Skip to content

Arci și indo-europeana : din nou depre un posibil contact preistoric în Caucaz

May 20, 2017

archi-w

Femei arci din Daghestan…

Am mai scris despre probabilitatea, ușor de dovedit lingvistic, ca leagănul limbilor indo-europene să fie estul Anatoliei și Caucazul.

Din perspectiva identificării leagănului proto-indo-europenei e mai mult decât intrigantă o comparație cu formarea termenilor de rudenie într-o limbă cum e limba arci din Daghestan.

Regiunea muntoasă a Daghestanului e un caz unic de fărimițare lingvistică, familia de limbi nakho-daghestaneză (din care fac parte cecena, avara sau lezghina) prezentând, pe un teritoriu cât cel al Olandei, o diversitate la fel de mare cat toată aria indo-europeană, care e extinsă de la Atlantic la Pacific și a cunsocut în ultimele secole o expansiune planetară.

Arci este o limbă din această familie nakho-daghestaneză vorbită de doar 1.000 de persoane, într-un singur sat și câteva cătune vecine. Clasificarea ei in interiorul stufoasei familii de limbi nakho-daghestaneze e dificilă din pricina masivei influențe pe care a exercitat-o asupra ei limba vecină și dominantă care e cea avară. Toți vorbitorii de arci sînt cel puțin bilingvi arci-avar, practicand, pe lângă alte limbi neînrudite cu a lor, dintre care principala e rusa.

Ca toate limbile nakh-daghestaneze, arci prezintă un sistem de genuri gramaticale similar cu cel din limbile indo-europene. Unele limbi, precum avara, posedă doar trei genuri gramaticale, ca în indo-europeană : masculin, feminin, neutru. Cecena are însă cinci genuri gramaticale (numite în literatura de specialitate “clase nominale”), iar arciposedă opt: patru principale și patru secundare.

Arci mai e deosebită și prin aceea că, precum în indo-europeană, termenii de rudenie apropiată se formează printr-un sufix special, rezervat acestor lexeme : el e –tu pentru masculin și –tur pentru feminin (-r final e cel mai adesea marca femininului), însă în vorbirea curentă și unele masculine pot avea –tur, iar unii termeni fundamentali precum fiuuštur, au -r din oficiu.

Ca și în indo-europeană, in multe din aceste limbi, inclusiv în arci, genul unui substantiv e marcat cel mai adesea pe adjectiv, printr-un sufix de clasă, indiferent de forma aparentă a substantivului determinat.

.

Astfel avem in latina :

agricola novus (un nou țăran)

dar :

domus nova (o casă nouă)

Agricola, deși terminat în -a, e masculin (precum nauta/marinar etc.), pe când domus, deși terminat în -us, e feminin (precum manus/mână etc.)

La face și arci (dar și avara și alte limbi ale familiei) marchează genul pe finalul adjectivelor.

05196026

Cum se știe, toate limbile indo-europene au format termenii de rudeni printr-un sufix folosit doar în acest caz :

ma-ter

pa-ter

bhra-ter

duh-ter

.

in unele limbi vocalizat in a :

.

ma-tar

pa-tar

bhra-tar

duh-tar

.

Iata termenii de rudenie apropiata in arci :

ey-tur – mama

ob-tu – tata

uš-tu – frate

uš-tur – fiu

doš-tur – fiica, sora

.

Aici intră și :

nus-tur – logodnica, nora

lakh-tu – sclav

lakh-tur – sclava

Ca in indo-europeană, sufixul –tur se foloseste în arci numai cu această clasă de substantive. E de remarcat identitatea formală între indo-europeanul duh-tar și arci doš-tur.

Faptul că arci doš-tur desemnează atât fiica, cât și sora, e comparabil cu faptul că în persana modernă, limbă indo-europeană, duhtar e folosit pentru orice fată nubilă, la fel cum madar poate desemna orice femeie in vârstă. La fel, moteris in lituaniană e o femeie de orice vârstă, iar albaneza are motra = soră (!).

E de remarcat de asemenea că arci uš-tu – frate și uš-tur – fiu trimit la o indeterminare inițială la fel de mare ca cea care face ca arci doš-tur să fie și fiica și sora. La fel, în greaca antică phrater desemna indistinct orice tânăr dintr-o phratrie, pentru frate de sânge folosindu-se un termen compus care însemna din aceeași matrice : a-delphos.

La fel, nus-, rădăcina de la care se formează nus-tur, nora, e identică cu nus– din indoeuropeană pentru a desemna același personaj și grad de rudenie prin alianță. Nimic nu s-ar fi opus ca si in into-europeana sa fie nus-ter, sau nus-tar, la cum cum s-au format nu doar termenii fundamentali, dar și alții precum eina-ter (nevasta cumnatului)

.

Mecanismele de formare a termenilor de rudenie sînt astfel identice în arci si indo-europeană. Adăugînd sistemul de genuri gramaticale (clase nominale), coincidențele sînt suficient de intrigante pentru a necesita un studiu comparativ sistematic.

.

 Image

.

Despre nustur, nora sau logodnica, în arci si indo-europeană am mai scris aici :

De nurii norei (preistoria cuvintelor)…

și

Anatolia și Caucazul : leagănul primitiv al indo-europenilor – demonstrația lingvistică…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/10/13/anatolia-si-caucazul-leaganul-primitiv-al-indo-europenilor-dovada-lingvistica/

Și, in engleză:

Indo-European and Nakho-Daghestani languages: a short typological comparison

— Anatolia and the Caucasus: the cradle of the Indo-Europeans

— Yoga: the Chechen language and its prehistoric contacts with Indo-European…

— A structural comparison of Etruscan with the Kartvelian languages

— Sucking the victim‘s mother‘s teats – the Etruscans and the Caucasian vendetta

Advertisements

From → Paraphernalia

3 Comments
  1. Ionuț anghel permalink

    limba romana in secolul 6
    limba romana s-a extind de-a lungul marilor rute comerciale ale imperiului roman.
    incepand cu via egnatia in sudul albaniei,continuand pe valea moravei si terminand pe ruta danubiana, arealul limbii romane are aspectul unui coridor.
    limba traca supravietuieste in muntii greu accesibili pana la venirea slavilor.
    limba ilira rezista pe o suprafata mai mica,sub forma limbii albaneze.
    aceasta harta raspunde la multe intrebari,cum ar fi :
    -de ce exista aromanii
    -de ce limba albaneza are putine imprumuturi din greaca
    -de ce limba romana are un substrat albanez
    -de ce limba romana are influente din dialectele sud-italiene

    • Sorin5780 permalink

      Dan Ungureanu evidențiază niște chestiuni legate de Română prin care arată că avem multe în comun cu limba latină vorbită în nordul peninsulei. http://ioncoja.ro/de-unde-au-venit-romanii-care-alaturi-de-daci-ne-au-devenit-strabuni/

      Dacia a fost populată cu tot felul de etnii, asta e clar din toate scrierile vechi și inscripții, dar substratul limbii române nu-i albaneza, ci dialectele sau graiurile nord-tracice. Se vede foarte clar din comparațiile lexicale moștenite că avem cu totul altele transformări fonetice decât au ei.
      Al nostru e mai conservator, aș spune, iar albaneza continuă un stadiu vechi din centrul Balcanilor.

      Eu aș miza pe dardani și ilirii lui Gentius. Dentalele fricative par să fi rămas aceleași ca-n consemnările antice. Exemplu: NP Bardylis, lat. bardocuculus (manta cu glugă albă din lână) și adj. bardhë (alb) față de adj. barz, ă (arh.bardz, -ă) al nostru, care nici măcar nu reprezintă culoarea albă curată, ci combinații de culori. Vezi și corespondenții mai bogați dpdv semantic în dialectele sudice.

  2. dan permalink

    latin language(surrounded by red color ,from 100bc to 1400 ad)

    year100 bc
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y100bc_zps3h1zq0yk.jpg[/IMG]
    year0ad
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y0ad_zpsezyku57g.jpg[/IMG]
    year100
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y100ad_zpsa8jidptd.jpg[/IMG]
    year200
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y200ad_zpswp0y06ig.jpg[/IMG]
    year300
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y300_zpsdrgk9s0r.png[/IMG]
    year 700
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y700ad_zps11uezvgs.jpg[/IMG]
    year 900
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y900ad_zpsqmvxzzuc.jpg[/IMG]
    year 1000
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y1000ad_zpsbn3mqnyh.jpg[/IMG]
    year1200
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y1200ad_zpsvxxmvxbv.jpg[/IMG]
    year1300
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y1300ad_zps21egcd3i.jpg[/IMG]
    year1400
    [IMG]http://i1213.photobucket.com/albums/cc461/viitorulprimar/y1400ad_zpsrhaileb1.jpg[/IMG]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: