Skip to content

Bridge of Spies (2015): Relativismul politico-moral al lui Spielberg

January 31, 2016

BRIDGE-OF-SPIES-QUAD-UK

Bridge of Spies (2015)
De: Steven Spielberg
Scenariu: Ethan și Joel Cohen, Matt Charman
Cu: Tom Hanks,  Mark Rylance

Oscars 2016: Cel mai bun rol secund masculin

Fusese nominalizat la Oscaruri în șase categorii: cel mai bun film, rol secund (Mark Rylance), scenariu, production design, sound mixing, muzică.

Impresionant jocul lui Mark Rylance, impecabil felul în care reușește să-l facă atașant și înduioșător pe spionul rus Rudolf Abel. Spielberg revine aici la o abordare cinematografică foarte clasică, o camee în tonuri sepia care surprinde prin convenționalism cel puțin la fel pe cât a surprins mult prea cumintele Big Eyes (2014, cu Amy Adams, Christoph Waltz) al lui Tim Burton, care ne obișnuise cu mai multă exuberanță cinematografică.

Intr-atât de clasic și cuminte cu atenție la detalii istorice e migălit totul în Bridge of Spies încât unele scene sunt total ratate, după ce au fost prea mult polisate, precum scena cu neconvingătorul grup de tineri tâlhari est-germani (teleghidați probabil de KGB) care-l ușurează pe avocatul american Donovan (Tom Hanks) de palton, agresându-l blânduț în plină stradă berlineză. O scenă rău jucată, cu niște tinerei care n-ar speria pe nimeni în gara din Köln.

Ceea ce surprinde însă în filmul lui Spielberg este egalitatea morală pe care o stabilește între cei doi spioni, spionul sovietic (născut britanic) Rudolf Abel și pilotul american de U-2 doborât în Rusia Gary Powers. Nici unul din ei nu trădează. Și unul și celălalt sunt devotați marii puteri pentru care spionează. Nici unul nici celălalt nu așteaptă indulgență de la inamic.

ST. JAMES PLACE

In realitate, principalul personaj nu este avocatul mijlocitor al schimbului de spioni, jucat de Tom Hanks, ci rusul capturat și condamnat. Sarcasmul lui domol, caracterul de nezdruncinat, felul in care știe să-și ascundă inteligența ieșită din comun îl fac un personaj memorabil, totul sporit de jocul excepțional al actorului britanic Mark Rylance (criticat totuși de Sting, filosoful care ne-a cântat că “history will teach us nothing, if we seek solace in the prisons of the distant past”, și care, cunoscând în copilărie familia adevăratului Rudolf Abel, l-a criticat pe Rylance pentru accentul său scoțian).

In comparație cu Rudolf Abel, pilotul american de avion-spion U-2 (Austin Stowell ) căzut în mâinile sovieticilor e stupid și caricatural, un dulap de om cu rânjet stereotip, fără mare lucru în creier. Patriotismul lui e visceral, robotic, nu gândit și asumat ca cel al rusului. Rusul ascultă Șostakovici, americanul se hăhăie.

La o decriptare și mai atentă, se vede cât s-au căznit scenariștii (nimeni alții decât frații Ethan și Joel Cohen) să uniformizeze vina și meritele. Sigur, spionul rus e bine tratat de FBI și în închisoare, în vreme ce flăcăul nătâng american e un picuț torturat de KGB. In schimb, în America odiosul judecător Byers (Dakin Matthews, pe care Spielberg îl mai folosise și în plicticoșenia cosmică Lincoln) vrea de la început să-l condamne la moarte pe spionul rus, așa cum o cere și CIA, ba chiar și populația.

Avocatul numit din oficiu (Tom Hanks) devine un paria pentru că-l apără pe rus, se trage cu arme de foc în ferestrele lui, mai să-i omoare fetița, iar întreaga populație americană e arătată în film ca agresivă, obsedată de o amenințare sovietică inexistentă și menținută de guvern în spaima apocalipsei nucleare. In schimb, desigur, din populația rusă nu vedem nimic.

Vedem în schimb evoluția germanilor de est, felul în care noile autorități se străduiau să-și dea o identitate politică (admirabil actorul german Sebastian Koch în rolul avocatului mijlocitor de schimburi de spioni Wolfgang Vogel, personaj real). Șeful KGB-ului din Berlin este de asemenea jucat delicios de rusul Mihail Gorevoi.

bridge_of_spies-2

La fel de abil scenaristic, însă tendențios moral, mai este și punerea simetric în oglindă, față în față, a felului în care fiecare țară își tratează spionii trimiși în teritoriu inamic. Atât rusul cât și americanul primesc câte o monedă falsă, goală înăuntru. Acolo însă unde banul rusului (faimosul Hollow Nickel Case, sau Hollow Coin) conține doar instrucțiuni codate, banul pilotului american conține un ac cu cianură, pe care CIA îi spune să-l folosească pentru a nu cădea viu în mâinile sovieticilor, ceea ce el nu face. Rusul primește doar instrucțiuni de la ai lui, pe când americanul primește moarte.

Sigur, cu Spielberg și frații Coen avem de-a face cu stânga Hollywood-ului deși nu e vorba de vreun film coprodus cu Rusia, așa cum s-a întâmplat cu ultimul Mission: Impossible cu Tom Cruise, despre care am mai scris (cf. link mai jos) și care e practic un film chinezesc.

Rămâne însă un fapt ce nu trebuie ignorat: relativismul moral indică o falsă obiectivitate. Punând actorii istorici spate în spate, pe poziții morale egale, ne poate face să nu mai înțelegem prezentul.
———————-

Despre Tom Hanks am mai scris în:

“Captain Phillips” (2013) – Forrest Gump cu pirați, sindicaliști și binele care triumfă

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/06/captain-phillips-2013-forrest-gump-cu-pirati-sindicalisti-si-binele-care-triumfa/

cf. și

“Mission: Impossible — Rogue Nation”, o decriptare ideologică, sau: când China decide ce vedem la cinema…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/08/11/mission-impossible-rogue-nation-o-decriptare-ideologica-sau-cand-china-decide-ce-vedem-la-cinema/

Big Eyes (2014) – despre psihopați și furtul intelectual

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/04/08/big-eyes-2014-despre-psihopati-si-furtul-intelectual/

Lincoln – stați departe de plicticoșenia cosmică…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/01/lincoln-stati-departe-de-plicticosenia-cosmica/

Advertisements

From → Paraphernalia

13 Comments
  1. Silviu permalink

    Cine ar merita Oscarul în opinia dvs?

  2. Oscarul ? Pai , sa vedem , trebuie sa fie ceva cu drepturile minoritatilor , Revenant are ceva cu indieni , e un tip rau , rasist ,mai e pionierul american care ,gindeste pozitiv, , trecut de partea aborigenilor .Ar merita un Oscarul pt. landscape si pt. Urs -Ursoaica , joaca bine .Acum , serios , cred ca Di Caprio ar merita , prea se chinuie in frigul ala .Amestecul asta de cinema , arta (ma rog) si ideologie e execrabil .

  3. pe mine nu m-a enervat cel mai mult scena cu hoții, ci aceea când se uita din tren și tocmai în secundele acelea pe geam se desfășura drama, excaladarea și împușcatul. și izul de odă a anului.

  4. Iosif Stalin permalink

    Problema nr. 1 a filmului este ca este plictisitooor. Incredibil de plictisitor. Daca nu era regizat de Spilberg nu se uita nimeni la el. Pentru ca este unwatchable.

  5. Părerile din articol se împletesc cu ale mele

  6. VASILIU MIRCEA PAUL permalink

    Pe Spielberg l-am ”radiografiat” încă de la ”…soldatul Ryan”. Există acolo cel puțin două scene ticăloase.

    Cea mai perversă: soldatul german, lăsat liber de ”blînzii americani”, revine în luptă, înfigînd baioneta, sadic-lent, într-unul din ”binefăcători”. Însăși mutra personajului a fost aleasă cu mare grijă: între două vîrste, urît-spre-zombie. Ce mai, bestialitatea ”lombroziană” îi iese prin piele.

    A doua: ”bătălia finală”, practic calchiată după standardele sovietice tip ”Alioșaaa ! Nemțî po ulițî – tatatataratataaa ! (jos un regiment)”.

    Hai să zicem că un evreu are toate motivele să-i diabolizeze pe germani. Numai că, prin greutatea numelui și forța cinematografiei americane, el își impune astfel idiosincraziile personale unor milioane. Asta nu se poate numi nici artă, nici geniu (regizoral). Nu e locul să detaliez cum s-au desfășurat luptele din Normandia (și războiul în general) – cine știe, știe. Cine nu, ia de bună făcătura lui Spielberg (sau pe Sven Hassel).

    Care, iată, în filmul analizat mai sus, aplică propriilor compatrioți aceleași metode, ABSOLUT DELOC OBIECTIVE (ca să nu spun jegoase). Dacă nu-l uităm pe Charlie Chaplin, ”fondatorul” stîngismului hollywoodian, constatăm că citadela celei de-a șaptea arte nu a generat doar filme pe bandă rulantă, ci și cohorte de ”gerarzi depardieu” (ușor mai svelți și mai puțin cretini).

    Prin urmare, nu văd nici o surpriză în capacitarea (rapacitarea ?) lui Tom Cruise de către chinezi (plus restul concluziilor trase pe marginea lui Mission: Impossible — Rogue Nation).

    De rumegat: ”binele”, făcut societății de unii artiști, este (mai mic) decît RĂUL injectat ?

    Localizînd-valahizînd: vezi ”cazul” Sadoveanu (sau chiar și Marin Preda).

  7. Spieberg a calarit mereu pe valul popular ( si cam la fel si Tom Hanks ) , exploatind actualitatea : de la E.T. si ,Intilnire … , , filme care au avut un impact deosebit in religia ufologica . In ciuda unor aparente , e un regizor comercial ( Indiana Jones ) , probabil cel mai prolific ( cu exceptia lui Serghei al nostru , bineinteles ) .Superproductiile sunt mereu ideologizate , iar despre simpatiile stingiste hollywoodiene , ce sa mai spunem , dar acelasi lucru este valabil si pt. cinem. italiana sau franceza postbelica , e trendul , dat de intelectualitate .Nu ar fi neaparat o problema , daca nu ar fi ridicol ( si cinem. europeana nu era ) . Intr-adevar , scena cu ,nazistul, e absolut dezgustatoare , josnica , tocmai buna pt. mentalul american comun , sovin .Remediul la aceste filme patriotice este , de ex. , Apocalypse now , mereu proaspat si surprinzator .

  8. Si inca ceva despre filme , pt. echilibru , daca nu cumva am devenit cam invaziv .Matrix are un mesaj subliminal de-a dreptul anarhist si terorist , nicio mila pt. pierderile colaterale , ,sistemul, malefic trebuie destructurat , cite site-uri nu propun de-atunci ,iesirea din matrix, ? Avatar , desi o ecranizare , vine cu ipotezele gaia , deep ecology , o umanitate cvasibestiala si , cu titlu de curiozitate , Aiwass , numele ,entitatii, globale din Avatar este si numele ,Geniului, lui Crowley , acesta , lucru stiut , avind cam multi adepti pe la Hollywood . Dar exista riscul sa cadem in conspiratiologie , totusi , acestea sunt fapte , exista lucrari serioase si documentate .

  9. Buna recenzie. Intr-adevar, problema fundamentala a filmului este relativismul moral. Altfel, e bine facut

Trackbacks & Pingbacks

  1. Big Short (2015): un manifest despre criza mondială și secta banului creat din neant | Cabal in Kabul
  2. Oscars 2016 – Mad Max și importanța sunetului la cinema | Cabal in Kabul
  3. Snowden (Oliver Stone 2016) -cum faci un biopic despre un personaj ambiguu aflat încă în viață | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: