Skip to content

In punctul lui rebbe G.

July 19, 2016

in-punctul-lui-rebbe-g_coperta

Următorul meu volum de povestiri, In punctul lui rebbe G., va apărea curând la editura Polirom.

In punctul lui rebbe G. este o carte-concept care, continuând ceea ce am inceput cu limbajul erotic si exotismul din Roșcata amară, va adăuga elemente care în România nu au fost suficient exploatate — ocultism, tarot, pasiunea pentru istoria ascunsă si pentru legionari, alchimie, erotism. Toate astea împărțite în 22 de povestiri.

Pe scurt: 22 de povestiri care corespund celor 22 de litere ale alfabetului ebraic si celor 22 de carti / lame / arcane majore ale jocului de Tarot.

Fiecare din cele 22 de lame de Tarot, pastrand desigur simbolica jocului, va trimite, la câte una din povestiri, care conțin, ascunse inițial de perspicacitatea cititorului, elemente de Tarot, ocultism și alchimie.

La desenul tradițional al Tarotului din Marsilia voi adăuga, pe fiecare carte a jocului, litera ebraică și trimiterea la povestirea care îi corespunde.

Cum o spune rebbe G., rabinul hasid din povestirea care dă titlul volumului:

sofer%202

— Arcanele aiestea majore din Tarot sunt în număr de 22. Exact câte litere are alfabetul nostru kabalistic. Douăjdoi, zecimea plus duodecimea. Fiecărei cărți de Tarot i se potrivește o literă ebraică. Dacă la 22 de cărți, câte sunt, adăugăm cele 10 sephiroth, sferele universului din Kabală: 22 + 10, obținem 32: numărul dinților ființei umane, dar și ai Adamului cosmic, omul perfect, Adam kadmon. Dublată cifra = 64: numărul căsuțelor de la jocul de șah… sau al hexagramelor din Yi King, sistemul chinezesc de divinație, care decurge din aceeași înțelepciune ca și Kabala, doar că pervertită de mizerabilele arătări ce sunt chinezii. Fiecare lamă de Tarot, fiece arcană majoră corespunde așadar unei litere ebraice și ne spune o poveste, o istorie fixată definitiv, iar simbolica lor se modifică în funcție de amestecul infinit al lamelor. Schimbând ordinea cărților de joc și ordinea literelor, se modifică și narațiunea ansamblului. Dacă noi am fi acum personaje de poveste, destinul nostru ar fi fluid, în funcție de entitatea superioară care trage și întinde cărțile jocului. Orice frază formulată în ebraică va reprezenta așadar o succesiune de litere, deci o succesiune de cărți de Tarot… și viceversa.

— Altfel zis, l-am întrerupt: dacă noi am fi acum personaje într-o carte cu 22 de povești, fiecare poveste corespunzând unei lame de Tarot și unei litere ebraice, de câte ori am citi istoriile în altă ordine, sau combinând o parte din ele, am genera un alt discurs, un alt Logos și o altă Facere?

lemat

— Da, îmi spuse sever rebbe Ghelerter, întrerupându-mi deriva. Dar, mai mult de atât, trăgând cărțile pot să intru în contact cu dybbuk-ul tău.

— Ce e aceea? întreb.

— Un duh răuvoitor pitit în tine într-un anume punct inaccesibil neinițiaților și care s-a ascuns acolo în urma unei erori morale pe care ai comis-o și pe care eu o pot dibui.

— Să fi comis eu vreo eroare morală fără să știu?

— Toți săvârșim erori. Eu, de pildă, îmi las nevasta nesupravegheată.

— Și de ce-ar fi asta o eroare morală? l-am întrebat cu un început de stânjeneală.

— Pentru că ea mă roagă să n-o fac, să n-o las singură. Femeia e slabă, de aceea o căznește un dybbuk mai puternic decât al nostru. Supraveghind-o, o ajuți să nu sufere, o faci să-și mențină umanitatea.

M-a cercetat fix, sever:

— Pot, mi-a zis, dibuindu-ți dybbuk-ul, să îți imit orgasmul.

— Pardon?! m-am înecat, necrezându-mi urechilor.

— Ordinea în care vei trage cărțile și dispoziția lor atunci când le voi întinde pe masă, totul combinat cu forța literelor, îmi vor îngădui accesul la punctul în care se ascunde acel dybbuk care te căznește. Punctul prin care eu voi pătrunde în tine, te voi citi, te voi restructura și îți voi reproduce orgasmul.

Mi-a întins pachetul. Am tras o carte:

Picture1

A examinat-o:

— Aha, Șarlatanul… Prima carte a jocului, litera Aleph, א. Le Bateleur. Mereu la masă gratis, cu cuțit, pahar și farfurie pregătite, la bufet fără să plătești, scamator cu turpitudini mici, nedemne, un coțcar metafizic. Tot ce cauți e să te fofilezi de câte ori poți pentru o tură gratis în Roata Morții.

M-a scrutat.

— Ai aerul iritat. Crezi că spun platitudini, ca o țigancă.

Am roșit stângaci.

— Trage iar, a ordonat.

I-am întins cartea trasă: Picture2

— Beth, a clamat. ב, La Papesse. Te lași dominat de femei rigide, manipulatoare, sacerdoate care te încalecă fără chef, într-atât ești pradă lesnicioasă. Beth, da. Ce faci, îmi dai toate cărțile în ordine alfabetică? Fii mai inventiv, e destinul tău.

Am tras atunci, iritat, o carte fără număr și literă ebraică pe ea:

lemat

— Aha, a pufnit satisfăcut. Le Mat. Asta-i cea mai importantă, cea mai puternică. Poate fi prima, dar cel mai adesea e ultima din joc. Vezi tu vagabondul ăsta? Ăsta ești tu, e cartea ta, ești un om fără legături, cu fața mânjită, malahie în ochi, suflet cu franjuri… Dânsul, Le Mat, Nebunul, este eternul vagabond. Privește la el: chiar în clipa asta un dulău celest îi sfâșie curul fudul.

Dar simbolurile acestea, îl întrerup din ce în ce mai tulburat și trecând peste grosolănia vorbelor lui, sunt ele independente de noi? Sunt ele un fel de spumă de heruvimi?

M-a privit și deodată fața i s-a crispat.

Spuma de heruvimi s-a isprăvit, a șuierat scrâșnind. Uite cum e orgasmul tău.

Și schimonosindu-se și scoțând limba și lăsând să-i curgă din gură o cantitate prodigioasă de bale, fața lui rebbe G. a devenit deodată a mea, vizibilă leit sub barbă și codițe. Și-a arătat albul ochilor, a deschis gura, i-a fremătat omușorul și a scos un hârâit dezagreabil cum știam că fac eu când mă cuprinde epilepsia orgasmului.

גגג

(VA URMA în librării)

Despre Tarot am mai scris și aici:

Introducere în Tarot (cap. 1): Ignoranța lui T.S. Eliot în The Waste Land

https://cabalinkabul.wordpress.com/2016/08/04/introducere-in-tarot-cap-1-ignoranta-lui-t-s-eliot-in-the-waste-land/

in-punctul-lui-rebbe-g_coperta

From → Paraphernalia

10 Comments
  1. Dan Marius Dinescu permalink

    sigur că ca literatură merge, da’ să fie oare adevărat zvonu de pe net că evreii au trecut la scrierea _aramaică_ abia în vremea imperiului (cca. Solomon) ?

  2. Filip Dragomirescu permalink

    Stimate domnule Alexe! Stiu ca va preocupa lingvistica si in special legaturile dintre albaneza si romana. Cum va explicati ca influentele reciproce dintre dalmata si albaneza sunt mult mai mici decat cele dintre romana si albaneza avand in vedere ca albanezii sunt, din cate am citit pe internet, urmasii ilirilor, iar dalmata era limba vorbita de ilirii (deci de proto-albanezii) romanizati? Acesta ar fi un argument in favoarea faptului ca albanezii sunt traci, nu iliri. Alt argument este faptul ca limbile apartinatoare cel mai accentuat uniunii lingvistice balcanice sunt romana, albaneza si bulgara iar teritoriul romanei si bulgarei corespunde aproape perfect cu teritoriul tracilor (sarba si neogreaca prezinta mult mai putine elemente ale Balkansprachbund-ului). Din cate se pare aproape toate cuvintele ilire ale caror sens este cunoscut au corespondente similare in limba albaneza:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Illyrian_languages
    Aveti acces cumva la lucrarile Die Sprache der Illyrer de Hans Krahe, Die Sprache der alten Illyrier de Anton Mayer sau altele pentru a verifica daca ceea ce scrie pe wikipedia in legatura cu cuvintele ilirice (asemanarea lor cu cele albaneze) este adevarat?
    Din cate se pare unul dintre cuvintele trace cele mai doveditoare ale inrudirii albanezei cu traca (mezēna) este doar conjunctural asemanator cu albanezul mëz deoarece in albaneza veche cuvantul ar fi fost *mënz, iar in proto-albaneza *mandja, ceea ce este destul de diferit de mezena. Este corecta aceasta reconstructie? Italianul manzo o fi oare preluat din mesapicul Menzana? Unii sustin ca mesapica era inrudita cu ilira dar se pare ca si cu traca, daca manz din romana este un cuvant trac, si nu ilir.
    Alta chestiune inrudita: stiti cumva daca limba latina tarzie si proto-romanica (sau romanica timpurie) din inscriptiile din provincia romana Moesia (in special cele din Moesia Inferior) prezinta elemente caracteristice exclusiv asa-zisei proto-romane? Zic asa-zisa proto-romana, deoarece ea ar putea fi foarte bine numita si proto-aromana, proto-meglenita sau proto-istrica (istrica, asa-zisa istro-romana fiind diferita atat de romana cat si de dialectul istriot al limbii italiene). Daca da, sunt numeroase aceste caracteristici?

  3. Filip Dragomirescu permalink

    De mentionat ca nici dalmata nu face/facea parte din Balkansprachbund.

  4. Adrian Trica permalink

    Ziceai ceva de alfabetul etrusc…

Trackbacks & Pingbacks

  1. Cărțile te fac sexy (mai ales în Vamă)… | Cabal in Kabul
  2. Despre Tarot si ignoranța lui T.S. Eliot în The Waste Land… | Cabal in Kabul
  3. Introducere în Tarot (cap. 1): Ignoranța lui T.S. Eliot în The Waste Land… | Cabal in Kabul
  4. Tarot: Cine este Le Mat?  | Cabal in Kabul
  5. Când Luca Pițu scria “Dan Alexe, omul cu tălpi de vânt”… Inventarul unei moșteniri ratate  | Cabal in Kabul
  6. Roata Norocului și rețeaua de simboluri din Punctul lui rebbe G.  | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: