Skip to content

Comoara, cămara, camera, chimirul și jambonul…

April 21, 2017

Comoara, cămara, camera, chimirul și jambonul… Aceste cuvinte în română (și toate derivatele lor) au la origine aceeași etimologie, chiar dacă vin din surse diferite, împrumutate în epoci diferite.

Rădăcina indo-europeană *kam– sau *kamb– redă ideea de curbură, de ceva îndoit sau cu boltă, de unde sensul de cameră, ca în greacă și latină: kamara/καμάρα, camera (chambre).

În română, camera e un neologism, împrumut din italiană în sec. XIX (aveam turco-arăbeștile odaie sau iatac înainte) în vreme ce cămara (același cuvânt cu cameră) este cel moștenit, cel mai probabil direct din latină. O știm pentru că ne-o arată fonetismul său: în română (ca și în portugheză sau catalană), orice a neaccentuat a devenit, în evoluția limbii, ă. De îndată ce se deplasează accentul, cal duce la călaremamă produce mămică, iar casă are diminutivul căsuțăneaccentuat devine automat Ă. Verbe românești precum a scanda sunt întotdeauna împrumuturi moderne din alte limbi, aici din franceză. Camara (sau grecescul kamara, καμάρα), cu trei silabe terminate în -a și cu accentul pe a doua silabă nu putea da în româna veche decât cămară. A accentuat din silaba a doua rămâne A, celelalte două se închid natural în Ă.

Comoara în schimb, care e același cuvânt, ne vine din slavona de biserică, unde grecescul καμάρα a dat, în mod regulat: komora. Acest slavon komora, care desemna camera trezoreriei, haznaua (sensul inițial de cameră boltită dispăruse), a fost împrumutat de români din slavă suficient de devreme pentru ca un o din komora să devină diftong: oa, comoară. La fel cum latineștile porta și morte(m) au dat poartă și moarte, komora a dat comoară. Împrumut vechi, așadar, vorbitorii nerealizând, desigur, că e același cuvânt cu cămarăCămară, comoară, iar în sec. XIX am împrumutat din italiană același cuvânt: cameră.

În alte limbi, ideea aceasta de curbură, de boltă, din rădăcina *kamb- a făcut că de acolo avem grecescul  kampē, καμπή, dar și camba, sau gamba în latină, curbura pulpei piciorului, de unde jambe, și jante, janta, dar și jambonul, spaniolul jamòn. Șunca din pulpa curbată.

Dar, dar…

Dar kamara, care în greacă mai desemna și curbura boltei cerului, în avestică, persana arhaică, în limba textelor lui Zarathustra, texte la fel de vechi ca și Iliada și Vedele, desemnează, pe lângă cer, precum în greaca veche, și o centură. Kamar: tot ceva curbat. Cerul, dar și un brâu. Și noi spunem poetic brâul cerului, echivalent cu bolta cerului.… De la acea curbură. De aici kamar = centură, curea în persana modernă, care, preluat de turci și cu pronunție turcească, a dat la osmanlâi kemer, de unde chimirul nostru, adus de arnăuți. Nici nu știam noi că la persanii vechi, chimirul era brâul sau bolta cerului, înrudit cu bolta unei camere, cămări sau comori.

Chimirul haiducesc are așadar aceeași origine semantică și istorico-culturală și vine de la aceeași rădăcină indo-europeană cu camera, cămara, comoara, gamba, janta și jambonul.

Să te curbezi de mirare, nu alta. Să te gondolezi ca un cocoșat.

Despre cocoașă și curbura ei, cf. și aici:

— Curcubeu, castraveți, cocoșați și cucurbitacee…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/11/07/despre-curcubeu-castraveti-cocosati-si-cucurbitacee/

Despre alte denumiri ale camerei:

— Fiú, ház, casă și coteț – pericolul lingvisticii amatoricești

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/29/fiu-haz-casa-si-cotet-pericolul-lingvisticii-amatoricesti/

Despre hazna:

Hazna și rahat – când româna confirmă elucubrațiile lui Freud

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/13/hazna-si-rahat-cand-romana-confirma-elucubratiile-lui-freud/

Advertisements
9 Comments
  1. Great!

  2. Rasonyi sustinea ca termenul ,, kam ,, ar insemna la turci, saman

  3. Nu are nici o legătură cu ce spun eu.

  4. Iata ca DER-ul ( 1958-1966) va confirma : “chimír (chimíre), s. n. – 1. (Înv.) Boltă, arc. – 2. Brîu tipic, de piele, foarte lat, prevăzut cu buzunare. – Var. chimer. Mr. chimere, megl. chimer. Tc. kemer „boltă” și „brîu” (Roesler 596; Șeineanu, II, 112; Berneker 556; Lokotsch 1040; Ronzevalle 148), din ngr. ϰαμάρα; cf. ngr. ϰεμέρι, bg. kemer. Este dublet al lui cămară. Probabil din același cuvînt tc. (tc. kemerli „boltit”) provine ghimirlie, s. f. (ferăstrău), dacă primul său sens a fost acela de „ferăstrău rotund” (cf. var. chimilioară, chimirlic); ca și ghimirlie (var. ghemerlie, ghimerlie, dimerlie), s. f. (colibă).
    sursa: DER (1958-1966)
    Si, mai ales, da , in romaneste, intelesul primar de ” bolta, arc ” de care, sincer sa fiu, habar n-aveam. O adevarata treaba de meserias este acest DER si, din ce in ce mai des, socot ca multe din injuraturile la care ne-am dedat pe adresa vechiului regim au fost pur si simplu gratuite. Putem constata asta pe zi ce trece, facand comparatii cu ce ne este dat sa vedem/auzim azi.

  5. A fost atunci o lingvistică foarte serioasă, mai ales în domeniul dialectologiei. LA fel, lingvistica societică, atunci când nu era ideologizată (sau chiar și atunci) era de o calitate excepțională. Un lingvist rus, sovietic, Knorozov, a descifrat scrierea maya, în ciuda ostilității establishmentului academic american. Doi dintre cei mai mari lingviști contempporani, Klimov și Gamkrelidze, erau din URSS. Acesta din urmă încă mai trăiește, la Tbilisi. Un geniu lingvistic absolut.

  6. Albanofil permalink

    Din cate stiu eu, “a”-ul neaccentuat din portugheza nu e acelasi fonem cu cel romanesc (o greseala tipica pentru romanii care vor sa invete portugheza). Despre cel catalan nu pot sa ma pronunt, dar probabil ca este identic cu cel din portugheza.
    Slavona veche bisericeasca este un termen gresit, deoarece nu se baza pe slava veche/comuna, proto-slava, ci pe bulgara veche (prezinta “sht” si “zhd” in locul vechilor slave: tj, dj). Este varianta bisericeasca a bulgarei vechi, deci nici “bulgara veche” nu este corect, corect ar fi “bulgara veche bisericeasca”. “Slavona” inseamna pur si simplu “slava” (cf. in engleza: Slavonic = Slavic), deci “slavona (veche) bisericeasca” = “slava (veche) bisericeasca”.
    Mai sunt astfel de exemple: colinda, calendar/calende/kalende si coleadnic; cica ar exista si “carinda” = colinda, si “carindar” pentru ianuarie. Scriban sustine ca ultimul cuvant e o formatie re-facuta de latinisti, iar despre “carinda” nu spune nimic, cum nu spun nimic nici alte dictionare de pe dexonline. Probabil ca amandoua, si “carinda”, si “carindar” sunt artificiale. Alte dictionare de pe deonline precizeaza ca in Maramures, presupusa arie de raspandire a lui “carindar” se folosesc/foloseau mai frecvent “ianuari, ienuari”. Parerea mea e ca nu s-a folosit niciodata “carindar”. Actualmente, desigur se foloseste “ianuarie”, forma literara.
    Alt exemplu: naframa si marama; maestru, maistor, maistru, maiastru (Pasarea maiastra), mester, master (“masterat”) si metresa (amanta); ibovnic, a iubi si lubenita.
    Alt exemplu: foarte interesant: cununa si coroana, ambele par mostenite din latina, al doilea printr-o forma neatestata *”curoana” (“o”-urile neaccentuate, mai mult cele pre-tonice, devin, ca sa ajung tot la portugheza, “u”-uri, la fel ca in portugheza (si catalana?), si unele dialecte italienesti, precum corsicana (care in Franta, dupa cum probabil stiti, este considerata o limba de sine statatoare), sau din bulgara veche bisericeasca (*korona).

  7. Albanofil permalink

    Harcea-parcea pare a fi un termen turcic. Exista si in limba “uruma” (scuze daca nu asa se numeste in romaneste) din fosta Uniune Sovietica (actualmente din Rusia?), sau din Asia Centrala (din nou scuze dar nu am chef sa caut in wikipedia). Iata de exemplu ce spune dictionarul “urum”-ucrainean: харча-парча = розбивати на шматки = a sparge in bucati
    http://urum_ukrainian.academic.ru/15295/%D1%85%D0%B0%D1%80%D1%87%D0%B0-%D0%BF%D0%B0%D1%80%D1%87%D0%B0_%D1%8D%D1%82-
    харч = видатки, витрати, трати = cheltuieli, risipiri, pierderi.
    http://urum_ukrainian.academic.ru/15294/%D1%85%D0%B0%D1%80%D1%87
    parça pe turceste inseamna “bucata”, de unde a patruns in bulgara, sarba/croata/bosniaca/muntenegreana si dialectul literar macedonean al limbii bulgare (asa-zisa limba macedoneana), posibil si in slovena, nu stiu.
    Sensul e “a face bucati prin cheltuire sau prin spargere”
    In bulgara exista si verbul харчи (pers. 3 sg), харча (pers. 1 sg.) care inseamna a cheltui, a consuma, a risipi, a pierde, a uza.
    Nu este un fenomen exclusiv oriental. In germana exista: Mischmasch, pe care wiktionary-ul nemtesc il numeste “Reduplikation”, care (pro)vine de la verbul “mischen” a amesteca. Din germana a patruns si in romaneste, dar si in engleza: mishmash, unde are sinonime aliterate neaose (cel putin asa par) hotchpotch, hodgepodge.

  8. Albanofil permalink

    De ce nu lasati comentariul sa treaca? Va e frica ca va faceti de ras ca nu stiti de unde provine “harcea-parcea”?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: