image

Alan Turing, matematicianul și precursorul informaticii, nu a fost condamnat la ocnă, precum Oscar Wilde, pentru faptul că era homosexual, Turing a scăpat doar cu o castrare chimică, însă moartea i s-a tras, ca și lui Oscar Wilde, tot din pricina oprobriului public, a hulei și tratamentului înjositor.

Turing, omul care a salvat Anglia și imperiul ei în al Doilea Război Mondial, spărgând codul pe baza căruia se duceau comunicațiile criptate ale armatei germane, și care a inventat acea Turing Machine, algoritmul complex aflat la baza computerelor moderne, a fost umilit și persecutat după război, în Anglia lui Churchill pe care o salvase, pentru faptul că era homosexual. Tratat cu hormoni (castrare chimică) s-a sinucis în 1954, la numai 42 de ani. Unul din cele mai mari genii ale modernității a fost distrus și transformat în cârpă umană până la sinucidere pentru ceea ce e astăzi considerat un comportament ținând de sfera personală, la fel de puțin reprobabil ca și a fi vegetarian sau pasionat de budism.

 

image

Filmul The Imitation Game (2014) a fost selecționat la Oscaruri în nu mai puțin de 8 (opt) categorii: Best Picture, Best Actor (Benedict Cumberbatch), Supporting Actress (Keira Knightley), Adapted Screenplay, Director (Regizor, Morten Tyldum), Editing (Montaj), Muzică, Production Design.

Actorul Benedict Cumberbatch e cel care l-a mai jucat și pe Julian Assange, apoi Sherlock Holmes într-un serial, dar și o serie întreagă de personaje minore în care se metamorfozează surprinzător.

Aici, însă, în ciuda unui design al turnajului care i-ar merita premiul din ultima nominalizare (Production Design), filmul se prezintă cu surprinzătoare lipsuri narative și de construcție.

Mai întâi, întreaga homosexualitate a lui Alan Turing se petrece în film la nivelul vorbelor. Marele defect al lui Turing este acela că e autist și total nepăsător vizavi de ceilalți. Despre homosexualitate, în schimb, aflăm din dialoguri:

Sunt homosexual…

— Ia te uită!

… sau cam așa ceva. Altminteri, nimic în comportamentul său, maniere, gesturi sau surâs forțat nu îl deosebește la prima vedere de ceilalți (ceea ce ar putea părea o fină ironie la adresa manierelor britanice în general).

In schimb, este total implauzibil ca un asemenea personaj străin de toate să-i spună deodată unuia din echipa sa, fără ca spectatorul să fi fost pregătit pentru așa revelație:

Știu că ești un spion și lucrezi pentru Stalin…

… la care celălalt îi aruncă, ironic, că și el știe că Turing e homosexual, așa că nu se vor denunța reciproc.

 

image

 

Apoi, din momentul în care se descoperă, după război, in 1952, că el e homosexual, filmul se precipită și încheie cu toată narațiunea petrecută în afara ecranului, extradiegetic. Aflăm din dialoguri, sau ni se scrie pe ecran, că el a fost condamnat, că i s-a impus o castrare chimică și că s-a sinucis. Ciudat mod precipitat de a sfârși un film în care totul se sprijinise până atunci exclusiv pe jocul actoricesc și în special pe cei doi, Benedict Cumberbatch și Keira Knightley, colaboratoarea lui care acceptă să se căsătorească cu el știind că e homosexual.

Un film despre homosexualitate care ar fi mai mult decât binevenit azi, în condițiile actuale de degradare a toleranței, dar în care în mod surprinzător homosexualitatea personajului principal e spusă doar din vârful buzelor și niciodată jucată și arătată.

Cf. și:

– In competiție la Oscaruri pentru cel mai bun film străin:
și

Dallas Buyers Club – un film magic, în care ți-e ciudă să te regăsești într-o scenă fără să știi cum ai ieșit din cea dinainte…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/02/06/dallas-buyers-club-un-film-magic-in-care-ti-e-ciuda-sa-te-regasesti-intr-o-scena-fara-sa-stii-cum-ai-iesit-din-cea-dinainte/