Skip to content

Cum să supraviețuiești în Rusia: “крыша” și “ëб твою мать”

June 13, 2017

russian-1

Nimeni nu poate supraviețui în Rusia fără să posede două lucruri: protecție banditească (крыша, “acoperiș”) și cunoașterea folosirii în orice circumstanțe a expresiei “ëб твою мать” (yob tvayu mat’ =“O fut pe mă-ta” sau “Mă-ta-n cur.”)

Kрыша” (krîșa) e “ acoperișul”, protecția de care ai nevoie în orice situație. Krîșa e banda organizată din cartier care te apără de orice altă bandă. Prețul nu îl depășește pe cel al unei asigurări, ba chiar poate fi mai mic decât cel al unei asigurări de sănătate la stat.

Dacă deschizi un restaurant, de pildă, vor veni niște domni caucazieni, îmbrăcați foarte elegant, sau poate în trening și bascheți, în funcție de importanța comerțului tău. Îți vor explica forte politicos că în cartierul ăsta se sparg vitrinele și se dă foc la restaurante, dar că ei, contra unei mici sume lunare (ceea ce sicilienii numesc pizzo), ei îți vor asigura protecția. Te pot apăra până și de poliție, dacă e nevoie, pentru că polițiștii din cartier, mai ales în Moscova, practică uneori un racket mai vicios decât gangsterii.

La Moscova, cele mai bune forme de krîșa le asigură, în ordinea asta a eficacității de sus in jos:

— cecenii

— ingușii

— rușii din cartierul Solnțevo

— ucrainenii

— georgienii

In nici un caz nu trebuie căutată o krîșa armenească. Ăia promit, încasează și nu fac nimic. Cum o spunea și Pușkin, în violenta admonestare administrată de un tată cecen fiului său în poemul Tazit :

Dispari de-aici – tu nu-mi ești fiu,
Nu ești cecen – tu ești o babă,
Un laș, un rob, sau un armean.

Поди ты прочь – ты мне не сын,
Ты не чеченец – ты старуха,
Ты трус, ты раб, ты армянин!

Cam asta cu krîșa armenească. Despre krîșa cecenă scriu acum în viitorul meu roman, Pantere Parfumate, care se va petrece în bună parte în Cecenia.

In cap. II, Un acoperiș la Moscova, naratorul, eu, merge la o recuperare de datorii cu cecenii care îi asigură lui krîșa, protecția.

Termenul e esențial așadar pentru a supraviețui în Rusia: “Kрыша” (krîșa). Dar la fel de fundamental, și nu e aici nici o glumă și nici o exagerare, cum o știu bine și toți moldovenii de peste Prut, este să știi: “ëб твою мать” (“Mă-ta-n cur.”)

Verbul ебать (jěbati ), de unde vine ëб, iob, și care înseamnă exact a fute, extrem de vulgar, este identic în sârbo-croată și in mai toate limbile slave, vine din cea mai adâncă preistorie, pentru că exista deja în sanscrită: यभति (yabhati).

Yabhami tvam în sanscrită este corespondentul exact, peste milenii, al sârbo-croatului jebo te = te fut. Ascultați doi croați, chiar și două fete, si veți auzi că o frază din două se incheie cu prietenosul jebo te.

Sigur, dacă îi spui jebo te (te fut) unui mafiot sârb sau croat sau bosniac cu care vrei să te bați în bar, expresia va avea o semnificație deloc prietenească și sperăm că știi să te bați folosind un gât de sticlă pe care ai spart-o în prealabil cu un gest sec in perete.

Ëб твою мать”, acum. In rusă, “ëб твою мать” (“o fut pe mă-ta”/ “mă-ta-n cur”) se folosește în orice circumstanțe, poate fi o declarație de amor sau o insultă mortală, poate fi o expresie prietenească de simpatie, sau o formulă seacă de deschidere a ostilităților… sau pur și simplu o interjecție, o formulă de mirare, cum o atestă următoarea mostră de folclor urban (culeasă de mine de la scriitorul Eduard Topol, un fel de Limonov mai puțin nociv; traducerea e a mea):

Există o vorbă rusească
Cum alta n-avem, desigur.
Deși cam pare prostească
A noastră e: — “Mă-ta-n cur.”

Să luăm de pildă țăranul
La câmp ajuns în ceas obscur
Bătându-și mârțoaga cu parul,
Răcnindu-i: — “Tu-ți mă-ta-n cur.”

Sau iată, la fel, machitorul
Căzut, care strigă-n azur:
— “Murim aicea de sete,
Ei, Doamne, tu-ți mă-ta-n cur.”

———

Есть русское слово такое,
Дороже его не сыскать.
Оно хоть и очень простое, 
Но русское: “ëб твою мать.”

Возьми, например, мужичонку.
Он выехал рано пахать
И крикнул своей лошаденке:
“Ну, трогай же, ëб твою мать.”

Вот пьяный лежит под забором, 
Проснулся и начал рыдать:
“Неужто помру тут с позором?
О, Господи, ëб твою мать!…”

Așa că atunci când închei un pact de “kрыша” (krîșa), de “acoperiș”, protecție, cu mafioții din cartierul tău moscovit, să nu cumva să uiți, când bateți palma, să le spui: “ëб твою мать” (yob tvayu mat’ =“O fut pe mă-ta” sau “Mă-ta-n cur.”) Vor fi cei mai fideli protectori ai tăi.

Despre cum ar trebui să traducem și să adaptăm frumos din rusă am mai scris aici, preluând un fragment din Erofeiev:

Venedikt Erofeiev și sfințenia alcoolului…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/06/20/venedikt-erofeiev-si-sfintenia-alcoolului/

Advertisements
5 Comments
  1. pai e la fel ca la noi; doar ca la noi nu vin de la diverse gasti, ci chiar de la partidele politice; mai ales cele care au puterea in localitate

  2. Albanofil permalink

    Pana si slavismele au fonetism asemanator in romana si albanez. Castravete se zice kastravec, cu aceeasi schimbare a locului consoanelor (imi scapa acum termenul lingvistic), nu KRastavec, cum e in limbile slave: bulgara krastavica, sarba krastavac. Castravete e un dublet al lui *castraveţ (probabil neatestat), dupa cum vrabete se poate zice vrabeţ sau e singularul refacut al pluralui “castraveţi” al formei initiale “castraveţ”. Nu stiu cum se zicea in asa-zisa slavona. Etimonul pare a fi un cuvant slav (bulgar dialectal sau slavon) *kastravec, sufixul “-ec” corespunzandu-i sufixului sarbesc “-ac”. Acelasi etimon sta la baza cuvantului albanez, nu cuvantul sarbesc.
    Alt cuvant klocke (cu “c” cu sedila si “e” cu trema) din albaneza inseamna closca. Etimonul slav e KVocka sau KVacka, cu “kv” nu cu “kl” la initiala. E adevarat ca si cuvantului rus “svoboda” ii corespunde in sarbeste “sloboda” dar closca se zice kvacka sau kvocka in sarbeste. Poate ca in unele dialecte slave exista si “klocka”.
    Daca nu e vorba de pure coincidente datorate adaptarii asemanatoare a cuvintelor slave la fonetismul albanez/roman si daca nu e vorba de imprumuturi din aromana in albaneza, atunci paralele albano-romane se adauga la zestrea legaturilor vechi albano-romane si eventual la ipoteza ca albaneza e tracica si formeaza substratul limbii romane.

  3. Albanofil permalink

    Inteleg ca nu prea va plac rusii dar Dvs. omiteti un lucru important si “foarte logic”: asa cum americanii, britanicii, francezii au stapanit si stapanesc teritorii care nu le apartin, tot asa si rusii au dreptul sa cucereasca cat vor. Nu sunt mai imorali decat unii occidentali. Dvs. proveniti din Basarabia, poate de asta ii urati atat de mult. “Argumentul” cu faptul ca in Occident e democratie si ca in Rusia e dictatura nu sta in picioare. Si in Rusia probabil o sa fie democratie in viitor. Asta nu i-ar incalzi prea mult pe ceceni sau pe alte popoare cucerite, dupa cum nici pe corsicani, basci nu-i incalzeste ca in Franta este democratie sau pe catalani, basci si galicieni ca Spania este mult mai democratica decat Rusia. Alt lucru omis de Dvs.: teritoriile romanesti furate de rusi sunt acum la ucrainenii pe care Dvs. i-ati aparat pe site-ul asta de ocupatorii rusi sau sunt o tara independenta (Republica Moldova). Asa ca rafuiala cu rusii este fara sens. In America bastinasii traiesc si acum in rezervatii sau sunt bastinasi vorbitori de spaniola imigranti din Mexic. Studierea rusilor de pe pozitia de “superioritate” “occidentala” a romanilor, ca si cand romanii ar fi intr-adevar occidentali si superiori (si nu balcanici) doar pentru ca sunt cu cate sute de kilometri mai la vest de rusi si pentru ca vorbesc o limba romanica (care are “rude” in Occident) este foarte ridicola. Imi si imaginez niste englezi sau francezi care ii cunosc cu adevarat pe romani ce crede despre noi cand ne apucam sa le povestim ce betivi si inculti sunt rusii. In sinea lor se gandesc: lasa ca nici voi nu sunteti mai breji! Dvs. evident nu sunteti atat de caustic si incisiv cu rusii, fata de alti romani, dar analizarea rusilor ca si cum ar fi niste broaste moarte de catre un popor asa de mic si insignifiant cum sunt romanii pentru mine e extrem de hazile, ca sa nu spun ridicola. Imi aduce aminte de reportajele cu tigani si cersetori de la televiziunile ungare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: