Skip to content

NATO și Ponta, potrivit presei române…

June 23, 2015

Prizren-Kosova_01

Dacă aș fuma iarbă m-aș îngrijora de efectele ei laterale… Citesc acum și mă crucesc, pe site-ul Revista Blogurilor, o teorie a unui Cristi Teodorescu (jurnalist) despre :

Cum a ajuns NATO să fie implicată în operația lui Victor Ponta: Doctorul turc este legătura !…”

Ce-a descoperit jurnalistul în CV-ul doctorului turc? Intr-o română ciudată ne informează că: “anterior a lucrat inclusiv în cadrul misiunii NATO din Kosovo”…

A lucrat “inclusiv” se rezumă de fapt, cum ne informează el, la: — “În intervalul februarie-august 2000, medicul turc a fost detaşat în oraşul kosovar Prizren, la un spital al Misiunii NATO în Kosovo (KFOR).”

Stimați oameni buni, toate țările din NATO, chiar si România, au contribuit la misiunea aceea de menținere a păcii în Kosovo numită KFOR, nu neapărat cu militari, dar și cu medici, ingineri, polițiști etc., la fel cum se întâmplă, tot cam de atunci încoace, și în Afganistan. In anul acela, 2.000, KFOR consta acolo din 50.000 de oameni.

Unii civili, cum a trimis și România, sau cum a fost acest doctor turc, stăteau doar 6 luni (cazul turcului) și operau în spitale întreținute de țara lor.

Turcia are un mare interes istoric și cultural în Kosovo, pentru că acolo trăiesc câteva zeci de mii de turci, în special în numitul loc Prizren, unde a stat doctorul 6 luni, și unde limba de comunicare a orașului e turca (vorbită chiar și de albanezii locali).

Așadar: “Cum a ajuns NATO să fie implicată în operația lui Victor Ponta: Doctorul turc este legătura !…”

A face dintr-un asemenea doctor civil, detașat câteva luni într-o regiune din care își trag rădăcinile milioane de turci, un agent NATO și a deduce că NATO e implicat în mincinoasa operație din Istanbul lui Ponta bate chiar si The Da Vinci Code.

Evident, venind de la mine remarci de-astea de bun simț n-au nici o valoare… Doar și eu am fost și în Kosovo și în Afganistan… Chiar în perioada aia.

From → Paraphernalia

6 Comments
  1. Hrisztosz Jiszusz permalink

    Faptul ca in germana Moldau inseamna si Vltava si Moldova (provincia=fosta tara independenta, nu cred ca au auzit nemtii de raul Moldova) poate fi un argument ca moldovenii s-au numit moldoveni (ca etnie) cu secole inainte de “descalecatul” lui Bogdan, imediat dupa patrunderea limbii latine acolo (daca intr-adevar popoarele ruman si moldovean nu sunt venite de la sudul Dunarii). Doar sudul Moldovei a apartinut Imperiului Roman si e foarte posibil ca acolo (ca si in Muntenia) romanizarea sa nu fi existat niciodata, spre deosebire de Ardeal, Oltenia si Banat care formau provincia romana Dacia. Muntenia si sudul Moldovei tineau de provincia romana Moesia, si asta mai mult nominal. De fapt, lipsa bisericilor antice din Rumania (cu exceptia Dobrogei) ne indreptateste si mai mult sa consideram ca rumanii si moldovenii sunt veniti din sudul Dunarii (avand in vedere terminologia crestina “bazica”, care, fiind latina, nu putea fi mostenita din latina la nordul Dunarii, unde nu exista biserici antice, deci nici crestinism).
    adjectivul “moldAv” cu “a” seamana si mai mult cu VltAva, iar amandoua se traduc in germana prin Moldau.
    Actuala tara Moldova = Republica Moldova se numeste MoldAwien, nu Moldau, si nici MoldOwien.

  2. Jiszusz Hrisztosz permalink

    Abia in 330 d.Hr. crestinismul e acceptat in Imperiul Roman. Cea mai veche biserica de la nordul Dunarii, din teritoriul Rumaniei a fost descoperita foarte recent, acum cativa ani si e abia din sec. 7. Foarte straniu e de ce nu apare nicio biserica crestina la nordul Dunarii care sa dateze dinaintea retragerii aureliene sau de dupa aceea, dar dinainte de sec. 7 (daca intr-adevar ceea ce s-a descoperite e o biserica si, mai ales, daca e o biserica rumaneasca, a “purtatorilor” culturii Dridu. Sec. 7 e deja cam tarzior, slavii deja traiau pe teritoriul Rumaniei de vreo 100 de ani, de exemplu la Silistra ei s-au stabilit in 590, dar Silistra e mai la sud de teritoriul Romaniei, in nordul Bucovinei Meridionale si al Maramuresului Meridional probabil ca traiesc de la inceputul sau mijlocul sec. 6.
    Oricum nu exista cultura Dridu in Pannonia, unde Anonymus isi inchipuia ca ungurii lui gasisera rumani, nici probabil la est de Pannonia, pe teritoriul interfluviului Dunare-Tisa. Insisi “arheologii” rumani il contrazic pe Anonymus.
    Over and out incultilor
    for now 😉

  3. Jiszusz Hrisztosz permalink

    Interfluviul Tisa-Dunare n-a apartinut niciodata Imperiului Roman, deci n-avea cum sa fie romanizat. Ca limba rumana sa ajunga pana in Pannonia unde sa o “gaseasca” Anonymus, mai precis unde sa-i “gaseasca” Anonymus pe vorbitorii de rumana (de fapt ungurii cu cateva secole inaintea lui). Este exclus ca “rumanii din Pannonia” sa nu fi fost “purtatori” ai culturii Dridu, asta in cazul in care cultura Dridu este intr-adevar rumaneasca. Faptul ca nu exista cultura Dridu in Pannonia dovedeste ca nu erau rumani acolo la sosirea ungurilor. Cultura Dridu e probabil cultura “bulgarilor” turanici, care mai apoi a fost preluata si de bulgarii slavi. Primul Regat/Imperiu Bulgar nu a ajuns niciodata mai departe de Pesta, nu si-a extins niciodata dominatia la vest de Dunare, adica in Pannonia, dar interfluviul Tisa-Dunare i-a apartinut o bucata de timp.
    Este exclusa o expansiune gigantica a rumanilor pana in Pannonia, pornita din “Crisana ungureasca” (zona imediat estica Tisei, in jurul oraselor Debrecen si Szeged), dupa romanizarea acesteia (se stie ca nici macar “Crisana rumaneasca” — zona judetelor Bihor, Arad, Satu Mare si partial Salaj — nu a apartinut niciodata Imperiului Roman) pornita ori din Ardeal, ori din Banat, ori din ambele regiuni, si trecand prin interfluviul Tisa-Dunare. La fel de exclusa e si existenta rumanilor in Moesia sarbeasca si la nord de ea, in Pannonia, trecand prin Moesia bulgara ca sa ajungem in Muntenia + Oltenia si de aici in Ardeal si apoi in Crisana (mai intai rumaneasca, iar apoi si in cea ungureasca) inca de pe vremea Imperiului Roman si a romanizarii tuturor teritoriilor astora; lasand, desigur neromanizat teritoriul dintre Tisa si Dunare, unde Imperiul Roman nu a ajuns niciodata. Adica e exclus faptul ca populatia romanizata din Pannonia, Moesia, Muntenia, Ardeal, “Crisana”, Banat + Maramures, Moldova, Basarabia si Bucovina sa fi vorbit aceeasi limba romanica, rumaneasca. Prea e urias teritoriul.

  4. Carol al III-lea permalink

    Istoriografia bulgara sustine ca cultura Dridu e turco-bulgara, ceea ce ma face sa cred ca mai departe, adica mai la vest de Dunarea ungureasca, adica in fosta provincie romana Pannonia, nu se afla localitati Dridu. Pesta, care este partea ne-pannonica a Budapestei, a fost un oras bulgar si are un nume bulgar. Pesta se afla in interfluviul Tisa-Dunare, Buda se afla in Pannonia. Daca nu exista localitati Dridu in Pannonia, nu aveau cum sa existe rumani acolo in timpul existentei civilizatiei/culturii Dridu (sec. 7-11), adica inclusiv la sosirea ungurilor in Pannonia nu puteau exista rumani, deoarece cultura Dridu “este” (cica) rumaneasca iar alta cultura rumaneasca pe vremea aceea nu mai exista (Dridu cica ar fi rezultatul omogenizarii/fuzionarii culturilor precedente Biharea, Ipotesti-Candesti si Hansca). De ce nu exista cultura Dridu in fosta provincie romana Tracia, adica la sud de Balcani, ci numai in Moesia, daca intr-adevar e o cultura turco-bulgara??? Simplu, pentru ca turco-bulgarii au trait doar in Moesia, spre deosebire de bulgarii actuali, (slavo-)bulgarii. Dar turco-bulgarii au fost asimilati total in secolul 10, slavizarea lor incepand inca din sec. 9. Adevarat, dar si sfarsitul temporal al culturii Dridu nu e foarte departe de disparitia, asimilarea totala a turco-bulgarilor. Probabil ca in sec 11 nu mai exista cultura Dridu, sau, daca exista, exista in foarte putine locuri unde probabil mai ramasesera turco-bulgari neasimilati.
    De aftfel, nu exista nicio explicatie de ce cultura Dridu se iveste in Bucovina mult dupa ce apare in toate celelalte “pamanturi romanesti”, de ce la sudul Dunarii, in Moesia teritoriul culturii Dridu este mult mai mare decat cel al culturii Ipotesti (deci cultura “romanica” Dridu se extinde de la nordul la sudul Dunarii, cand, de fapt, ar fi trebuit sa fie exact invers, deoarece Moesia a fost romanizata cu mult inaintea teritoriului de la nordul Dunarii (daca ala chiar a fost romanizat vreodata) + Moesia era inca parte a Imperiului Bizantin, fost Roman de Rasarit in sec 7 si putea inca oferi protectie unei populatii romanice, pe cand “Dacia” fusese de mult parasita si lasata in voia sortii si a migratorilor invadatori), din “Dacia”.

  5. Mihail Eminovici-Eminiuc-Eminencu permalink

    De ce dialectul maramuresean e asemanator cu cel moldovenesc, iar mai la sud de Maramuresul istoric (rumanesc/meridional), adica in mare parte din judetele Bistrita-Nasaud, in judetele din Secuime si in Brasov dialectul este mult mai putin asemanator cu cel din Moldova, desi toate zonele respective sunt vecine numai cu Moldova (cu exceptia jud. Brasov)??? Judetul Bistrita-Nasaud nu e vecin cu Muntenia, Oltenia, Banatul. Asta poate insemna ori ca:
    1. rumanii din Moldova sunt intr-adevar veniti din Maramures (sau marea lor majoritate), astfel incat i-au maramuresenizat lingvistic (dialectal) pe moldovenii gasiti acolo, astfel incat dialectul moldovean e foarte asemanator cu cel maramuresean. Exista si varianta ca rumanii maramuresenii sa nu fi gasit picior de moldovean romanicofon la stabilirea lor in Moldova. Atunci de ce dialectul moldovenesc nu e identic cu cel maramuresean??? Din cauza ca s-au dezvoltat divergent, eventual influente lingvistice straine, diferite in cele doua dialecte, faptul ca populatia non-romanicofona gasita de rumanii maramureseni la stabilirea lor in Moldova (in principal slavi) care au fost rumanizati de maramureseni erau intr-atat de numerosi (desi politic rumanii (fost-)maramureseni conduceau tara) incat si-au pus amprenta pe dialectul maramuresean, modificandu-l putin.
    2. asta poate insemna ca rumanii dintr-o mare parte a jud. Bistrita-Nasaud (care era pe vremea aceea locuit exclusiv de ne-rumani: sasi si secui), Secuime si Sasime (jud. Brasov) au venit si s-au stabilit (mult) mai tarziu in aceste zone, (unii din Muntenia, altii din zone din Ardeal in care nu se vorbeste maramureseneste, ci dialecte mixte [nu exista “dialect ardelean”, doar maramuresean, moldovenesc, muntenesc, banatean, eventual si crisan], ca de exemplu zona Fagarasului, a Muntilor Apuseni), asimilandu-i pe nerumanii gasiti aici. Sau poate ca erau extrem de putini rumani “autohtoni” vorbitori de dialect maramuresean, inca ramasi nedeznationalizati/neasimilati de (catre) nemti si unguri, care au fost apoi asimilati dialectal (datorita numarului lor mic) de rumanii veniti mai recent din alte zone ale Ardealului sau din Tara Rumaneasca/Moldova (in Moldova nevorbindu-se 100% maramureseneste, existand destule deosebiri), ceea a facut ca in acele zone ale Ardealului, vecine cu Moldova si actualele judetel Prahova si Dambovita, sa se piarda dialectul maramuresean care era “autohton”. In Sasime secole de-a randul rumanii nici nu aveau voie sa se stabileasca permanent: abia mai tarziu germanii le-au dat voie sa se stabileasca pe pamanturile lor, dar si atunci la periferie: Marginimea Sibiului, Scheii Brasovului (“schei” insemnand “bulgari”, “slavi” in general sau si una, si alta, fiind folosit pentru toti slavii in mod vag, general, dar cand era vorba de etnii slave particulare existand mai multe nume, bulgarii neavand insa un exonim rumanesc special si diferit de “schei” = slavi, spre deosebire de sarbi, rusi, lesi (=polonezi); rumanii din Scheii Brasovului, primii rumani din Brasov sunt de fapt slavi din grupa bulgarilor rumanizati)

    Dar de ce exista in Bucovina si Maramures “cultura tumulilor carpatici”, pe vremea cand in restul tarii erau “culturile foarte asemanatoare si inrudite” Ipotesti (Muntenia, fara Oltenia!!!), Hansca (“restul Moldovei” pentru cei care considera ca Bucovina e doar o parte, o sub-provincie a Moldovei) si Biharea (Crisana, Banat, Ardeal)??? De ce “cultura tumulilor carpatici” e atat de diferita de cele 3 culturi “premergatoare culturii pan-rumanesti/proto-rumanesti/pan-proto-rumanesti Dridu”??? Dupa “cultura tumulilor carpatici” mai exista o alta cultura specifica Bucovinei (si Maramuresului??? imi scapa numele acum), inainte ca “cultura Dridu” sa-si faca, in sfarsit, aparitia si acolo, in “Arboroasa” “noastra” moldo-rumaneasca/rumano-moldoveneasca (pentru moldovenii care se considera rumani, adica pentru moldovenii care considera ca “moldovean” e doar un nume regional, “regionim”), sau in “Arboroasa” “lor” (etno-)moldoveneasca (pentru moldovenii care se considera etnici moldoveni si care considera ca Bucovina ar trebui sa apartina Republicii Moldova, nu Rumaniei, si nici Ucrainei)

Trackbacks & Pingbacks

  1. Ponta’s “escape from Kandahar”…  | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: