Skip to content

De unde vine cuvântul “Crăciun”

December 25, 2016

vidam_karacsony_shirt-rae3a562c054e40659f5edcf3af199ace_8nhmk_324

Crăciunul are o etimologie contestată și contestabilă, existând sub forme practic identice în sîrbă, bulgară (kрачон, desemnând acolo, în mod bizar, o sărbătoare înainte de solstițiul de vară) și, sub o formă învechită, în rusă. Se știe însă cât de mult a fost influențată rusa de slavona balcanică, slavona de biserică… ” Chiar și rusa modernă posedă nesfârșite turnuri rămase din slavona balcanică, precum și un fond lexical bulgar bisericesc (toate dubleurile город/град, глава/голова etc.).

Apoi, Crăciunul a fost împrumutat chiar și de maghiari: karácsony

Mulți lingviști propun pentru Crăciun neverosimile derivări din slavă… S-a propus ca sursă un zeu al păgânismului slav care ar fi avut în sarcină solstițiul de iarnă.

Ipoteza sprijinită de Rosetti a derivării din latinescul creatiocreatione(m), deși pune mici probleme atât fonetice, cât și teologice, are însă toate șansele de a fi cea justă…

Faptul că e vorba de crearea Pruncului poate fi întărit de altfel de către exemplul paralel în  spaniolă al lui criado, în vremuri recente cu sensul de servitor, dar în trecut cel de copil (precum în portugheză criança = copil), un participiu al verbului criar – creare.

La fel, regional creatura este un copil și în italiană.

În sardă (care e o limbă aparte, iar nu un dialect italian) de asemenea băiat se spune criaddura (fată e criaddurada).

Lucru comic, verbul criare a evoluat în sardă spre sensul de… a oua, a face ouă !

Ceea ce ne trimite mai degrabă la Paște.

From → Paraphernalia

12 Comments
  1. Eu cred totuși că Al Rosetti se înșela de data asta. Sunt multe argumente că Crăciun e împrumut dintr-o limbă slavă:

    – prima atestare documentara a unui cuvânt similar e într-o limbă slavă, parcă în rusă, și desemna probabil o sărbătoare tradițională slavă marcând solstițiul de iarnă
    – românii nu au alte cuvinte vechi derivate din latinescul creatio, creatione; a crea, creație sunt neologisme; în limba veche bisericească se vorbea de facerea lumii și de făpturi, nu de crearea lumii si de creaturi
    – dpdv teologic ortodox, ideea de a îl considera pe Isus Hristos “creat” e profund eretică – chiar Crezul subliniază că Isus e “născut, iar nu făcut”
    – la celelalte popoare romanice, cuvântul pentru Craciun e legat de naștere: Natale, Navidad
    – N. Iorga spunea undeva că, în popor, Crăciunul se mai numește și sărbătoarea Născutului
    – ungurii nu știu să prea aibă nu știu câte împrumuturi din română care să nu fie regionalisme, au mult mai multe împrumuturi slave
    – Crăciun / Karácsony s-ar înscrie în tiparul cuvintelor împrumutate și de noi și de unguri de la slavi, care la unguri au o vocală/silabă în plus decât la noi, ca și crai / király și cneaz / kenéz

  2. Mihai permalink

    De unde si pana unde Craciunul exista in bulgara?!

  3. Există, kрачон, doar că desemnează în mod bizar o sărbătoare înainte de solstițiul de vară.

    • Mihai permalink

      Exista doar intr-o mentiune al unui etnolog al lor, intr-o carte din 1930. Probabil ca a ajuns intr-un sat de vlahi si n-a inteles ce i-au zis aia.

    • solstitiu, care va sa zica. ( fie el de vara, ori de iarna )

  4. Se pare că există în foarte multe limbi slave, plus româna și maghiară – cel puțin așa zice Wikipedia:

    Belarusian: Карачун, Karačun;
    Bulgarian: Крачон, Kračon or Крачунек, Kračunek
    Macedonian: Крачун, Kračun;
    Old Russian: Корочунъ, Koročunŭ;
    Russian: Корочун, Koročun or Карачун, Karačun;
    Ruthenian: К(е)речун, K(e)rečun or Ґ(е)речун, G(e)rečun;
    Serbian: Крачун, Kračun;
    Slovak: Kračún;
    Hungarian: Karácsony;
    Romanian: Crăciun

    sursa: en.wikipedia.org/wiki/Korochun

    Tot acolo zice și de prima atestare documentară a cuvântului:

    The first recorded usage of the term was in 1143, when the author of the Novgorod First Chronicle referred to the winter solstice as “Koročun”.

    În conditiile astea, mi se pare mult mai probabil ca noi să fi luat cuvântul de la slavi decât toti slavii ăia de la noi. Mai ales că este atestat așa de timpuriu, așa de departe de noi, tocmai la Novogrod.

  5. La vremea aceea slavii fuseseră creștinați de mai bine de două secole și jumătate. Un timp enorm de lung. Am mai căutat să dovedesc că până și luna în rusă și slovenă e de origine romană balcanică. Iată textul:

    Lună, pizdă, cuib și alte etimoane

    https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/05/17/luna-pizda-cuib-si-alte-etimoane/

  6. Families permalink

    Mai exista un cuvant in greaca veche: krios ,kriari care inseamna berbec.Adaug asta deoarece nu trebuie sa uitam ca schimbarea nu se face doar pentru ani ci si pentru si alte perioade de timp.w

  7. De ce sa fie comic ca in sarda ‘criare’ inseamna a face oua? Nu e celula-ou, oul, primul semn de viata? Si Isus tot dintr-o celula-ou s-a nascut. Dumnezeu chiar facand uz de Sfantul Duh a pastrat ‘mecanismul’ pe care il brevetase. Craciunul e ca un ou sub closca, Pastele e un ou fiert, vopsit si crucificat pe matze ( intestine, nu creaturi paroase si perverse ).Sper ca ati clocit fericit de Craciun :))))) ( ateieste vorbind )

  8. surena permalink

    Craciunul sau Nasterea Domnului nu a fost sarbatorita de primii crestini la 25 Decembrie, cunoastem acest lucru gratie istoricului roman Ammianus Marcellinus care,referindu-se la domnia Imparatului Iulian,ne spune de participarea Imparatului Iulian la sarbatoarea nasterii lui Iisus.Aceasta avea loc pe 6 ianuarie,odata cu Boboteaza. Imparatul Theodosie cel Mare este cel care impune data de 25 Decembrie ca fiind nasterea lui Iisus . Pe 25 decembrie in lumea romana se serba Sol Invictus si Mithra si zeul Iule la germanici.Vasile Parvan considera ca etimologia Craciunului trebuie cautata in latinescul calatio-calationem si trebuie vazuta in contextul in care ea a fost sarbatorita initial pe 6 ianuarie. Etimologia Craciunului de la creatio-creationem a fost initial pusa in discutie de Ovid Densusianu si preluata de Rosetti si Graur.
    Daca luam in considerare faptul ca Dionisie Exiguus a gresit numaratoarea anilor Imparatului Augustus in stabilirea datei de nastere a lui Iisus avem imaginea clara a faptului ca nu ne aflam in 2016 si nici Craciunul nu-l sarbatorim la data care trebuie

    • Cincul de serviciu permalink

      Sarbatorirea Craciunului este intradevar o adaugire tarzie. Bazat pe unele referiri din Evanghelii data nasterii lui Cristos este mult mai probabil sa fi fost in primavara, dar aceste informatii au fost ignorate, probabil deliberat, de episcopii sec IV.

  9. Să nu uităm de posibilitatea de a avea Ziua Crăciunului (butucului), așa cum e în limbile slavice, iar în albaneză au și cuvântul, kërcu, kërcuni (care înseamnă ciot, buturugă, butuc), dar și numirea, ”nata e buzmit” (noaptea buturugii)
    În imaginația magică a anticilor, acțiunile omului influențau acțiunea stihiilor.
    http://asociatia-profesorilor.ro/studiu-privind-etimologia-cuvantului-craciun.html

    Găsisem și eu cuvântul butuc într-un dicționar aromân, cărciun sau cărcium parcă! Din câte cunosc și am citit, dialectele astea stră-românești conțin un apreciabil lexicul pre-romanic. Nu știu de ce se spune la noi că au foarte puține, datorită romanizării mai accentuate a dialectelor sudice. E fals! E o apreciere neinformată și precipitată.

    În fine, chestia e că avem acel radical *ker “to cut”, foarte productiv dpdv al derivatelor în limbile paleo-balcanice: alb. kërthizë (buric), karpë (adv.cărpător “tocător”), karm, karsh (cărșie, cârșie), etc.
    Expr. a crăciuni, ți-a venit crăciunul.

    Ca idee, eu cred că avea sensul general de “tăietură”, era un participiu activ substantivat (dacic). De văzut gramatica lb.albaneze. Au terminația de participiu -un, -na sau tosk -ur, -ra (cu rotacizare) și una doar în dialectele ghegilor cu -um.
    La fel ca ”bucium”, de exemplu, coradical cu butuc sau adj. butac (șut, cu coarnele scurte), top. Boutae (*Butae, pas spre interiorul Daciei), Vf. Buta și Buteasa în…Retezat. 🙂

    Nu resping categoric nici o moștenire romanică, suprapusă peste una dacică. Eu am găsit câteva astfel de cazuri. (un ex: a hrăpi – a răpi)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: