Skip to content

De ce nu putem rîde de Holocaust…

April 18, 2015

producers_1403737i

Springtime for Hitler (“The Producers”)

De câte ori postez ceva despre Charlie Hebdo și dreptul la satiră sau umor, apar comentatori (in general mascați) care întreabă, fie din prostie abisală, fie cu scop manipulator: dar de Holocaust putem să rîdem? Și dacă nu: de ce?

Lăsăm deoparte posibila dușmănie antisemită din spate, după cum ignorăm deocamdată calculul manipulării. Să ne ocupăm doar de binecuvântata prostie ce trebuie luminată.

După ce s-au lămurit că Charlie Hebdo rîde într-adevăr și de creștini și de evrei, și de dreapta și de stînga, cu la fel de multă imparțialitate, unii cu creierul flenduros și conspiraționist întreabă nemulțumiți:

— “Bine, bine, dar dacă sînt așa de generoși cu rîsul despre islam, de ce nu rîd și de Holocaust?”

Da, auzim des întrebarea asta.

Ei bine, minți abjecte, iată de ce: pentru că de suferință nu se râde !…

Nu rîzi de handicapați, nu rîzi de flămînzi. Rîzi de orice idee, da, și de orice religie și instituție, de papă de mollahi și de rabini, dar nu de cei schilodiți în numele fanatismului.

Rîzi de călău, dar nu de femeia vitriolată. Rîzi de talibani, dar nu de fetița împușcată în cap de ei pentru că mergea la școală…

Există desigur “le droit au blasphème…” dreptul la blasfem, la blasfemie. La asta se reduce discuția: la dreptul de a rîde de o realitate inexistentă care duce la prostie.

Libertatea nu este completă fără dreptul de a rîde de năluci, de religii, de ideologii, de derive intelectuale.

Cei cu credința religioasă pură, autentică vor trece cu capul sus, zâmbind îngăduitor și făcând sarcasmul să dispară de la sine, căci religie autentică înseamnă toleranță.

Cei care se ofensează, insă, arată că adoră, prin definiție, falși zei. Putem rîde de ei.

Se rîde așadar de prostie. Poți rîde de Dan Puric, dar nu poți rîde de handicapați. De ce? Pentru că suferința lor nu are nimic de-a face cu prostia.

Poți rîde de Hitler – dar nu de Holocaust.

Dovada că umorul autentic nu greșește este desenul de mai jos, din ultimul Charlie Hebdo, care are ca decor menționarea termenului genocid de către Papă în cadrul dramei armenilor.

Pope genoc

Papa recunoaște genocidul armean. 

— “Numai să nu fie poponari printre voi.”

Franța e una din țările (ca și Belgia, de pildă) în care negarea genocidului armean e interzisă, precum e și negarea Holocaustului. Cu toate astea, nimic nu interzice figurarea genocidului armean în caricaturi, așa cum e în cea mai de sus. Acolo nu sînt luați în derîdere morții armeni, ci poziția Papei vizavi de homosexuali, un punct minor care constituie un blocaj pentru biserica catolică.

Nimic nu împiedică așadar caricaturarea Holocaustului, cum a făcut-o de altfel artistul american Art Spiegelman în benzile sale desenate Maus, unde evreii din Auschwitz sînt niște șoareci, iar naziștii – pisici.

Mauss

E revelator de altfel acest binom inconștient în exprimare: antisemiții, proștii și manipulatorii nu întreabă dacă putem caricatura Holocaustul, ci: putem rîde de Holocaust?

In schimb, în cazul islamului spun: nu putem face caricaturi cu Mahomed. Altfel zis: indiferent de intenția lor.

Intr-un caz, trebuie să rîdem de Holocaust. In celălalt – nu avem voie să figurăm, chiar dacă intenția nu e insultătoare.

Manipulatorii se trădează, așadar, retoric, ceea ce face că putem rîde de prostia lor.

Blând, desigur, căci umorul implicã umanitate.

maus1

De ce trebuie să rîdem de religii? Testamentul lui Charb (fost suflet la Charlie Hebdo)

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/04/17/de-ce-trebuie-sa-ridem-de-religii-testamentul-lui-charb-fost-suflet-la-charlie-hebdo/

Charlie Hebdo: o decriptare completă, pagină cu pagină, a ultimului număr…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/09/charlie-hebdo-o-decriptare-completa-pagina-cu-pagina-a-ultimului-numar/

Cf. și:

Exercițiu de exegeză Charlie Hebdo – Decriptarea desenului cu “Le Coran c’est de la merde”…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/11/exercitiu-de-exegeza-charlie-hebdo-decriptarea-desenului-cu-le-coran-cest-de-la-merde/

Dan Puric – Sainte Puce…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/10/27/dan-puric-sainte-puce/

Decriptarea desenului din Charlie cu Treimea care se anchiulează…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/11/decriptarea-desenului-din-charlie-cu-treimea-care-se-anchiuleaza/

Advertisements

From → Paraphernalia

32 Comments
  1. Mihai Papuc permalink

    “Ei bine, minți abjecte, iată de ce: pentru că de suferință nu se râde !… (…)

    Poți rîde de secta africană Boko Haram, pentru că prostia și fanatismul i-a împins să răpească și să violeze în masă școlărițe, dar nu poți râde de adolescentele siluite și vîndute de ei.”

    Serios? Și caricatura asta de cine face un mișto macabru, nu tocmai de școlărițele violate în masă: https://thisistwitchy.files.wordpress.com/2015/01/hebdo_racist.jpg

    Crezi că vreuna dintre acestea ar putea să se distreze la vederea caricaturii? “Ha, ha, ha, ce glumă bună!” Ce reacții ar isca o caricatură cu evreii de la Auschwitz încolonați spre dușurile morții și cerându-și dreptul la pensie? Oare ar fi aceasta o împunsătură la adresa politicilor sociale ale guvernului, sau un bilet de trimetere la răcoare (cum a pățit-o cel care a scris “Je suis Charlie Coulibaly”).

    Una e să accepți că există un dublu standard în ceea ce privește libertatea de exprimare și cu totul altceva să aperi exact această stare de fapt, susținând că cei care o observă sunt idioți și nu știu ce vorbesc.

  2. Da, este echivalentul folosirii genocidului armean (vezi mai sus, in text) pentru a trimite la altă realitate socială, strict franceză, criticată în caricatură, realitate care îți scapă.

    Și încearcă să nu mai folosești expresia “a face mișto”. Există o infinitate de alte moduri de exprimare care îți scapă. In general cei care au doar “mișto” în cap nu sesizează umorul.

    La Charlie nu “se face mișto”.

    • Mihai Papuc permalink

      Care este deosebirea dintre a critica o realitate socială, strict franceză, prin caricatura de mai sus și a critica o altă realitate socială franceză prin caricatura ipotetică descrisă de mine?

    • Mihai Papuc permalink

      A, încă o comparație: ce reacții ar rezulta la caricatura preluată acest articol, dar cu textul înlocuit: “Le Pape reconnaît le holocauste”?

      • Holocaustul e recunoscut de bisertica catolică de ceva decenii. Comparațiile absurde nu funcționeaqză în orice context.

      • Mihai Papuc permalink

        Ce legătură are momentul când a recunoscut Biserica Catolică un genocid cu întrebarea dacă o caricatură este sau nu ofensatoare pentru grupul religios / etnic / etc. care i-a căzut victimă? Azi este în regulă să faci referire la genocidul armenilor, dar peste câteva decenii o asemenea trimitere va fi pedepsită prin lege cu amenzi drastice sau chiar închisoare?

    • alex ionescu permalink

      La Charlie nu se face mișto, normal, ei fac bancuri care trebuie explicate, dezbătute vreo lună – două. Treabă serioasă, nu caterincă.

    • asurbanipal permalink

      De ce nu poti sa razi…..?? CA sunt marca inregistrata !! Noi nu avem pentru mortii nostri ,,denumiri inregistrate”!!….ca suntem ,,prosti abisali” !!!
      Dar ca sa nu ne creada unii cu totul ,,cretini”/,,retardati”/,,imbecili”…..mai punem si noi intrebari de astea…
      Asta e…..suntem poporul ,,pleava” – religia…e importata…(tot din zona cu ,,denumirile de genocid”).Nu avem nicio individualitate!! – ah – uneori suntem ,,mascati” sau ,,prosti abisali” !! :)))…ca deranjam…..

  3. Charlie Hebdo rade si de atei? Pentru ca exista si atei extremisti sau imbecili.

  4. Aurel T. Corban permalink

    Holocaustul, asa cum e comercializat in zilele noastre, e una, evreii-victime printre zecile de milioane de victime ale celui de-al doilea razboi mondial, alta. Articolul de mai sus, la fel ca toate interventiile avocatesti de genul asta, nu putea fi “argumentat” fara confuzia asta convenabila.

    N-are nimeni nimic cu victimele Holocaustului, cum n-are nimeni nimic cu victimele Holodomorului, cu victimele genocidului armenilor etc. Si nu de aceste victime ride lumea.

    Dar poate toata lumea asta de azi sa rida (macar) de cei care se folosesc de Holocaust atunci cind sint prinsi cu musca pe caciula? Cum sa nu faci (macar) bascalie de Shoah business, de exemplu?!

    Cum sa nu caricaturizezi state care au acceptat, sub presiune si santaj, sa introduca legi care condamna cu ani de puscarie negarea (sau chiar si punerea in discutie) a unui detaliu de istorie, asa cum a fost ceea ce se numeste Holocaustul? Un singur cuvintel altfel decit e naratiunea prescrisa de propaganda evreiasca te poate arunca dupa gratii. Poate un om sanatos la minte nu sa aplaude, dar macar sa inghita asa o porcarie? Si daca faptele contrazic naratiunea, ce trebuie sa faci? Sa taci? Cine dracu se cred astia sa-si impuna tabuurile intregii lumi?

    Cum sa nu faci bascalie de astfel de creaturi in epoca internetului cind ii vezi cit de prosti gramada sint inchipuindu-si ca pot sa impiedice aflarea adevarului prin impunerea unor legi stupide? Noi, romanii, nu stim prea bine nici macar ce s-a intimplat in Bucuresti in decembrie 1989, dar totul e clar ca cristalul cu Holocaustul si rien ne va plus.

    Nu ti se pare obscena expunerea ostentativa a unor cioturi groaznice de miini sau de picioare de catre tiganii cersetori infirmi? Daca da, nu ti se pare ca obsesia evreilor de a ne baga pe git, zilnic, holocaustul lor e exact din aceeasi categorie, doar ca mult mai obscena din cauza ubicuitatii? Nici obscenitatea asta nu e caricaturizabila?

    Holocaustul, asa cum o fi fost el pe teren, n-o fi caricaturizabil. E unul dintre multele lucruri de care nu e frumos sa facem bascalie. Dar holocaustul nu e extrema extremelor decit din punctul de vedere subiectiv al evreilor. Suferintele familiei mele – in nici un fel implicata politic inainte de razboi – jefuita, arestata, torturata, trimisa la canal sub dictatura evreilor comunisti-internationalisti din Romania anilor ’50 – pentru ca EI, NU RUSII, sint cei care au adus cea mai salbatica dictatura care a fost vreodata impusa in Romania – si ulterior, pina in 1989 sub dictatura oltenilor, tiganilor si moldovenilor national-comunisti semi-analfabeti, fostii tovarasi de drum ai evreilor comunisti, sint pentru mine incomparabil mai importante decit necazurile altora. Si-apoi, ei – evreii, nu rusii -, erau majoritari si in primul guvern sovietic, exact la fel ca in primele guverne comuniste din Romania, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia etc. Vezi pe youtube “Putin: Soviet Government Was Mostly Jewish 80-85 %”.

    Si mai vrei sa-i simpatizez si sa-mi pese de necazurile lor? Si sa nu fac macar bascalie cind ii prind cu pantalonii in vine? As avea o vorba de transmis evreilor acuzatori care isi inchipuie ca cea mai buna aparare e atacul: “Counting other people’s sins does not make you a saint.”

    Problema e ca – si de aspectul asta putem si chiar trebuie sa facem caricaturi si bascalie – de la ce a fost pe teren pina la Shoah business e cale lunga. Un singur exemplu citit zilele astea:

    FETUS SURVIVES HOLOCAUST, RECEIVES GOVERNMENT COMPENSATION
    Rina Sagir’s mother was never in a concentration camp, although she did find refuge with some Polish sympathizers during World War II. Somehow, this qualifies her mom as a “Holocaust survivor.” But not only that—since during the time of her hiding she became pregnant with Rina, this qualifies her daughter as a “Holocaust survivor” as well.

    Now a resident of Israel, Sagir was recently determined to be qualified to receive survivor’s benefits totaling 2,500 shekels (around $630) monthly as well as certain medical and tax breaks. “Doctors investigated and learned that the fact that I was a fetus during the Holocaust impacted by life and my health,” Sagir told a reporter.

    (Informatia a aparut pe israelhayom dot com, iar comentariul e al lui Taki Theodoracopulos.)

    Chiar nu crezi ca ar fi potrivita o caricatura in cazul asta?

    P.S. “The telling of history is largely an exercise in guilt transference. Public perceptions of good guys and bad guys are shaped as much by what is taught as by what is omitted.” (Jim Goad)

    Exact despre asta e vorba si in cazul Holocaustului.

    Aurel T. Corban
    Phoenix, AZ

    • asurbanipal permalink

      Felicitari ! …Ati explicat mult…asa ca poate intelege si domnul care a scris articolul….unele chestii !

  5. shlomo permalink

    Răspunsul e foarte simplu: pentru că Holocaustul (nu știu de unde se pune semnul ăla de copyright) ESTE o religie – e credința religioasă a seculariștilor și a tuturor oportuniștilor, care vor să reușească în societate fără efort.

    Ca orice religie, nu e bazat pe realități științifice, ci pe credință. Diferența față de restul credințelor, e că există legi ale statului, care îți impun să te supui acestei credințe. Dacă spui că nu crezi că a existat un Moise, nu pățești nimic. Dacă spui că nu au fost 6 milioane, ajungi la pușcărie, în „lumea liberă”. Ajunge să spui „eu nu cred că…” și ești după gratii. (Bine că nu te ard pe rug!)

    Pe placa comemorativă de la Auschwitz a fost schimbată cifra victimelor cu un milion mai puțin, dar totalul a rămas tot 6 milioane. De ce? pentru că e o credință mistică. Orice alt eveniment istoric poate fi cercetat de istorici, poate fi reevaluat, în lumina unor noi documente. Pentru această credință religioasă a seculariștilor nu se poate face asta. E interzis.

    Și la fel ca orice credință religioasă, religia Holocaustului are preoți – Ellie Wiesel e un fel de papă deja. Are eretici – proscrișii, care sunt ostracizați, cei care comit blasfemia și sunt etichetați „negaționiști”.

    Și are predicatori de provincie, dar pătrunși de fiorul fanatismului (pune-i să consulte alte sure și vor reacționa violent, ca și cum i-ai împinge să se impurifice ascultând lucruri păcătoase) – în categoria asta intră Dan Alexe, Tismăneanu, flăcăii ăia neo-bolșevici pe invers de la În Linie Dreaptă și o pleiadă de carieriști de prin presă, cum găsești la Hotnews, Historia, Adevărul sau Gândul. Dați-i înainte, tovarăși, că mila bancherilor internaționali va picura și în portofelele voastre, măcar de o masă caldă acolo, dacă nu de-o carieră întreagă!

    • asurbanipal permalink

      MA bucur ca mai exista si oameni ca dvs. !…Felicitari – si multumiri ! – unele lucruri dezvaluite de dvs. nu sunt la indemana oricui.

  6. O vorba despre media presstitutes permalink

    Singura întrebare pe care mi-o pun după ce citesc articolașe de genul ăsta e dacă autorul chiar e un ignorant inocent (se mai găsesc, mai ales printre jurnaliștii stagiari bine spălați pe creieri în instituțiile de îndoctrinare prin care au fost trecuți ca niște vite înainte de a fi declarați jurnaliști-cu-patalama) sau încă unul care se chinuie să arate că își merită locul în patru labe de sub masa aia mare unde benchetuiesc unii și de pe care mai cad firimituri de pâine, picături de vin, bucățele de grăsime de rib eye steak și ce-o mai fi pe-acolo. Genul de om care, în secunda când petrecăreții au plecat, țâșnește de sub masă și se repede să lingă resturile de băutură de prin pahare și sticle.

    Aș prefera să crăp de foame decât să slugăresc în Presstitute Media…

    • Dihai Mumitru permalink

      Cred ca in cazul lui Alecse e aplicabila pilda lui Havel cu zarzavagiul care isi pune pe taraba lozinci proletare, atata doar ca in acest caz e vorba de un alt fel de zarzavat.

  7. ovidiu permalink

    In 1988, crestinii s’au simtit ofensati de un film In care Hristos este aratat ca un obsedat sexual. Filmul se numeste The Last Temptation of Christ – Ultima Tentatie a lui Hristos, a fost facut de Universal Studios conduse de Lew Wasserman, Sidney Sheinberg, Thomas Pollock, si Irving Azoff, si a fost difuzat de Garth Drabinsky. Ziarul New York Times (proprietari: familia Sulzberger; redactori sefi: Max Frankel, Arthur Gelb, Jack Rosenthal, Leslie Gelb; semnatara articolului: Anna Quindlen; ca si cei de mai sus, toti fp) Ii ia la rost pe toti cei care-au criticat filmul sau au refuzat sa-l vada, pentruca ei „nu accepta ca trebuie sa fie si filme care pun sub semnul Intrebarii credinte Incetatenite, [si vor] sa elimine cartile rele din biblioteci si filmele rele din cinematografe”; astfel de oameni Isi Inchipuie ca e nevoie de cenzura. Cenzura, stie toata lumea, e un lucru rau; trebuie sa existe libertate de cercetare a tuturor credintelor Incetatenite. Dar nu cand e vorba de cercetarea „holocaustului.” Intreg occidentul este inundat de legi, regulamente, programe, institutii si publicatii dedicate impunerii povestii holocaustului. In Germania daca-ti exprimi dorinta de-a examina dovezi esti aruncat In Inchisoare; In Statele Unite, In Florida, este obligatorie Indoctrinarea In scoli cu aceasta poveste. De ce e atata nevoie de impunerea ei? Adevarul n’are nevoie de legi care sa faca ilegal sa-l cercetezi. Raspunsul Il da proverbul nascut In Israel: „There’s no business like shoah business” – cea mai buna afacere e holocaustul; ‘shoah’ Inseamna In ebraica ‘holocaust’. Profesorul W.D. Rubinstein din Australia spunea In Septembrie 1979, „daca holocaustul se dovedeste a fi un mit sionist, se prabuseste cea mai puternica arma din arsenalul Israelului”. Recent, rabinul-sef al Angliei, Lord Immanuel Jakobovits, si-a exprimat parerea ca holocaustul a devenit o afacere foarte grasa – si el deplange acest lucru.

  8. ovidiu permalink

    Emil Cioran: „Să nu mai fim paraziţii unor glorii desuete. Să nu mai vorbim de idealuri, ci să edificăm istoria propriei noastre identităţi. […] Şi încă ceva important: să rezolvăm cazul evreilor din cel de-Al Doilea Război Mondial. E timpul să spunem răspicat că nu am fost barbari. Că i-am ajutat pe evrei să nu fie decimaţi. Trebuie să scriem cărţi, să luăm legătura cu cei care ne defăimează în legătură cu acest subiect. Evreii ne sunt datori. Dar nu le cerem nimic. Să recunoască doar adevărul. Dacă se va înţelege exact poziţia României în anii patruzeci, vom sta cu fruntea sus. Dacă nu, vom fi culpabilizaţi mereu, cu efecte îngrozitoare. Aşadar, zice Emil Cioran, e timpul să spunem răspicat adevărul, adevărul că nu am fost barbari şi nu am participat la exterminarea evreilor, la care ne invitase insistent Hitler, ci dimpotrivă, i-am ajutat pe evrei să se salveze, pe acei evrei a căror soartă a depins cât de cât de noi! Drept care, consideră Emil Cioran, în acord cu bunul simţ cel mai comun, evreii ar trebui să se simtă datori faţă de români, nu să ne defăimeze pe toate drumurile. Iată însă că evreii nu se simt datori! Iată-i că nu sunt în stare să trăiască starea de normalitate a fiinţei umane! Recunoştinţa este o povară prea grea pentru evrei! E mult mai profitabil ca din debitor să te transformi în creditor! De ce să fie dumnealor datori la români, când i-ar putea scoate pe români datori şi vinovaţi faţă de evrei?! Aşa se vor fi gândit acei evrei despre care Cioran spune că « ne defăimează în legătură cu acest subiect », subiectul fiind holocaustul din România. N-a fost holocaust în România? Să fie ei sănătoşi românii, că le inventăm noi un holocaust să nu-l poată duce! Căci doar asta este menirea presei libere, a mass mediei internaţionale!”

    Cioran, care a scris o mulţime de lucruri deosebit de interesante şi de „pozitive” despre evrei, care, deci, îi cunoaşte bine pe evrei, nu se miră şi nici indignat nu pare de această manevră mizerabilă, ci ne îndeamnă pe noi, românii, „să luăm legătura cu cei care ne defăimează”, nu este clar în ce scop. Noi însă, adică românii care ştim că în România nu a fost nici urmă de holocaust, chiar aşa am făcut: am luat legătura „cu cei care ne defăimează” şi am încercat să angajăm un dialog, o confruntare senină a argumentelor. Din păcate nu am putut menţine „legătura”, căci nici unul dintre preopinenţii defăimători nu a vrut să răspundă la dovezile noastre, considerând că simplul fapt de a nu le accepta acuzaţiile îi jigneşte pe ei, pe acuzatori, după o logică imposibil de împăcat cu un comportament raţional şi onest. Oare la fel vor proceda şi cu declaraţia lui Cioran, declaraţie atât de netă, de neechivocă, a marelui Cioran?! Nu le va fi uşor celor „care ne defăimează” să se facă din nou că plouă!

    Da, sunt convins că ne aflăm în faţa unei declaraţii decisive pentru discuţia care se poartă pe tema holocaustului din România. Nu este prima oară când trăiesc acest sentiment, ceea ce dovedeşte cât de mult m-am înşelat de fiecare dată când am crezut că evidenţa ar avea vreo forţă de convingere, ar clinti pe cineva din ceea ce crede sau crede că ştie. Dar cred, simt că picătura adăugată de Cioran face să se reverse paharul răbdării noastre. Desfid pe omul onest care, convins până acum de teza holocaustului din România şi luând acum cunoştinţă de declaraţia lui Emil Cioran, nu va cere sau măcar nu va accepta reexaminarea probelor invocate în această dispută. Căci nu cerem mai mult decât atât: un examen corect şi cinstit al argumentelor. Când spun „corect” am în vedere regulile cercetării ştiinţifice, ale raţionamentului deductiv, iar când spun „cinstit” mă gândesc la capacitatea de a recunoaşte că ai greşit atunci când sensul evident al faptelor şi al argumentelor te contrazice. Cine nu va purcede nici măcar acum la revizuirea condamnării noastre pentru un genocid atât de contestat şi imposibil de dovedit în faţa justiţiei şi a istoriei, contestat, iată, şi de Emil Cioran, nu merită să-şi mai zică intelectual, om cu idei şi convingeri judicios edificate, nu merită să-şi mai zică om, evreu sau român etc..

  9. Pavel Stanescu permalink

    Bai Eugen Ionescu era pe jumatate francez, pe jumatate evreu
    n-are legatura genetica cu Rumania
    din ala nu citezi, cu evreul ala nu te lauzi? Dar cu academicianul Graur, Mihail Sebastian, lexicologul si lingvistul Saineanu si zeci de alti intelectuali evrei nu te lauzi? Cu spioana din al 2-lea RM care ar fi doborat nazismul?

  10. Pavel Stanescu permalink

    apropo Yonesco ar fi trebuit sa fie corect, Ion se pronunta Yon, cu y semivocalic
    in franceza i-ul ala se noteaza cu “y”

    • Dihai Mumitru permalink

      E o mare cinste si onoare ca e printre noi un geniu viu Pavel Stanescu, care stie mai bine ca Eugen Ionescu cam cum ar trebui sa-si scrie Ionescu numele, adica cu Y de la Yon Antonescu mai bine-zis.

      • Stanescu Pavel permalink

        Taci ba tarfa, tu nu stii cum se pronunta Ion in rumaneste, sau esti vreun oligofren dintr-aia care pronunta “io-“-ul in doua silabe? i-on? nu e exclus tarfa dulce ce esti tu
        si da, sunt viu, poate nu geniu, si sper sa mai fiu cel putin pana… restul il stiti deja

      • Stanescu Pavel permalink

        daca eram un geniu mort nu puteam sa postez pe internet, tarfa dulce ce esti tu!
        si nu pretind ca sunt un geniu, dar nici oligofren ca “istoricii”, “arheologii” si “lingvistii” rumani sigur nu sunt

      • Stanescu Pavel permalink

        bai EugenE IonescO se presupune ca e pe “franceza”, ei bine Yonesco ar fi pe “franceza”, ca sa se pronunte diftongul din cuvantul rumanesc IonescU cum trebuie. Ce sa stii tu despre subtilitati de genul asta

  11. vlad permalink

    întîi, umorul nu presupune umanitate , pt ca umanitatea nu se reduce la o caracteristica a ei, e logic. apoi, evreii nu dețin monopol pe suferință, ce plm????

  12. Voda permalink

    Spalatule pe creier, suferinta de care zici tu e inexistenta.
    Cu atat mai mult trebuie sa radem de ea. :)))

  13. “Nu putem face caricaturi cu Mahomed.” 100% de acord.
    Dar pareti sa gasiti scuze caricaturii cu Iisus Hristos, Dumnezeu Tatal si Duhul Sfant. Gresesc?

  14. Smartacus permalink

    Observ ca Dan Alexe paseste usor si cu iscusinta dincoace de linia oficiala a anti-semitismului.
    Adica este in regula sa ne amuzam in orgasmuri intelectuale pana la Holocaust, care este tabu, si care trebuie analizat in stil academic si iti trebuie cod ca sa intelegi poantele, ai priceput? Ma intreb de ce nu se leaga de Vladimir Tismaneanu sau Liiceanu, dar de, cartile alea trebui si ele publicate undeva. Si nu e idee buna sa ii zica Dan Alexe la Volodea ca de fapt e Tismenitchi si ca vinde anti-comunism ca beizadea comunista, e o idee buna sa combata tare legionarii si hulitorii de Holocaust.
    Taica-meu, Dumnezeu sa il ierte, a impartit celule pe la Aiud si cu evrei destepti care se pusesera rau cu Sasa sau Pantiusa, si cu Radu Gyr, si cu Nichifor Crainic si povestea cu naduf cum gamanii astia doi vindeau pe cine apucau la gardieni pentru un dumicat in plus. Nici despre Ticu Dumitrescu sau Diaconescu nu avea respect, bag seama ca se cam impunsesera pe acolo prin puscariile comuniste.
    Asa ca mai bine merg pe linia lui taica-,eu, niciodata legionar, dar cu bun simt, a lui bunica-meu care a fost legionar din cauza de adolescenta acuta, rezolvata de strabunica-mea prin confiscarea cizmelor asa ca nu putea bate pas de gasca prin sat spre amuzamentul babelor de pe ulita. Trecand prin atatea, vaznd atatea, suferind atatia salbatici la minte, in uniforme sau nu, contempla odata pesiajul literar romanesc prin anii 1980 si spunea cu adanca uimire: s-ar putea ca totusi Hasns Jost sa fi avut dreptate: de cate ori aud cuvantul cultura imi vine sa scot pistolul.Nu a apucat, sarmanul, sa citeasca blogul asta despre Holocaust atat de incalcit ca nu sunt sigur ca nic Dan alexe nu stie de ce l-a scris. Sau poate ca stie foarte bine pentru cine….

  15. În primul rînd detractorii holocaustului nu rîd de holocaust. Ei critică la modul serios. În al doilea rînd în Franţa s-a abrogat legea. Acum ai voie să negi holocaustul. La fel şi în Spania.

  16. Smartacus permalink

    Gandesc ca indraznetul Dan Alexe se da bine pe langa cei care au malai, ca sa zic asa, Liiceanu – presupus plagiator si mostenitor al Editurii Politice rebotezata Humanitas (ahh, ce ironie poetica), Tismaneanu, care is permite, sfidand logica si bunul simt, sa faca pe anti comunistul. Este obligatoriu azi sa platesti obolul la anti semitism si la Simon Wiesenthal, care in sfarsit s-a alaturat lui Yehova (sa nu amintim cum l-a stors pe Arnold Schwrzenegger de bani pentru celebrul institut astfel incat fiul SS-istulu si prietenul lui Kurt Wildheim si altor nostalgici nazisti austrieci sa faca parte dintr-o industrie etnica banoasa, adica a filmului, cat de delicat i-a scos basma curata pe cei mai mari antisemiti care sunt unguri si cum ne-a scos pe noi ca si criminali de evrei ca nu am vrut sa scoatem banul). Intrebarea este, dan Alexe, se merita? Sau crezi sincer in ceea ce scrii? De nu scrii si pentru taica-meu care a vazut Pitesti si Aiud cu respect? Poate pentru ca a ajuns acolo datorita lui Pantiusa si Tismenitchi? Greu de crezut ca intelighentsia romaneasca va avea vreodata sira spinarii indreptata….

  17. asurbanipal permalink

    Ar fi fost justificata povestioara cu intrebarile celor ,, abisal de prosti” daca (!) am fi fost surprinsi cu titlu: ,,De ce se poate rade de Holocaus” !!…..de ce nu….se cam stie….iar autorul articolului nu face decat sa mearga in sensul curentului…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: