Skip to content

Tinerețe voalată…

August 26, 2015

agfa_ap6c1360_agfaphoto_ct_precisa_100_1041282

Începuse războiul din Bosnia când m-a părăsit tânta cu orgasmul inferior, o depresivă supărată că deși trăiam împreună nu-i ghicisem bulimia, prezentatoare năucă la televiziunea belgiană (francofonă, căci de flamande mă temeam atunci) și care nu bănuia câte peisaje am sub piele.

Pe loc m-am decis să plec pe front (ca ziarist, desigur, nu mercenar), la Sarajevo, unde sârbii împușcau, de pe colinele din jur, pensionari și precupețe, și să-mi trag acolo o rană eroică, dar nu foarte gravă, cât s-o impresionez pe nătânga arogantă din Bruxelles și s-o fac să priceapă că eu sunt un macho feminist.

În Sarajevo, am descoperit imediat că n-aveam bani de stat la Hyatt, singurul hotel funcțional pe atunci, foarte estetic bombardat de sârbi în fațada dinspre deal, așa că am eșuat într-un cămin pentru turiști tineri.

Într-o noapte, recepționistul – pe jumătate beat – mi-a adus triumfător în chilie o epavă umană: un om masiv și puternic, dar buhăit, într-o stare avansată de ebrietate și care șchiopăta. „Un fost campion olimpic bosniac”, mi-a precizat el cu mândrie rănită – în nu mai știu ce disciplină –, decis să-mi acorde un interviu exclusiv.

Au insistat că domnul jurnalist trebuie neapărat să ia acel interviu foarte important. Am cedat din milă vinovată, observând cum se luminează faţa ologului cu gloria uitată.

A urmat o oră foarte dificilă, în care am lăsat epava mândră să-și depene viața, știind foarte bine că n-aveam să difuzez niciodată așa ceva. Spre sfârșit, se terminaseră și bateriile și caseta, dar el tot bodogănea, cu acreală recunoscătoare.

Conducându-l eu până la ușa de jos, în stradă, șchiopul buhăit și beat a fost împușcat acolo pe trotuar de un sniper care, de la sute de metri distanță, i-a explodat burdihanul cu un glonț pentru elefanți, împroșcând elegantul caldarâm otoman cu fâșii de carne inutilă spre care de îndată s-a fofilat un câine vagabond, potaie prudentă care avansa și se retrăgea, cu botul desfăcut umed peste gingii vinete și colți băloși, doi pași înainte – unul înapoi, lipit de perete ca o umbră, adulmecând pofticios povara ororii, simțind confuz că o instanță superioară poate oricând să-i împroaște și lui în blană metal scuipat din cer.

Tupilat după ușorul ușii, l-am examinat pe grasul perforat din care se scurgea un pârâu de secreții pe trotuarul în pantă, din burtă îi picurau orori, ca și din gura hâdă și neîngrijită la care tot evitasem să mă uit sus în cameră. Acum, moartă pe caldarâm, gura lui bolborosea secreții cleioase fără noimă.

Întors în cameră, odată dispărută ambulanța blindată cu plăci de metal pe o singură parte, iar eu plângând după proasta din Bruxelles, pe fond sonor furnizat de bombardarea hotelulului de alături, mi-am luat-o singur sus, cum se spune tradițional și neimaginativ, contorsionându-mă. M-am întins în pat și, lăbărțat pe spate, am reușit să mi-o bag în gură, forțându-mi spinarea și șalele.

Nu știam că pot asta… Nu-mi îndoisem niciodată coloana în așa fel, zăcând pe dos, cu mâinile apăsând pe fese, bazinul ridicat spre tavan, genunchii strânși la piept. Când mi-am introdus-o în gură, dând repetat din șolduri, am avut un moment de transă violentă. Mă durea spatele, simțeam vertebrele întinse la limita ruperii, iar orgasmul mi-a scurtcircuitat creierul.

Știam, desigur, din teologia medievală, că acel substitut de măduvă care mi-a țâșnit pe față va fi sărat, conținând minereuri primordiale și sulf de Armenia. N-am înghițit însă, ci m-am ridicat din pat și m-am dus la oglindă, unde m-am fotografiat cu dâre pe chip.

Mi-am examinat îndelung, făcând poze în oglindă sub becul palid, fața plânsă, suptă, cu spermă pe gură și cheaguri în ochi.

Un roll-film se numea acel mic cilindru de film foto pe care intrau 36 de imagini. L-am pus deoparte și l-am păstrat de-a lungul anilor, așteptând să întâlnesc femeia care va sta lângă mine când developăm filmul și care-mi va iubi figura devastată, cu spermă în ochi. Am păstrat cilindrul acela mic, nedevelopat, traversând toată viața mea de erudit pretențios și alcoolic, aventurier inconștient, așteptând s-o găsesc pe cea care va dori să mă descopere împreună cu mine.

Când am găsit în sfârșit femeia care a răcnit creativ sub mine, iubindu-mi creierul cețos și numită Eva, i-am propus, cu șampanie și promisiuni de sinucidere împreună când vom descoperi poza, să developăm filmul.

Filmul acela era ca o scrisoare de la mine către mine, într-o identitate anterioară, o declarația a mea către mine însumi care mi-ar fi fost înmânată peste decenii.

Anticipam deja distrugerea, îmbucătățirea, recompunerea identității mele. Descoperirea omului care am fost, ca într-o călătorie în timp unde dârele pe față desenează o hidrografie mistico-afectivă.

Eva, care acceptase explorarea, era dintre femeile acelea rare care pot să fie și frumoase și deștepte simultan… Celelalte fac asta doar pe rând.

—  Ești magnifică, i-am spus Evei, când a anunțat că vrea să mă vadă cu cheaguri la ochi în poze de-acum două decenii.

— Sunt așa și aici, mi-a zis. Pentru tine.

— Ai să mă vezi cu spermă pe gură și lipici în ochi.

— Hahahaha, fă și tu o poză cu mine.

— Tu nu lași nimic, pentru că înghiți, i-am spus. Și pari inocentă după aia. Nu înțeleg de ce bunul Dumnezeu n-a pus un semnal pe fruntea femeilor care se fut. Un bec roșu, o cută, un stigmat. Să vadă întreaga obște ce-au făcut.

— Sunt inocentă, mi-a zis.

— Hai, gata, i-am tăiat-o sever, că altfel o să bocim împreună.

În lumina roșiatică a beculețului din baie am developat filmul. Nu mai făcusem asta de mai bine de un deceniu. Mâinile îmi tremurau, precum dimineața înainte de prima băutură.

Când filmul a ieșit – era voalat… Nimic pe el – doar o bandă gri.

— Asta ți-a fost tinerețea, a șoptit ea, mângâindu-mă, liniștindu-mă.

From → Paraphernalia

12 Comments
  1. toteu permalink

    Religia pacii imprastiind pacea. Welcome to Hell.

  2. MAYA permalink

    Evident, orice film nedevelopat, se voaleaza in cativa ani, E un fel de poveste care ne tine cu sufletul la gura desi finalul este arhi-cunoscut (am spus “sufletul” la gura? scuze….)

  3. toteu permalink

    Poti sa ignori ce e afara, dar cei de afara au planuri putin mai extinse decat Siria si Irak. Dar nu trebuie sa-ti fie frica – ia o shaorma. Cu sos algerian sau fara?

  4. toteu permalink

    Si finca lu’ King i-a ramas maruntis de la cumparaturile din mall a luat mai multe tow-uri, sa fie. Nu stiu eu prea bine sa-i diferentiez pe bolsevici de mensevici dar inca mai exista speciile astea doua? Dezbaterile la marginea gropii, pardon mausoleului lui Lenin, à mon humble avis, par stupide. De fapt alaoutilor lui Assad le este frica de moarte. Asta-i asteapta daca pierd si nu reusesc sa fuga suficient de repede. Si n-ar fi problema nici cu gazul din Qatar daca n-ar vrea sa fie neaparat insotit de Allah. Cum era aia cu secolul 21 si religia?

  5. toteu permalink

    Javelin. Tenkiu, tenkiu veri match zic mujahedinii. Asa ca patrulatul in elicoptere sau incercarile de sprijinire a infanteriei nu sunt prea sanatoase.

  6. toteu permalink

    Buuut, 6:02 si Jimmy Hendrix moare de la cauza de racheta.

  7. toteu permalink

    Buut 7:03 si cameramanul prieten la catarama cu Allah il roaga pe Profet sa-i scurteze zilele. Frumos, frumos, foarte frumos.

  8. toteu permalink

    Mig 21 mai batran, dar cu bombe teleghidate – si Abdallah face poc – mai curat si mai uscat si nu mai murdareste nici canapeaua. Paradisul va asteapta – e plin de fecioare, mergeti acolo cat mai repede si cat mai multi.

  9. toteu permalink

    Dear King Salomon, uite care-i treaba. O stii pe craiesul zapezilor? Eh, a zis craiesul zapezilor ca daca indraznesti sa-i deranjezi fie si cu un fir de praf fortele navale din Siria, va vitrifica cu tot cu pietroi, barcute, sonde, camile si terenuri de golf. Si dup-aia va duce-n Siberia sa va mai racoriti. Panimaiesi?

  10. toteu permalink

    Stimate domnule presedinte Barack Obama, stimate domnule presedinte Francois Hollande, am inteles, bad, bad, omul alb, dar imi permit o ultima indrazneala: niste sirieni si niste irakieni, nu multi, de profesie absolut neinteresanta si tampita pentru Imperiul Manelelor – respectiv arheologi, s-au refugiat din calea NWO, exersata la fiecare schimbare de paradigma la Casa Alba cu bata si de fiecare club de bogati semiretarzi plictisiti in cicluri din ce in ce mai dese. Stim ca au fost functionari ai unor regimuri dictatoriale oribile comuniste si fasciste baaso socialiste si sa moara Stalin si Hitler si nu se potrivesc cu noile regimuri teologice blande, tolerante si perfect democratice. V-am ruga, daca se poate, sa le dati si dansilor macar titre de sejour pe 10 ani sau ceva auswais cum s-o chema in limba lui Goethe. Motivul ar fi ca nu se potrivesc atat de tare cu noile regimuri pline de idei constructive, noblete si rase superioare, incat, daca indraznesc sa se intoarca pot ajunge in Valhalla in cele mai oribile moduri cu putinta. Ah, si v-am mai ruga, tot daca se poate, sa scanati cat mai repede ce studiau dansii linistiti in oribilele regimuri fascisto-comuniste sadamisto-kadafisto-asadiene, atacuri cu clor, butoaie si civili morti. Motivul ar fi ca pietroiul cel negru tinde sa faca sa dispara din calea lui si cea mai mica pietricica lasata de oameni morti long time ago. N-am vrut sa sune discriminator pentru ceilalti refugiati care vin din mai toata lumea in Europa. Repet, arheolog nu inseamna nici stapan sau fost stapan de sclavi, nici Nestle, nici Coca Cola, nici terorist, nici comunist. Deci, arheolog – nu bad pentru sanatate. Nu face rau, danseaza pe orice manele doriti si ca pasiune studiaza urmele materiale lasate de civilizatiile vechi. Daca se intampla sa se refugieze din calea noii prietenii dintre popoare nu cere mult de mancare.
    Vae victis, dar e un lucru bun in toate nenorocirile: cetatenii americani pot circula linistiti din nou in 4X4 cu motor de camion – benzina costa iarasi mai nimic in United States of America iar bursele salta vesele. Va multumesc pentru atentie pana la urmatoarea NWO.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: