
Advertisements

From → Paraphernalia

3 Comments
  1. Eugene Yonescou care nu stie ca y si i au roluri diferite in franceza permalink

    Rumani amuzanti care se cred cei mai toleranti si cu cele mai multe drepturi acordate minoritatilor etnice, cele mai tari “drepturi” istorice din sud-estul Europei samd
    Sa intelegem ca italienii, spaniolii, finlandezii sunt stalinisti de vreme ce accepta autonomia teritorial-etnica pe teritoriul lor (doar Stalin e cel care a dat ordin pentru infiintarea Regiunii Autonome Maghiare).
    Rumanii nu accepta existenta minoritatii armane desi aceasta e ceruta de o parte din respectiva comunitate. Doar existenta cererii ar fi suficienta pentru acceptarea existentei acestei minoritati, fara dezbateri “stiintifice” despre existenta sau nu a limbii, recte etniei armane. Plus ca mai exista si o recomandare a Consiliului Europei din 1997 referitoare la “limba si cultura armana” (nu dialectul arman).
    Desigur ca exista limba armana, care nu e un dialect rumanesc ci provinde din romana de est (roman ca in Imperiul Roman sau locuitor al Romei, nu ruman), din care provin si rumana si meglenovlaha si istrovlaha (meglenitii si istrovlahii nu mai pastreaza vreun etnonim/glotonim derivat din latinul “romanus”). Asa cum reto-romana nu este reto-rumana si nici dalmata nu era rumana (si dalmatii erau numiti vlahi de catre slavi/greci asa ca “argumentul” ca in Balcani “vlah” desemna numai pe vorbitorii de “dialecte rumanesti” cade, dalmata neprovenind din “proto-rumana”, “stra-rumana”, ci direct din latina). Cum sa numim insa acea proto-limba, limba comuna din care au iesti armana si rumana? Evident romana de est, in opozitie cu romana de vest din care au iesit romansha, ladina (“latina”) si friulana. A sustine ca armana e un dialect ruman e ca si cum ai sustine ca ruteana/rusyna e un dialect rus sau ca rusa e un dialect belarus (cele 3-4 limbi est-slave provenind toate dintr-o proto-limba comuna). N-are nicio importanta daca arman e un cuvant mai recent decat etnonimul/glotonimul “ruman” deoarece:
    a) ruman a fost inlocuit cu “roman”, un hibrid intre “romanus” si “ruman” (ruman devenise sinonim cu iobag si nu mai era “apropriat” pentru un popor asa magnific ca rumanii)
    b) exista cuvinte mai vechi in armana decat corespondetele lor rumanesti (oclju) in care “lj” e mai vechi decat “y” (i semivocalic) din rumana, deci exista cazuri cand cuvantul armanesc e mai vechi decat cel romanesc corespunzator aceluiasi etimon latin.
    Revenind de la lectia de logica lingvistica:
    Conform “logicii” “istoricilor” rumani, bulgarii, ungurii n-au niciun drept la tara lor deoarece teritoriul neocupat de sate/orase si niciodata ocupat de vreo localitate umana permanenta ar trebui sa apartina Rumaniei deoarece “Imperiul Roman de rasarit a fost un imperiu rumanesc” (!!!), deci teritoriile respective ar trebui sa apartina Rumaniei, ungurii si bulgarii urmand sa circule dintr-un oras/sat intr-altul cu elicopterul, ei locuind in enclave inlauntrul “pamanturilor stramosesti rumanesti”
    Ungurii au ajuns intr-adevar in sud-estul Transilvaniei abia in sec 12 dar in Oradea si Satu Mare au ajuns in secol. 10-11. Registrul capitlului de la Oradea si toate documentele maghiare din acele secole care cuprind sute de nume de oameni nu cuprind si nume de rumani. Cenadul e mentionat inca din sec. 11 iar primii rumani de acolo sunt mentionati dupa cateva secole bune. Chiar si dupa ce documentele maghiare se inmultesc rumanii tot nu sunt mentionati decat in unele zone ale Transilv, Crisanei, Maram. si Banat., observandu-se clar ca odata cu inmultirea lor ei incep sa fie mentionati in din ce in ce mai multe zone. De ce nu sunt mentionati peste tot in sec 14, cand sunt suficiente documente? De ce in unele zone apar mai devreme iar in altele mai tarziu?
    Care rumani in Panonnia dupa cum zice Anonymus cand interfluviul Tisa-Dunare nu a apartinut niciodata Imperiului Roman, iar Panonnia e la vest de Dunare? Care rumani acolo cand aria culturii/civilizat. Dridu e mult mai restransa, neatingand nici macar zonele extreme ale Rumaniei (nord Marmamures rumanesc, zona Carei, alte zone din extremul vest al Crisanei si Banatului). Nu vedeti ca “arheologii” rumani il contrazic pe Anonymus?
    Care Ungarie care nu respecta tratatele internationale cand Rumania acum cateva luni dorea sa invadeze cu armata Ucraina?
    Nu pocniti ba de atata ipocrizie si prostie?
    Ce importanta are “autohtonia” cand sarbii din Kosovo nu mai sunt autohoni decat in cateva localitati (in multe unde inca mai erau 2-3 sarbi ei s-au dez-autohtonizat cand au fugit mancand pamantul de frica albanezilor dupa interventia NATO). Daca Grecia ar fi capabila sa-si croiasca drepturi istorice cu forta armelor, gonind pe toti non-grecii din Dobrogea atunci ei ar redeveni autohtoni acolo, asa cum erau la cucerirea de Imp Roman (ei locuind si in sate, nu numai in orase). Grecii locuiau in Dobrogea inaintea romanizarii tracilor de acolo, deci inaintea aparitiei poporului ruman. Daca ar putea invada militar Dobrogea si izgoni ne-grecii de acolo ei ar avea toate drepturile istorice (ar re-deveni autohtoni, fiind cei mai vechi popor locuitor acolo). Iar in partea de nord-vest a Bucovinei de nord moldovenii/rumanii au disparut aproape in intregime, in multe sate sunt zero moldoveni + zero rumani iar in altele doar 1. Evident cand ala pleaca pentru prima data din sat temporar (ducandu-se ori in alta localitate “cu treburi”) ucrainenii de acolo (hutuli) devin autohtoni in satul respectiv, din simplul motiv ca nu mai exista alt ruman acolo (nici macar neautohton, stabilit mai mult sau mai putin recent in sat, nefiind nascut acolo). Deci situatie identica cu cea din cea mai mare parte a Maramures de nord, tot din Ucraina, la care Rumania nu are pretentii teritoriale, spre deosebire de Bucovind de nord.
    Rumanii din Solotvino (Slatina), oras situat la granita cu Rumania in Maramures de nord sunt autohtoni sau nu? Adica aia din Sighetul Marmatiei sunt dar cei situati in localitatea imediat nordica nu sunt???? Si daca rumanii din Solotvino (care deci nu e enclava) sunt autohtoni si Rumania nu are pretentii teritor. la localit asta, de ce ar avea la Bucovina de nord? Daca poate sa renunte la niste rumani “autohtoni” de ce nu la toti???? Cu ce sunt mai prosti rumanii nord-maram decat cei nord-bucov???? Exista rumani inferiori si rumani superiori????
    Cum e posibil bai ca limba rumana sa apara in sec 7-8 (conform “lingvistilor” rumani) iar poporul ruman abia in sec 9-10 odata cu “romanizarea completa” a slavilor si aparitia etnonimului vlah (care insa se folosea si pentru dalmati si limba dalmata dar “istoricii” rumani nu au cunostinta de asta)??? Adica exista limba rumana dar nu si poporul, poporul era proto-ruman dar vorbea rumana????? Vai de logica voastra de “superiori” romanici!
    Poate sunt superiori la nelogica si prostie, acolo sunteti chiar supremi.
    Dar cu strategikon-ul lui Mauriciu din sec 7 cum ramane?? Care cica ar mentiona vlahi??? Deci vlahii nu sunt mentionati prima data in sec 9-10 ci in sec 7! Deci poporul roman are 3 “zile” de nastere: “ziua” mentionarii etnonimului vlah, ziua formarii limbii rumane si ziua asimilarii complete a slavilor (sec 9-10) care insa in Transilvania s-a prelungit pana in sec 12 (lunga ca o zi de post!!!) Deci poporul ruman din Transilv e mai recent decat cel din Tara Rumaneasca de exemplu iar poporul ruman s-a nascut de trei ori si n-a murit niciodata!!!!

  2. laponul permalink

    Sa lasam…mortii cu mortii, vii cu vii. In schimb nu stiu inca daca te-ai prins cine e kunt si cine nu. Cititorii tai ceva mai inteligenti decat tine stiu cu siguranta. Ai citit Riga Crypto si Lapona Enigel? Recititi, recititi e vremea iubitorilor de arta si muzee. Astia se strang pe retele si impartasesc impresii, dau comenzi de opere de arta, isi fac cluburi underground si au inventat un nou alfabet de ex. dosar deschis, dosar inchis, sageata, stea, etc si alte si alte bazaconii. Nu e gluma, astia iubesc arta atat de mult incat ar fi in stare sa faca orice pentru muze.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Sloterdijk și mătania fondatoare… |

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: