Skip to content

Când munca te face un prădător psihopat

June 17, 2017

 

Munca a devenit azi un factor de risc. Colegul tău de birou sau de atelier – un psihopat de a cărui potențială violență legea trebuie să te protejeze…

Guvernul belgian a decis recent că actele de razbunare in mediul profesional trebuie să fie considerate accidente de munca. Altfel zis, daca esti funcționar la o bancă si clientul căruia i-ai refuzat un credit scoate un topor: e un accident de munca. Esti director de banca si dimineața, cand vii sa deschizi, te asteapta un grup de mascați care îți sparg falangele degetelor cu o bară de fier ca să le spui codurile pușculiței – accident de muncă.

Ai dat afara un subordonat care a doua zi se întoarce cu o pușcă din aia cu țeava tăiată cu fierăstrăul: accident de muncă.

Practic, orice violență in cadrul muncii efectuate între orele de birou devine accident de munca. Pina acum, doar polițiștii in patrulă și militarii desfășurați în Afganistan beneficiau de o asemenea categorisire.

O dovadă că munca e primejdioasă, ar spune unii. In realitate, deși guvernul belgian s-ar păzi să spună asta, e un semn suplimentar al creșterii violenței asociate cu munca – sau cu absența ei. Toate țările Europei cunosc cazuri de asemenea violență, cazuri de răzbunare sau gesturi disperate ale unor oameni aruncați într-o transă a violenței de șocul pierderii locului de muncă, sau al neplății salariilor, sau al pierderii unui credit ipotecar, pierderea casei, a valorii de sine, sau înscrierea în fișierul național al rău-platnicilor. Oameni care vin înapoi să se răzbune. Atunci foștii lor colegi trebuie să beneficieze de regimul accidentelor de muncă.

La fel, mai intervine aici și violența razbunătoare generată de hărțuiala la locul de muncă. Odată cu generalizarea șomajului, care a atins deja cote fără precedent de la al Doilea Război încoace, se generalizează și fenomenul hărțuielii la muncă, sadismul inerent ierarhiilor funcționărești slobozindu-se în condițiile în care posturile se răresc și fiecăruia i se spune că nimeni nu e de neînlocuit.

Pînă acum, asigurările tratau asemenea incidente ca pe conflicte personale. Violența generată de hărțuiala de la muncă nu este însă datorată unui conflict personal, ci unuia profesional.

Munca – fie și în birouri- devine factor de risc. Colegul tău de birou sau de atelier – un inamic de a cărui potențială violență asigurările și legea trebuie să te protejeze…

Cine a lucrat vreodată într-un birou, sau în orice fel de structură administrativă ierarhică, știe că într-un asemenea univers trebuie să faci parte dintre prădători pentru a supraviețui.
.
„Secolul al XXI-lea va fi ipocrit sau nu va fi. Minciuna e viața. Patronii își manipuleaza angajații, băncile își mint clienții, jurnaliștii inventează informațiile, laboratoarele experimentează pe cobai umani trași pe sfoară. Lumea aparține mincinoșilor in serie, experților in cacealmale, profesioniștilor dezinformării.”
(Corinne Maier)

Advertisements

From → Paraphernalia

8 Comments
  1. Albanofil permalink

    In ucraineana limba rusa se numeste Російська мова (rosijs’ka mova), in timp ce slava comuna de est (limba-mama a rusei, belarusei, rusynei si ucrainenei) se numeste Давньоруська мова (davn’orus’ka mova) iar belarusa Білоруська мова (bilorus’ka mova). Ucrainenii nu numesc belarusa “rusa alba”, nici slava comuna de est “rusa veche”. “Rusa alba” s-ar traduce prin Білоросійська мова (bilorosijs’ka mova), iar “rusa veche” Давньоросійська мова (davn’orosijs’ka mova). Astfel nu se face nicio confuzie intre limba-mama si una dintre fiicele ei. Numele belarusei si al slavei vechi de est in ucraineana au intr-adevar acelasi element final (-руська) dar sunt suficient de clar diferentiate prin faptul ca una se numeste “руська alba”, iar cealalta “руська veche”. Daca limba rusa s-ar numi “руська мова” si nu “Російська мова” s-ar intelege ca rusa este singura descendenta directa a vechii slave de est, iar belarusa si ucraineana ar fi descendente indirecte, fiind derivate ulterior din rusa, cand belarusei i s-a adaugat atributul de “alba”, iar ucraineana si-a schimbat complet numele. Si in belarusa se face o astfel de distinctie fina intre rusa si slava veche de est, prima fiind numita Расейская мова, iar cea de-a doua Старажытнаруская мова.
    Inca un argument pentru faptul ca limba-mama a romanei, aromanei, meglenitei si istrienei/jeianenei nu ar trebui sa fie numita nici proto-română, nici proto-aromână, ci romana (dupa modelul reto-romanei, careia, asa cum am spus, nimeni nu ii spune “reto-română”) est-balcanica, proto-romana est-balcanica, romanica est-balcanica sau proto-romanica est-balcanica.

    Domnule Dan Alexe: ati citit Die Sprache der alten Illyrier de Anton Mayer sau Die Sprache der Illyrier de Hans Krahe? Sunt acolo multe cuvinte care seamana la sens si forma fonetica cu cele albaneze? Va intreb deoarece se pare ca albaneza era tracica, avand in vedere elementele probabil albaneze din romana (nu cred ca sunt multe cuvinte apartinand unei terte limbi, imprumutate atat de albaneza cat si de romana, cele mai multe sunt probabil albaneze; adica nu cred ca sunt multe cuvinte tracice imprumutate de albaneza si mostenite de romana, sau cuvinte ilirice imprumutate de romana si mostenite de albaneza) si elementele romanesti din albaneza (nu sunt de fapt elemente romanesti, ci din proto-limba comuna din care au rezultat romana, aromana, meglenita si istriana, gresit numita de asa-zisii lingvisti romani “proto-romana”, “stra-romana”, “romana comuna”. De asemenea in albaneza exista foarte putine cuvinte dalmate si romanice vechi care nu provin nici din romana, nici din dalmata. Plus ca, din cate stiu eu, dalmata nu facea parte din Balkansprachbund, spre deosebire de romana si albaneza. Vorbitorii de dalmata erau iliri romanizati, deci (proto-)albanezi romanizati. Limba dalmata ar fi trebui sa fie plina de cuvinte albaneze si albaneza de cuvinte dalmate.

  2. Albanofil permalink

    Pana si slavismele au fonetism asemanator in romana si albanez. Castravete se zice kastravec, cu aceeasi schimbare a locului consoanelor (imi scapa acum termenul lingvistic, metateza parca), nu KRastavec, cum e in limbile slave: bulgara krastavica, sarba krastavac. Castravete e un dublet al lui *castraveţ (probabil neatestat), dupa cum vrabete se poate zice vrabeţ sau e singularul refacut al pluralui “castraveţi” al formei initiale “castraveţ”. Nu stiu cum se zicea in asa-zisa slavona. Etimonul pare a fi un cuvant slav (bulgar dialectal sau slavon) *kastravec, sufixul “-ec” corespunzandu-i sufixului sarbesc “-ac”. Acelasi etimon sta la baza cuvantului albanez, nu cuvantul sarbesc.
    Alt cuvant klocke (cu “c” cu sedila si “e” cu trema) din albaneza inseamna closca. Etimonul slav e KVocka sau KVacka, cu “kv” nu cu “kl” la initiala. E adevarat ca si cuvantului rus “svoboda” ii corespunde in sarbeste “sloboda” dar closca se zice kvacka sau kvocka in sarbeste. Poate ca in unele dialecte slave exista si “klocka”.
    Daca nu e vorba de pure coincidente datorate adaptarii asemanatoare a cuvintelor slave la fonetismul albanez/roman si daca nu e vorba de imprumuturi din aromana in albaneza, atunci paralele albano-romane se adauga la zestrea legaturilor vechi albano-romane si eventual la ipoteza ca albaneza e tracica si formeaza substratul limbii romane.

  3. Albanofil permalink

    Vorba vine de la slavul tvorba = creatie, lucru.
    Cf. in sarbeste creatie = stvar inseamna lucru
    In poloneza rzecz = lucru, in trecut insemna si vorba, discutie
    Cf. bulgara rec = discurs, sarba rec = cuvant, bg. si sb. recnik = dictionar

    Voroava vine de la un cuvant ucrainean sau rusyn/rutean *vorova
    Cf. slovaca vrava = vorbarie, vraviet’ = a vorbi
    bulgara dialectala vrevja = a vorbi, vrjava = vorbarie

    In grupul limbilor slave orientale este inclusa si rusyna, ca limba independenta, dupa multi lingvisti. In ucraineana exista cuvinte asemanatoare dar diferite pentru “limba rusyna”, “limba rusa”, “limba belarusa” si “limba slava veche de est” (ultima fiind limba mama a primelor 3, dar si a ucrainenei)
    limba rusyna = Русинська мова
    limba rusa = Російська мова
    limba belarusa = Білоруська мова
    limba slava veche de est = Давньоруська мова
    Doar limba belarusa si slava veche de est au acelasi element de baza in numele lor: -руська, dar belarusa are atributul Біло- (alba), ceea ce arata ca nu e singura descendenta directa a slavei comune de est, ci e pe acelasi plan cu celelalte 3 limbi. In caz contrar, ar fi trebuit ca slava veche de est sa se numeasca in ucraineana: ДавньоБілоруська, adica “belarusa veche”, si nu Давньоруська мова cum se numeste de fapt, adica limba veche rus’ (din Rusia kieveana, numita in ucraineana Русь/Rus’, spre deosebire de Rusia actuala care e Росія/Rosija).

  4. Albanofil permalink

    1. Am citit intrarea “mugur” din dictionarul lui Sorin Paliga: cica versiunea romaneasca ar fi mai veche, deci originala, fata de cea albaneza (mugull). Evident cuvantul a fost preluat in latina sub forma: *mugulus/*mugulis, deci “-l-“-ul era intervocalic si a devenit in romaneste mugur(e), dupa cum solis (genitivul lui sol) a devenit “soare”. Ce parere aveti despre un asemenea diletant? Care e reconstructia lui mugull in proto-albaneza sau in albaneza veche?
    2. Referitor la Dunare. Este de remarcat metateza “a-u”, prezenta si in limbile slave (Dunav, Dunaj), maghiara (Duna), comparativ cu latinescul Danubius, absenta lui “b” (fireasca, “b” era intervocalic in latina), si prezenta lui “r”. Pentru prezenta lui “r”, se poate compara cu forma bulgara Iskyr, din Oescus, in loc de *Isk, cum ar fi fost normal. Cred ca nu este o asemanare intamplatoare, “r” putand fi un element trac (desi Dunare este un cuvant iranian, dar imprumutat de limba traca si de latina), sau poate fi tot un element latin, poate o forma degenerata de la “rivus” (=rau).

  5. Albanofil permalink

    Wiktionary zice ca *mugula era forma proto-albaneza.

  6. Albanofil permalink

    Referitor la cuvantul frigian bekos (paine) gasit de Dvs. intr-un text grecesc. Din textul grecesc pare ca acest cuvant e masculin, iar in albaneza buke (cu e cu trema) e feminin. Nu are mare relevanta, schimbari de gen intre dialecte sau limbi inrudite sunt posibile dar totusi…

  7. Albanofil permalink

    Se pare ca exista mai multe variante grecesti pentru acest cuvant frigian: bekkes, bekkos si bekos, bekkes si bekos au accentul pe prima silaba in greaca, bekkos pe ultima.

    bekkes de ce gen e? Tot masculin?
    Apropo: wiktionary zice ca bekos se pronunta beGos. E adevarat?
    Oricum diferenta g-k e nesemnificativa, cf. suedeza bagare, engleza baker

    Wiktionary zice ca bekos ar fi acuzativ singular dar n-am inteles daca in frigiana sau greaca.
    In alt dictionar apare si forma bekke (nu bekkes), alaturi de bekkos.

  8. Laurențiu Luncasu permalink

    Buna ziua , d -nule Alexe…La aniversarea a 41 de ani am primit cadou doua cărți…Dacopatia !!( de la doua persoane diferite) ..Trecând peste evenimentul hazliu, am început sa citesc cartea d-voastră. O consider foarte interesanta dar nu reușesc sa înțeleg un lucru…de unde ar veni/ vine asemănarea dintre romană și albaneza?? Aici , fac o paranteza… locuiesc de mulți ani in Italia și am avut posibilitatea sa lucrez cu mulți băieți albanezi..intr-adevăr, am descoperit ca avem foarte multe cuvinte in comun!!! O fi adevărata teoria , ca ne am format ca popor la sud de Dunăre fiind in strâns contact cu albanezii??? Sant ei , urmasi a unor triburi dacice, gen carpii, migrați spre sud și s au păstra câteva cuvinte vechi??Ati fi amabil sa mi spuneti părerea/ teoria d – voastră in legătura cu aceasta asemănare între cele 2 limbi??Va, mulțumesc anticipat! Laurențiu Luncasu- Imperia/ Italia.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: