Skip to content

Despre un plagiat al unui fost ministru al lui Ponta: informaționarul societal Răzvan Cotovelea…

September 13, 2015
Ministrul pentru Societatea Informationala, Razvan Cotovelea, citeste o prezentare in cadrul conferintei internationale
Răzvan Cotovelea citeste o prezentare in cadrul conferintei internationale “Mediafax Talks about Digital Europe”, in Bucuresti, marti, 25 martie 2014. SILVIU MATEI / MEDIAFAX FOTO

Denunțasem acum ceva vreme un plagiat grosolan al răposatului autor de SF Ion Hobana, care furase din nimeni altul decât Isaac Asimov.

De data asta, peștele este mai mic, însă plagiază din nimeni altul decât Robert Putnam. Robert Putnam este un foarte mare politolog de la Harvard, iar plagiatorul e Răzvan Cotovelea, care anul trecut, în 2014, a fost “Ministrul Societății Informaționale” (?!!) în guvernul Ponta III. Din 2005 predă la Scoala Nationala de Studii Politice.

Ca să plagiezi din Putnam, trebuie să fii foarte prost sau să nu știi cine e Putnam. Sau (cel mai probabil) și una și alta.

Articolul lui Cotovelea The process of changing the European institutional system – a conceptual approach to the institutions,  publicat în 2014 în Analele Universității din Oradea:

Anale_2014

.

și care poate fi citit aici: Anale_2014 este în bună parte plagiat din :

.
Putn
Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy, de: Robert D. Putnam, Robert Leonardi, Raffaella Y. Nanetti (Princeton University Press, 1993). Un click pe fotografia de mai sus, sau pe titlu, duce la cartea lui Putnam.

La întrebarea: cum a putut  “Ministrul Societății Informaționale” să fure din Putnam fără să se gândească că va fi prins? răspunsurile sunt simple:

1. Poate că nici nu știe de plagiat (deși acum va afla, l-am și informat printr-un email la care încă n-a răspuns), probabil că habar n-are că “negrul” plătit de el să scrie articolul a plagiat, iar acum îi cade cerul in cap. Sau nu-i pasã.
.
2. S-a gândit că daca publică pe coclauri, prin Oradea, nu-i află nimeni impostura. Știm că așa se iau gradele, adunând publicațiile.

.

Acum, e limpede că cineva care plagiază în felul ăsta nu stapaneste suficient subiectul nici cat sa scrie o pagină. Să vedem însă cum plagiază.

De pildă, Răzvan Cotovelea scrie:

“Institutions shape politics. Rules and standard procedures of institutions, leave their mark on the political medium, namely because they structure political behavior. Institutions influence because they give shape to identity, power and strategy.

– Institutions are shaped by history. History matters because of its dependency trail: what happens first (even if somewhat accidentally) influences what will happen later. Individuals can choose their institutions, but cannot chose the circumstances created by them and their choices influence the rules by which their successors will have to choose by.”

p. 23 up

Cele două paragrafe sunt luate din prefața lui Putnam, pp. 7-8.

Putnam

Prostia incultului plagiator român se vede și din aceea că el a pus virgulă între subiect și predicat:

“Rules and standard procedures of institutions, leave their mark on the political medium”.

Mai departe, Cotovelea preia, rescriind, hălci întregi, practic tot aparatul metodologic al lui Putnam, fără ghilimele, dând însă de data asta o referință bibliografică.

Textul furat e reformulat în engleză, fără ghilimele, pentru a înșela softurile de detectare a plagiatului. Iată astfel ce preia Cotovelea din cartea lui Putnam, începând de la pagina 9, de la understanding the dynamics of institutional performance.

The literature provides three ways of explaining performance (Putnam and Leonardi, 1993: 15-22):

  1. The first one focuses on the institutional project. This guidance is a branch of political analysis, risen primarily from the process of constitution conception which is specifical of the nineteenth-century. Considerations on representative government of John Stuart Mill, reflects a confidence of this school of thought in the procedural structured mechanism. Most of Mill’s famous treaty deals with constitutional techniques, and with the discovery of those institutional forms that allow a greater efficiency of a representative government4. This guideline has continued to dominate the performance analysis of a democracy even in the first half of the twentieth century. The collapse of democratic experiments that took place after the first world war and before the 2nd (Italy and Germany), and the immobility of the Third and Fourth French Republic, alongside the greater and greater attention towards social and economic based politics, all this led to a more moderate view on institutional manipulation. A well thought out project does not automatically guarantee performance. However, nowadays, the interest for institutional performance determinants has revived amongst new institutionalism followers as well as between those who wield the ability to put reforms into practice. Those who write constitutions, managerial consultants and advisors attach great importance to project development as part of improving institutional performance. Arturo Israel, specialised in Third World5development, finds it easier to build a street than an organization to take care of that street .
  2. A second school of thought which deals with the performance of democratic institutions focuses on socio-economic factors. Sociologists, since Aristotle showed that the success of a democracy depends on social and economic prosperity. Contemporary theorists such as Robert A. Dahl or Seymour Martin Lipset also emphasize on different aspects of modernization (wealth, education, etc.) in their debates on the conditions underlying the stable and efficient democratic governance. An effective democracy is closely linked both in time and in space to modern socio-economic development. Arturo Israel argues that institutional performance improvement is an integral part of modernization (Putnam and Leonardi, 1993: 15-22), as well as Putnam, in his famous How does democracy work, which we mentioned above, observed a striking difference in levels of socio-economic development amongst regions of Italy, this gives us a concrete indication about the complexity of the links that exist between modernity and institutional performance (Putnam, Leonardi and Nanetti, 1993, 45-50).
  3. The third way of explaining performance, focuses on socio-cultural factors to explain democratic institutions performance. In The Republic, Plato says that the type of government varies depending on the citizens (Plato, 2005: 251 – 254). More recently, social scientists began to explain variations in national political systems by the differences in the political culture. Almond’s and Verba’s study “Civic Culture” seeks to explain the differences between democratic governments in the United States, Britain, Italy, Mexico and Germany examining attitudes and political orientations gathered under the name of civic culture (Abraham and Sidney, 1989: 3-40). In the American democracy, Tocqueville highlights the link between a company’s moral and political practices. To understand how an institution functions, how different institutions operate in different ways, the researcher must use different techniques. The rigorous field observation and case study used by anthropologists and journalists can and should be borrowed by the aforementioned researcher. These techniques require for the one who uses them to soak in every detail about an institution, to experience its habits and practices, booms and falls. Statistical analysis is as important, because it permits the comparison of several particular cases at once. Also, to unravel the mystery of institutional performance, the past and the various regions that are part of the state should be investigated because we live in a world of constant movement, the forces change, government regimes change regional groupings are created and disappear. Everything is interconnected and every action creates interdependencies. Globalization is the main feature of this century and trends of regionalization is a consequence of it.

Aceste trei paragrafe masive, care constituie nucleul articolului, sunt de fapt preluate inabil, rescrise și nedate ca citat, ci ca aparținând logosului lui Cotovelea.

Furând imprudent și neinteligent, se ajunge la comicării: Acolo unde Putnam îl citează pe Tocqueville și scrie:

“Tocqueville highlights the connection between the “mores” of a society and its political practices”,

Putnam dã sursa citatului; Cotovelea scrie:

 In the American democracy, Tocqueville highlights the link between a company’s moral and political practices.

Hoțul român a înlocuit prostește “mores” prin moral, crezând că e același lucru (necunoaștere suficientă a limbii engleze și a istoriei filosofiei și politologiei), dar sursa dată de Cotovelea într-o notă de subsol pentru această perlă rău înțeleasă din Tocqueville este:

http://findarticles.com/p/articles/mi_m1571/is_33_16/ai_65091771/

Să te prăpădești de rîs, nu alta.

Desigur, dacă periem si restul articolului, cu siguranță vom găsi și celelalte surse pe care Cotovelea le-a folosit.

De multe ori, nici nu e nevoie să căutăm. Astfel, o frază în textul lui Cotovelea precum:

European Economic Community (EEC) occurred in the late 1950s as a response to the problems Europe was facing after the Second World War.

este în mod limpede furată de undeva. In primul rând fraza a fost preluată incomplet, căci nu are articol hotărât: THE European Economic Community… Apoi, verbul occurred e pretențios și scos dintr-un cu totul alt context, aruncat acolo de cineva care nu știe bine engleza.

Dar mai ales, întreg acest paragraf care rezumă istoria Uniunii Europene nu are nici un sens acolo, el e limpede pur și simplu aruncat la întâmplare, fără legătură cu restul articolului, separând de fapt două hălci disparate: cea furată din Putnam și cea care urmează după paragraful cu UE, despre cele trei conceptual approaches.

Cât despre nivelul academic, la pagina 30 găsim chiar următoarea notă de subsol:

http://www.wikipedia.org/constructivism

Lămurindu-mă de natura plagiatului, i-am scris acest email :

“Stimate domnule Răzvan Cotovelea,

Descopăr cu surprindere și mâhnire că articolul dumneavoastră :

THE PROCESS OF CHANGING THE EUROPEAN INSTITUTIONAL SYSTEM – A CONCEPTUAL APPROACH TO THE INSTITUTIONS

din Analele Universității din Oradea este în bună parte un plagiat. Ceea ce am găsit este indiscutabil și de nerefutat. Voi cerceta și restul articolului, însă aș dori să vă ofer șansa unei explicații înainte de a revela public faptul.

Vă mulțumesc.

Dan Alexe”

Nu mi-a răspuns, dar sunt convins că de la Putnam, căruia de asemenea i-am scris, voi primi un răspuns.

Cf. și:

Plagiatorul Ion Hobana – un hoț leneș… sau despre SF-ul românesc și un furt din Isaac Asimov…

si

Cum poți plagia în mod involuntar drama unui gîndac…

Advertisements
13 Comments
  1. O mică observație: cred că „occurred” e pus cum trebuie acolo – presupun că fraza ciuntită nu era „The EEC occurred…”, ci ceva de genul „the creation of the EEC occurred”, „the need for… occurred”, „the employment of… occurred” ș.a.m.d.

  2. totusi permalink

    Si inca o mica observatie. Eu daca as fi in locul lui SS nu m-as grabi sa arunc armata regulata in mlastina din Siria. As fortifica litoralul si in special zona de interes militar, as aduce echipamente electronice pentru interceptarea/bruiajul comunicatiilor si as cauta sa tai caile de aprovizionare ale grupurilor armate. Mai degraba incursiuni ale fortelor speciale si capcane cat mai multe capcane: sa vina la momeala in grupuri cat mai mari si sa poata fi anihilati. Inaintarea in adancime ar presupune lungirea liniilor de aprovizionare si ar fi un nou Afganistan. Politic, nu e de castigat mare lucru. Dementa Daesh e organizata stii bine de cine si tuturor li s-a promis viitor luminos in afaceri in OM, multi bani mult petrol si gaz. Nu va interesa pe nimeni daca banii se fac sub steag islamic. E doar gargara si manipulare. Evident ca idiotii scapa din vedere ca si terta parte pe care o cred manipulabila ii manipuleaza la randul ei. Terta parte, adica prietenii lui Allah, le-o va da exact in moalele capului plin doar de profit. Lasa-i sa manance halal. E ospatul idiotilor.

  3. Beny - Hil permalink

    Consider ca n-are niciun farmec sa bati cadavre cu parul si sa urli la ele ca sa le fie rusine. Da, daca ai putea sa le readuci la viata ar fi o chestie, sau macar zombi cu un vodoo, altfel nu foloseste la mare lucru. In fine, sa moara Hicler, sa trecem la subiecte mai serioase: Marele Creator n-i la lasat pe Ben-Oni Ardelean. A zis ca sa fie, ca nu se stie niciodata cand are nevoie Romania de el ca secretar al Comisiei de Politica Externa a Senatului. Si fix asa s-a-ntamplat. Te pui cu vrerea Domnului? Nu. Ca atare Ben e onorat si bucuros sa poarte cuvantul senatorilor si fratilor din toata galaxia. Ce studii l-au recomandat pe Ben in politica externa? Fratia cu fratii, evident + studiile la Atlanta dar nu de la cazinouri ci alea evlavioase. Slavit fie Domnul, baga mare Ben. Daca-l ridici a doua oara pe Lazar iei locul la calugarul kung-fu. Ridica-te Lazare si du mesajul senatorilor catra toti senatorii. Ben, Du-ne la Mantuire, scapa-ne de realitatea asta crunta. Caci da, realitatea este crunta: Ben e secretarul comisiei de politica externa a Senatului Romaniei.
    Ben-Oni sing a song, aaaa, asta cum ii zice, speak a speach:

    • vicus permalink

      Te rog Beny, cand mai fumezi hasis, scoate laptopul din priza. Irosesti oamenilor secunde intregi din viata. Trei.

      • Beny-Hil permalink

        Ben-Oni, tu esti? Daca tu esti, da un semn, fa ceva, un cutremur, un fulger, o senata in re major.

  4. Beny - Hil permalink

    Nu mai radeti ca niste pacatosi si niste pagani si necredinciosi ce esteti. Ca la cereri a cerut Ben ca Imparatia sa nu se clatine. Slavit fie Domnul, sa nu se clatine!!! Nici lu’ Ben si nici la altii. Ca ce e mai rau decat Imparatia care se clatina!!!!

  5. Beny - Hil permalink

    Am si eu o cerere. Nu cu mult timp in urma am avut un pisic pe care l-am dat spre adoptie unei asociatii care se ocupa cu pisicii. Este foarte inteligent. Stie sa apese tastele la laptop. Dupa cum merg treburile vreau sa-l propun senator in Romania si-n Europa-n general. In SUA nu, ca poate ajunge presedinte si dup-aia nu mai vrea decat conserve cu foita de aur. Rusine, rusine, rusine, de trei ori rusine = 9.

  6. Beny-Hil permalink

    President Obama, te rog frumos, ia-l si pe Ben-Oni la Casa Alba. Nu stie sa faca pendule electronice cu alarma ca Ahmed pe care l-a loat militia din Texas ca a crezut ca are bomba la pendula, dar, dar stie sa vorbeasca asa de frumoooooos. La capitolul stiinta numara pana la trei

  7. veizi ce fete stau goale

  8. fedte dezbracate

  9. mata suge pula hai pe forum roforum.net

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: