Skip to content

Prapuri, măruntaie si gândire 

April 30, 2016

mg_3799

Drobul de Paște nu se face fără prapuri, fără membrana aceea, pielița din burta mielului care învăluie stomacul și intestinele, peritoneul.

Acum, toate dicționarele romanești, fără excepție, s-au lasat întotdeauna inșelate de o omofonie cu slavonul prapor, steag, drapel. Ceva logică ar fi fost acolo, aparent, desi nu foarte convingător,  deoarece pielița respectivă, prapurii, poate fi văzută, forțând analogia, ca un stindard… dar nimeni n-a stat să chibzuiască la ceva atat de mărunt.

De unde vin prapurii mielului ni se revelează însă imediat dacă luam ca sursă a prapurilor grecescul prapides, membrană, diafragmă.

Prapides, prapuri. Un plural și in romană (pentru pielița din burta mielului cel mai adesea se folosește pluralul), care nu se explică deloc plecând de la slavonescul prapor, steag.

Prapides, in greacă, e un termen plurifunctional care desemnează încă din antichitate diafragma, măruntaiele dar și inima și sufletul.

Că e vorba de o simplă omofonie o vedem de altfel în folosirea ezitantă a pluralului. Când e vorba de steaguri, limba veche folosea pluralul prapurile, nu prapurii, cum sunt cei ai mielului.

La fel, a rămâne cu falsa etimologie din slavonă nu ne explică de ce vulgar, argotic, prapur desemnează și vaginul, ca în: “a sparge prapurele” cuiva.

Prapis (πραπίς) există încă de la Homer, iar pentru antici, dată fiind nesiguranța în legătură cu sediul, cu vizuina sufletului, prapis putea desemna atât mațele cât și inima sau sufletul însuși, putând fi folosit ca sinonim pentru ψυχή.

Eschil îl folosește în sensul de inimă; la Euripide, prapis e locul în care e tupilată inteligența umană. Intotdeauna, la toți autorii, prapis / prapides e folosit metaforic, sensul de bază rămânând cel de mațe, măruntaie.

Dată fiind influența bizantină asupra creștinilor romanofoni balcanici, e ușor de văzut cum prapis /prapides putea da prapuri… membrana din mațele mielului, dar și vaginul (“a sparge prapurele”). Nici o legătură, așadar, altfel decât omofonia, cu praporul, steagul slavonesc… care la rândul lui ar putea deriva, independent, din greacă cu sens mult mai restrâns. Etimologia lui slavonă nu e limpede.

Pentru greci, eul interior, ego, nu era altceva decât eul organic: sufletul era o adunătură de mațe: prapis / prapides. Știind așadar că mielul e un simbol cristic (Mântuitorul e Mielul, întrucât s-a jertfit pentru noi), prapurii cu care învelim drobul capătă deja o dimensiune mistică și metafizică: mâncând drob, consumăm sufletul Domnului.

MysticLamb-feat

Advertisements
3 Comments
  1. Silviu permalink

    Speculatia poate merge putin in alta directie, membrana fiind himenul, nu vaginul. A sparge prapurele devenind astfel „a deflora”.

  2. Reblogged this on MM's Blog.

  3. Mai mult decat omofonie este doar atunci cand praporii (sau prapurii, in Bucovina li se spune chiar prapuri) desmeneaza acele steaguri bisericesti care sunt purtate la inmormantari. Ma intreb daca acest sens vine pe o etimologie total diferita sau candva cineva a facut o legatura intre steag si locul in care se afla sufletul…asa ca sa speculam si noi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: