Skip to content

Cine-i rus? Cine-i ucrainean?… despre identitate și „ucrainizarea” trecută a Rusiei

October 26, 2014

Parliamentary elections in Ukraine

Politică și identitate:

O tânără pozează în Kiev cu unul din candidații Partidului Internetului. Protestând împotriva absurdității vieții politice ucrainene și asupra felului în care este tratată chestiunea identitară, aceștia și-au schimbat legal numele în personaje din Star Wars:  Darth Vader, Yoda, Padme Amidala, Chewbacca și Palpatine.

(EPA/TATYANA ZENKOVICH)

„Rusia nu poate să piardă Ucraina”, a spus recent în mod deschis ministrul de externe Serghei Lavrov, într-un interviu cu canalul rus de televiziune NTV. „Avem aceleași rădăcini, aceeași viziune asupra lumii și aceeași literatură.”

Asta este și poziția adoptată chiar și de mulți care nu au simpatii particulare pentru Rusia, dar care sunt iritați de naționalismul ucrainean, pe care îl consideră fals, exagerat și motivat politic. Un fel de naționalism oportunist, gândesc ei, căci „până la urmă și ucrainenii sunt tot un fel de ruși”.

Am întâlnit oameni care, fără să cunoască relitatea lingvistică, încercau să mă convingă că ucraineana e de fapt doar un dialect rusesc.

Sigur, Rusia țaristă numea Ucraina: Rusia MicăМалороссия, după cum partea care azi e aproximativ Bielorusia era numită Rusia Albă (Белая Русь), în vreme ce Rusia moscovită se considera Rusia MareВеликороссия.

Cele trei limbi însă, rusa, ucraineana și bielorusa sunt la fel de diferite pe cât sunt spaniola, portugheza și catalana: ieșite dintr-un trunchi comun, dar care au luat căi diferite.

Apoi, limba nici nu ar fi așa importantă, dacă ne gândim că sârbii, croații și bosniecii musulmani (precum și muntenegrinii), sunt la rândul lor slavi cu toții, ba chiar vorbesc aceeași limbă, dar asta nu i-a împiedicat să se măcelărească cu frenezie.

In realitate, raportul între ruși și ucraineni este istoric inversat, pentru că într-adevăr cultura kieveană stă la baza culturii și civilizației rusești.

Cel mai bine a rezumat-o unul din părinții doctrinei „eurasiatice”, adoptată actualmente de Kremlin: prințul exilat și mare lingvist Nikolai Trubetzkoy. Acesta, într-o scrisoare către celălalt mare lingvist rus exilat, Roman Jakobson, scria:

„Literatura rusă de după Petru cel Mare este de fapt o continuare a literaturii occidentalizante a Kievului, iar nu o continuare a literaturii veliko-ruse (велико-русская) moscovite. Același fenomen poate fi remarcat în istoria picturii, a muzicii, a arhitecturii religioase și, în sfârșit, în istoria ritualului religios.

In realitate, putem vorbi de o „ucrainizare” a întregii culturi spirituale a Rusiei Mari moscovite la cumpăna veacurilor XVII-XVIII. Cultura rusă pe care ucrainenii „autentici” o prezintă drept străină și impusă cu forța este în realitate ucraineană în originile sale.”

Raportul istoric este așadar inversat, însă rămâne acest fapt incontestabil și anume, chiar dacă, cum spune Trubetzkoy, putem vorbi de o „ucrainizare” a întregii culturi spirituale a Rusiei Mari moscovite, cele două popoare vorbesc azi limbi diferite și revendicarea Ucrainei sau a părți din ea echivalează cu o ipoteticã tentativă absurdă a Spaniei de a revendica Portugalia.

Sau, pentru a aminti un exemplu și mai nefast, pentru că Germania a tot vrut să ia înapoi Alsacia de la Franța s-a ajuns la două războaie mondiale.

BE8BE159-CF21-466D-B350-4160024F82E8_w640_r1_s_cx29_cy16_cw55

Despre Ucraina, cf. liveblogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan de anul trecut până azi:

— Criza din Ucraina. LiveBlog

http://www.europalibera.org/contentlive/liveblog/25197808.html

Apoi:

dar și:

Locul lui Putin în manualele de psihiatrie…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/02/28/locul-lui-putin-in-manualele-de-psihiatrie/

Despre “eurasianism” și noua amenințare de la est…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/03/17/despre-eurasianism-si-nou-amenintare-de-la-est/

— Despre cum nu drapelul sau imnul fac o țară – si ce este un stat?…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/08/despre-cum-nu-drapelul-sau-imnul-fac-o-tara-si-ce-este-un-stat/

— Orgii patriotice și îngrășaminte din sânge stricat – imnurile naționale europene…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/30/orgii-patriotice-si-ingrasaminte-din-sange-stricat-imnurile-nationale-europene/

— Despre “eurasianism” și noua amenințare de la est…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/03/17/despre-eurasianism-si-nou-amenintare-de-la-est/

Despre alte feluri de identitate în umbra Rusiei:

— Mitologia nedorită a Crimeei și Caucazului

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/05/03/mitologia-nedorita-a-crimeei-si-caucazului/

 

Advertisements
12 Comments
  1. Citesc cu multă plăcere tot ceea ce scrieți despre istorie. Noi la școala am învățat cu totul altceva.

  2. Ne existând posibilitatea să vă scriu în mod privat vă rog în mod public să ne scrieți ceea ce ştiţi despre “Republica Banatului” din anul 1918-1919, de care am aflat numai decînd există internet … mai exact de aici http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Nicolae%20Iliesiu%20-%20Istoria%20Timisoarei%20de%20Tiberiu%20Ciobanui.htm şi de aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_b%C4%83n%C4%83%C8%9Bean%C4%83 Curiozitatea mea este şi pe motivul că bunica mea mi-a povestit că fratele ei a fost împuşcat de sârbi atunci cânt sîrbii au ocupat Timişoara . Iar din istoria comunistă mare lucru nu am aflat. Iar din ceea ce pot citi pe net nu se amintește decât de faptul că armatele franceze au trimis armatele sîrbe “acasă”.

  3. “Cele trei limbi însă, rusa, ucraineana și bielorusa sunt la fel de diferite pe cât sunt spaniola, portugheza și catalana: ieșite dintr-un trunchi comun, dar care au luat căi diferite.”

    Cu vreo 100 de ani în urmă, mai erau doi lingvişti care au întrebat care e diferenţa între limbă şi dialect şi de ce spaniola şi portugheza sunt două limbi diferite, ca şi daneza faţă de norvegiană, iar sicilienii vorbesc “un dialect italian”…

    • noa, ai uitat de limba velshilor si a scotzilor, alea-s limbi, sau dialecte, domnul Nautilus?

  4. pai daca e sa ne gandim, cultura rusa a fost si “romanizata” (Cantemir, Neculce si un mare numar de boieri -carturari sau nu- ce l-au insotit pe Dimitrie Cantemir la Moscova, dupa infringerea de la Stanilesti.); administratia rusa a fost “germanizata” de numerosi admnistratori germani adusi in sec. XVIII; iar industria rusa a fost “germanizata”, “italienizata” etc. in sec. XIX. “Maretele realizari” comuniste s-au datorat lui Stalin (georgian) etc…
    Poate ca ar fi timpul ca Rusia sa-si gaseasca drumul propriu; fara arme, anexari si alte alea… Sau ei se gandesc doar la trecut, vrand sa construiasca viitorul? Trecutul trebuie tinut minte pentru a evita noi catastrofe, nu pentru a-l imita! Adevarata provocare e viitorul.
    De exemplu: s-a gandit un politician sau administrator rus, ce va insemna Unirea BOR (Biserica Ortodoxa Rusa) cu Papa? Cati cardinali vor trimite rusii in conclavul de la Roma? Sau cati alesi rusi vor merge la Bruxelles, in Europarlament? Dar duracii vor sa conduca prin forta, zanganit de sabii (ruginite) si alte arme uzate deja moral… Seamana cu personajul ala din opera bufa : militarul prost si ingimfat, care zangane sabia aiurea si o ia de la toti… (Nu mai vorbim ca sunt suficient de prosti sa vanda gazele si petrolul pe hartii frumos colorate, nu pe aur/argint. Au tone de hartii -zise valuta- care se pot devaloriza peste noapte. Nu au destula minte sa introduca moneda convertibila si sa pretinda reciprocitate… Au destul argint si gaze sa sustina orice curs monetar…) Doar arme, razboaie si armata… minciuna, propaganda proasta si amenintari…prea limitati rusii astia!
    P.S. Inseamna ca serviciile lor secrette citesc FB-ul nostru? Ce surpriza…

  5. Radu permalink

    Aceeasi veche greseala: judecati trecutul dupa canoanele prezentului. Cand ne convine, ca “europeni”, militam in favoarea desprinderi de trecut si de structurile sale (ex: Ucraina – spre UE, Rusia – bau-baul planetar), cand nu, cerem repetarea trecutului (unirea cu Republica Moldova). Iar despre Spania, catalanii sunt “arsi” de cate ori isi afirma public dorinta de autonomie fata de regatul spaniol. In 1995, la referendumul quebecois, doar 0,58% a facut ca provincia sa ramana in cadrul Canadei. Et, nu in ultimul rand, caetera…

  6. Ambrus permalink

    Erudit lingvist si naiv (prezumptie) politic.

Trackbacks & Pingbacks

  1. Un an mai târziu: Ucraina după Maidan (din nou despre identitatea ucraineanã)… |
  2. Filmând pentru Putin… Cum un jurnalist britanic a devenit un gunoi uman | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: