Skip to content

अ अ : Eugène Ionesco ca yoghin: ”La philologie mène au crime…”

June 19, 2014

Image

Cu 25 de secole înainte de Chomsky, undeva în India, un om care umbla desculț și purta doar o cingătoare a imaginat, compus și transmis cu gura, oral, verbal (pe atunci nu se scria) prima și cea mai concisă gramatică generativ-transformațională. De fapt, cu toate că trăia în vremuri practic pre-istorice, într-o societate violentă, în luptă cu climatul tropical, triburi sălbatice, boli, vermină și teroare barocă, acest om a inventat toate conceptele lingvisticii moderne.

Panini (așa îl chema, da, Panini, ca pe pâinicile alea italiene pentru sandwich, bravo, brilliant!…) a descris, cu o rigurozitate matematica și implacabilă morfologia, sintaxa și fonetica limbii sanscrite.

Regulile lui sînt uluitor de exacte, iar logica lui, înclusiv în descrierile fonetice, înspăimântător de limpezi. Formulate cu economie poetică, regulile sînt reduse în formă de aforisme, aforisme formulate cu atâta zgârcenie lingvistică, despuiate de orice cuvânt inutil, încât cel mai adesea nu pot fi înțelese fără o masă împresionantă de comentarii.

Aforismul său final, la sfârșitul capitolului despre fonetică, e cea mai scurtă regulă lingvistică din istorie:

अ अ

Avem aici de două ori litera  A, altfel zis A – A. In regulile moderne ale foneticii, asta s-ar transcrie:

/a/  –>  [ə]

Transpus în limbaj “normal”, aforismul poate fi explicat :

”Sunetul /a/ diferă de /ā/ doar prin lungime, iar când e scurt este [ə]“ (ca românescul ǎ).

Totul redat algebric prin:  अ अ !…

Continuatorul lui Panini, Patañjali, a continuat, explicând-o, opera lingvistică a acestuia, scriind, intr-o formă la fel de seacă —o succesiune de aforisme— primul tratat complet de yoga, Yoga Sutra, despre care s-a ocupat atât de mult Mircea Eliade.

Obsesia lor cu economia verbală, cu frazele scurte și conceptele complexe prezentate sub formă de aforism venea din faptul că toată această știință se transmitea oral și trebuia păstrată, triată și aranjată în memorie, alături de milioane de alte lucruri, prin tehnici mnemonice astăzi cu totul uitate. Intreaga gramatică a lui Panini, atât de splendid și algebric structurată, poate fi recitată în câteva ore de un student capabil.

Căutarea formei lingvistice pure, în texte de orice natură, ajunsese atât de departe, încât un comentator a scris că ”pentru un învățat, a putea tăia o jumătate de vocală scurtă în fraza ce descrie o regulă gramaticală putea aduce mai multă bucurie decât dacă i se năștea un băiat“. (Cf. Michael Coulson, Sanskrit: An Introduction to the Classical Language, H&S 1999)

Mi-am amintit atunci sardonica replică a lui Eugen Ionescu: ”La philologie mène au crime…”

Iată însă, pentru a vedea în ce fel se degradează bunul simț, că în zilele noastre unii deranjați în plină derivă mintală care studiază doctrine orientale au ajuns într-adevăr până la extrema de a-l considera pe Eugen Ionescu un fel de guru, înțelept transcendental inițiat în arcanele unei doctrine cosmice și cu viziuni paranormale.

Iată, de pildă, această în mod vizibil țicnită Jennie Rothenberg de la (nu râdeți !) Maharishi University of Management (Fairfield, Iowa, U.S.A.), al cărei titlu de teză este:

Remembering How to Fly:
An Exploration of Eugene Ionesco’s A Stroll in the Air as Understood through the TRANSCENDENTAL MEDITATION-SIDHI Program and Yogic Flying

Se poate citi aici :

 www.mum.edu/pdf_msvs/v09/rothenberg.pdf

Try to remain sane, this is powerful stuff.

 

2 Comments
  1. ria permalink

    Un sidhi precum zborul, sau levitația, are niște limitări fizice – nu se poate realiza decât în anumite zone ale pământului, care întrunesc niște condiții speciale de magnetism – dar și mai amuzante sunt toate bălăriile care au ajuns în vest din interpretarea greșită a unor texte sanskrite originale (sau chiar din lipsa accesului la sursele acelea [http://www.tantrikstudies.org/blog/2016/2/5/the-real-story-on-the-chakras] ).
    Asta ca să nu mai vorbim de practica propriu-zisă a yogăi sau a oricăror alte discipline energetice cum ar fi Tai Chi, Qi Gong sau artele marțiale, în care există o tradiție orală ce se transmite exclusiv de la maestru (învățător) către discipol / elev și care nu este înscrisă în nici o altă sursă decât experiența maestrului.
    Dar un sâmbure de adevăr există, doar că „este suficient să greșești o singură dată pentru a te afla pe o cale greșită.”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: