Skip to content

Unde sunt Diaconu și Grapini în parlamentul UE?

July 4, 2017

Din cei 751 de membri ai Parlamentului European, doar 30 (treizeci, aproape toți ecologiști) au fost prezenți azi la plenara lunară a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu și-a mai ținut azi speech-ul despre încheierea președinției UE a Maltei și trecerea ei spre Estonia, în a doua jumătate a anului (România  o preia pe 1 ianuarie 2019, adică peste un an și jumătate).

’Sunteți ridicoli’ le-a spus Juncker europarlamentarilor, nu celor 30 de ecologiști prezenți la plenara lunară, desigur, ci celor 720 de absenți.

E ședință plenară, adică patru zile pe lună (de luni până joi, ca orice parlament), dar pe mine nu mă interesează de ce nu erau acolo azi sutele de nemți, francezi, italieni, ci de ce nu erau acolo Mircea Diaconu și Maria Grapini.

I-ați trimis la Bruxelles pe 7.000 de euro pe lună (plus diurnă și încă 20.000 euro pe lună pentru întreținerea asistentelor) să vă apere interesele, l-ați ales pe Diaconu prin caravana cinematografică cu așa patimă, de te sfâșiau babetele plecate la război pe caldarâm dacă nu te opreai să semnezi petiția în favoarea lui…

Vine acum scadența 2019, când România va prelua președinția UE, și nimeni nu suflă o vorbă…

2019 va fi un an crucial pentru locul României în Europa, dar nu vezi pe nimeni vorbind despre asta, nici măcar la anesteziații din conglomeratul artificial USR.

Va fi un moment irepetabil înainte de o generație sau două: Intre ianuarie-iunie 2019, vreme de 6 luni, România va deține pentru prima oară președinția rotativă a UE.

E un moment unic, nemaiîntâlnit, pentru că alegerile europene vor avea loc chiar atunci, însă doar în 27 de țări, pe fundalul ieșirii Marii Britanii din UE (dar între timp Scoția, ba poate chiar și Irlanda de Nord, vor organiza un referendum de ieșire din Anglia, pentru a rămâne în UE, ceea ce le pune într-o zonă legală cenușie).

România va trebui să administreze și să arbitreze toate astea, în cele șase luni, pe fundal de alegeri parlamentare europene, în condițiile în care țara ne e condusă de o mafie provincială coruptă, incultă, incompetentă, nevorbitoare de limbi, cu mentalitate de iobagi parveniți și agresivi.

Nici un om întreg la minte nu poate să și-l închipuie pe Meleșcanu pregătind summituri europene și cartografiind viitorul continentului.

Tot atunci, așadar, pe fundal de cortină Brexit, vor avea loc și alegeri pentru Parlamentul European, care vor decide dacă mai trimitem acolo arătări precum Maria Grapini și Mircea Diaconu.

Intre ianuarie-iunie 2019, așadar: Brexit, alegeri europene, un nou Parlament și o nouă Comisie UE, totul administrat de România lui Dragnea. Au rămas mai puțin de doi ani, adică e poimâine.

Ați auzit ceva de la USR în sensul ăsta? Anticipează cineva dezastrul? Nu mai e mult timp. Acum este momentul pentru o schimbare politică și un partid nou, autentic, centrist, fără fițe bucureștene, fără franțuzoaice și vedete mondene. Dar cine se ostenește?

Mircea Diaconu a cerut odată în Parlamentul European (în română, desigur, că el e nevorbitor de limbi) ca România lui Dragnea să fie lăsată să-și “găsească calea” singură.

Să-și “găsească calea”, da. Plângându-și singur de milă, Mircea Diaconu s-a numit metaforic un “infractor” în mod nedrept persecutat de justiția română sprijinită viclean de Bruxelles.

Problema nu e însă că el e un infractor, ci că e un impostor. Nu îl auzise nimeni până atunci vorbind în Parlamentul UE în trei ani, deși el e membru în Delegația Parlamentului European pentru Peninsula Arabă.

A vorbit el vreodată despre ce se întâmplă acolo? Războiul din Yemen, sprijinul saudit pentru Statul Islamic, Siria-Irak etc? Știe el câte rugăciuni fac înturbanații de acolo pe zi? Că doar de-aia îi dați 7.000 de euro pe lună plus 20.000 de euro pe lună pentru funcționarea biroului, plus diurnă când se duce la Bruxelles și Strasbourg, plus, plus…

Un europarlamentar strânge un milion de euro în cinci ani fără să fure. Iar Mircea Diaconu e așadar din 2014 membru al Delegației Parlamentului UE pentru relațiile cu Peninsula Arabă. El intervine însă în plen, cum a făcut-o azi, doar ca să le ceară celorlalți europarlamentari să lase în pace guvernul lui Dragnea.

Ca o completare: Maria Grapini e membru în Delegația Parlamentului UE pentru Coreea. E bine că nici ea n-a participat la nimic, că ăia au arma nucleară.

Advertisements
29 Comments
  1. Albanofil permalink

    Irlanda de Nord sa iasa din UK? Si ce sa faca apoi? Sa se uneasca cu Republica Irlanda? In Irlanda de Nord sunt inca majoritari protestantii care se urasc de moarte cu catolicii din Irlanda. Iar o Irlanda de Nord independenta nu cred ca o doresc nord-irlandezii protestanti, dar poate nu am eu toate informatiile.
    Si ce daca nu se duc Diaconu si Grapini la serviciu? Ce mare influenta au ei?
    Apropo: de ce urati Biserica Ortodoxa asa de mult? Ati vazut englez care sa urasca Biserica Angliei (adica anglicana), biserica de stat in Anglia si Tara Galilor, si sa zica ca ce buna e Biserica Catolica, cum pastreaza Biserica Catolica credinta adevarata etc.? Daca ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane ar cere ca biserica lor sa devina biserica de stat in Romania cum ar mai sari unii sa ii condamne… Uite ca in Anglia se poate, iar regina Angliei e si sefa Bisericii Angliei. Nu ii e niciunui englez rusine de biserica anglicana, pentru ca englezii nu au mentalitate de sclavi, cum au romanii. Hai sa ne facem catolici fiindca suntem o tara latina si toate tarile latine sunt majoritar catolice, ce ajutor mare o sa avem de la ele si de la Vatican, ce catedrale frumoase au catolicii si ce biserici modeste au ortodocsii, cum s-au luptat catolicii cu comunismul si cum au colaborat ortodocsii cu el, ca numai tari inamice noua ca Rusia, Ucraina etc. sunt ortodoxe (“uitand” de Ungaria), ca numai tari inapoiate economic sunt ortodoxe (uitand de toate tarile din America Latina si ca Cipru si Grecia erau tari destul de bogate pana de curand, Ciprul poate mai este si acum) etc. etc.
    Apropo: nu prea sunteti asa de pregatit la lingvistica: stiti 10-20 de limbi dar numai 2-3 bine. Cum adica maghiara nu seamana deloc cu finlandeza? Apropo, articol hotarat exista si in irlandeza gaelica, nu stiu daca e o influenta engleza, probabil ca nu.

    • Surena permalink

      Văd că te-ai aprins și ți se pare normal ca un europarlamentar român să tragă chiulul, nicio referire la faptul că sunt total nepregătiți în problemele Orientului Apropiat ori criza coreeană sau de modul cum se prezintă și este percepută România la Bruxelles, in schimb ești afectat de atitudinea autorului față de BOR. De ce nu ai comentat atunci?
      Ai idee când au adoptat strămoșii noștri ortodoxia? De ce rit a fost prima biserică descoperită arheologic în România?

      • Albanofil permalink

        Tocmai fiindca sunt nepregatiti chiulul lor e justificat. Chiar daca ar fi pregatiti nu ar avea mare influenta avand in vedere tara de unde provin.
        Vrei sa spui ca catolicismul a fost prima confesiune romaneasca? Recunosc ca nu stiu de nicio biserica foarte veche catolica din Romania, mai veche decat oricare alta ortodoxa. Stiu ca fost descoperita una acum cativa ani la Jucu si se spunea ca ar dovedi intaietatea romanilor in Transilvania, dar era din sec. 7-8 din cate stiu, dupa arheologul care a descoperit-o, asa ca nu putea fi nici catolica, nici ortodoxa. Mai stiu ca a fost descoperita tot recent, dar la Alba Iulia o biserica foarte veche maghiara, de rit ortodox, ceea ce ar dovedi ca maghiarii au fost mai intai ortodocsi. Tot din cate stiu, Patriarhul ecumenic a fost invitat la Budapesta la aniversarea a 1000 de ani de crestinare a maghiarilor.
        Poate nu stiu eu corect si chiar sunt interesat sa aflu daca romanii au fost mai intai catolici.
        Oricum englezii au fost mai intai catolici si apoi au trecut la nou-infiintatul de ei insisi anglicanism, un fel de protestantism cu influente catolice, ceea ce nu inseamna ca ar dori sa revina la catolicism sau ca li se pare Biserica lor anglicana inferioara celei catolice. Englezii au continuat sa fie catolici si dupa Reforma lui Martin Luther, daca nu gresesc.

      • Albanofil permalink

        Chestia cu “civilizatia/cultura proto-romaneasca Dridu” e o poveste de adormit copiii. Arheologul care descoperise acum cativa ani biserica aia din sec. 7-8 la Jucu era bucuros nevoie mare ca gasise o fibula mai deosebita care, cica, ar fi datat toata sandramaua lui arheologica. Era un articol in Evenimentul Zilei pe tema asta, cu un titlu ceva cam “Piesa decisiva la dosarul intaietatii in Ardeal”. Care piesa decisiva bai? Parca existenta culturii Dridu era piesa decisiva. Se vede treaba ca arheologii romani insisi nu cred in povestea asta cu asa-zisa civilizatie Dridu. Probabil ca si cele 2 documente, unul din 1202 si altul din 1205 care ar fi primele atestari ale romanilor in zona Bihorului, deci in Crisana, mai vechi chiar si decat prima atestare a romanilor din Transilvania, care se afla la est de Crisana sunt niste falsuri. Ar fi fost descoperite, chipurile, de P.P. Panaitescu, un istoric interbelic fascist care a fost lasat sa-si continue activitatea si in comunism (probabil ca a facut ele unele compromisuri rusinoase). Oricum maghiarii si slavii sunt atestati mult mai devreme decat romanii in Crisana, slavii fiind autohtoni. Ca sa revin la P.P. Panaitescu: mortaciunea asta (actuala, desigur, la data aceea nu e era mortaciune 😉 ) a publicat prin 1946, daca nu gresesc, o brosura Romanii si bulgarii in care lauda relatiile multi-milenare de prietenie dintre romani si bulgari, post-factum dupa ce bulgarii isi recuperasera Cadrilaterul, posibil sub influenta politica ca sa se puna bine cu noua oranduire comunista, in care internationalismul domina pe vremea aceea, multi membri de vaza si cu state vechi ai PCR (PMR?) fiind bulgari, unguri, ucraineni, evrei si rusi. Mai apoi, cred ca in perioada national-comunismului a inceput sa scrie iar “opere stiintifice” anti-bulgare, mi se pare ca unele cu pseudonim (s-ar putea sa fi fost totusi inaintea national-comunismului). Cred ca a simtit o oarecare durere ca moare fara sa mai vada iar Romania Mare, in care traise o buna bucata de timp. Asta e bai fraierilor! Daca pana si bulgarii va dau clasa in diplomatie si politica externa.

    • MariusCC permalink

      Bă ești prost?
      N-am idee unde lucrezi știi cu cât ești plătit, dar încearcă să nu te duci vreo lună și vezi ce se întâmplă. indivizii ăia sunt plătiți pentru un job pe care nu catadicsesc să-l facă, iar asta înseamnă furt.

  2. Albanofil permalink

    Pentru maghiarii citesc asta: in ceha, slovaca si poloneza cuvantul care denumeste italienii e foarte asemanator cu cel (vechi) pentru romani: vlah vs. valah (ceha si slovaca), wloch vs. woloch (poloneza). Cel original, cel mai vechi dintre ele este vlah/wloch, conform legilor foneticii slave. Cuvantul pentru roman e o forma ulterioara: valah/woloch. In bulgara si sarba nu exista decat vlah care inseamna roman. Nu exista valah. In bulgara/sarba mlad = tanar, in ceha/slovaca mlady = tanar, in poloneza mlody. De aici se poate observa ca vlah e forma initiala in ceha/slovaca, iar vAlah, cu un “a” in plus e o forma mai noua. Concluzia ar fi ca cehii, slovacii si polonezii au aflat de existenta romanilor, abia dupa ce au aflat de existenta italienilor. In maghiara Olah = roman, olosz = italian. Daca si in maghiara cuvantul/numele pentru italian e mai vechi decat cel pentru roman se pune intrebarea cum de maghiarii, vecini cu romanii au aflat de existenta romanilor abia dupa ce au aflat de existenta italienilor?
    Alt lucru interesant este ca faimosul cronicar Anonymus mentioneaza ca ungurii, la asezarea lor in Pannonia (si Transilvania) au gasit locuitori romani. Insasi istoricii romani il contrazic pe Anonymus, deoarece cultura arheologica proto-romaneasca Dridu nu este atestata in Pannonia. Este posibil sa fi fost vorba de alt tip de romanici in Pannonia, deoarece Pannonia a fost intens romanizata. Ceea ce nu stiu eu este daca acesti romanici nu cumva fusesera deja slavizati in totalitate la sosirea ungurilor acolo. Oricum, prima atestare documentara a romanilor in zona Bihorului este de la 1202, din cate stiu eu, in timp ce maghiarii sunt mentionati mult mai devreme. Bihorul este in regiunea Crisana, nu in Transilvania, in Transilvania ungurii au ajuns mai tarziu, iar diferenta temporala dintre mentionarea lor si a romanilor e mult mai mica.

  3. Albanofil permalink

    Apropo de cultura proto-romaneasca Dridu. In Istoria Dobrogei de Bitoleanu si Radulescu, editia din 1994 sau 1995 scria ca arealul culturii Dridu la sudul Dunarii este mult mai mare decat cel al culturii precedente Ipotesti-Candesti-Ciurelu, care n-ar fi fost atestata la sudul Dunarii decat in Dobrogea, in timp ce prima ar fi atestata in aproape toata Moesia. Ar insemna ca proto-romanii s-au extins la sudul Dunarii tocmai in perioada de putere maxima a Primului Tarat Bulgar, in loc sa fie tocmai invers, populatia romanizata a Moesiei sa fi fost slavizata treptat, ramanand sa locuiasca numai in Dobrogea (Dobrogea face parte din Moesia, este o subprovincie a acesteia dpdv teritorial) dar si la nordul Dunarii, in Muntenia, Pe de alta parte, de ce nu este prezenta cultura Ipotesti-Candesti-Ciurelu, specifica Munteniei si Dobrogei, si in restul Moesiei, avand in vedere romanizarea Moesiei si faptul ca Muntenia se invecineaza la sud, peste Dunare, nu numai cu Dobrogea, ci si cu restul Moesiei?

  4. Liviu permalink

    Intervenția lui Diaconu nu era azi, căci azi nu au fost prezenți decât 30 din 750 de parlamentari, iar el și Grapini nu erau acolo. Intervenția lui Diaconu era din alt articol. Ca pasajul cu 1 milion de euro în 5 ani: adevărat dar prezent în mai multe articole de zici ca autorul se cam grăbește când pune de un articol nou. O noua oportunitate pentru mulți frustrați sa comenteze.

    • Albanofil permalink

      Toti vecinii isi bat joc de romani, poate mai putin ungurii care au ramas cu paguba teritoriala, dar dpdv civilizational sunt net superiori romanilor. Sarbii care sunt in general vazuti cel putin neutru, daca nu bine, in Romania ii terorizeaza si asimileaza pe romanii din Timoc. Relatia asta buna dureaza din perioada interbelica cand toata clasa politica romaneasca se caca pe romanii din Timoc. Aia din Banatul sarbesc erau priviti cu nostalgie dar tot ignorati si abandonati. Familiile regale romana si sarbeasca se incuscreau pe spinarea romanilor din Timocul sarbesc. Serbia/Iugoslavia/Regatul SCS era privit(a) ca o aliata atat contra Bulgariei, cat mai ales impotriva Ungariei. Ungaria din pacate n-a reusit sa-si mai recupereze nimic din teritoriul pierdut, in schimb bulgarii cei dispretuiti si “inferiori” v-au futut in cur de nu v-ati vazut, ba chiar si astazi acuzati dureri intense in zona anala 😉 . Relatiile bune cu Serbia au continuat si in timpul comunismului, cand poetii romani si sarbi se intalneau si dezbateau cu subtilitate, superioritate intelectuala si rafinament teme poetico-filozofice cand prin Romania, cand prin Iugoslavia. Asta ca sa dau numai un exemplu. Probabil ca se si imbatau ca porcii cacandu-se astfel metaforic pe romanii timoceni din Serbia. Asta e popor bai? Care se pisa pe co-etnicii lui si proslaveste si apreciaza un popor vecin care ii subjuga si deznationalizeaza pe mai sus pomenitii co-etnici, si care s-a dovedit ca este un popor genocidar. Chiar si acum sarbii se bucura in general de apreciere, dupa toate masacrele comise atat impotriva crestinilor catolici cat si impotriva musulmanilor. Ca sa nu mai vorbesc ca economic stau mai prost decat noi la ora actuala. Ba chiar li se ia apararea, ca a existat un complot occidental contra lor, ca car, ca mar. Ca ce viteji au fost sarbii la Kosovo Polje, ca asa si pe dincolo. In timp ce pe ei in doare in cur de romanii din Romania si nu stiu cum sa-i mai faca pe romanii de la ei din tara sa uite cat mai repede limba romana si sa devina sarbi 100%.

  5. Albanofil permalink

    Ce frustrati bai dobitocule? Tu nici nu intelegi ce am scris eu, caca-m-as in gura lu’ ma-ta de oligofren! O luati in cur toti romanii de la bulgari, ucraineni si unguri, plus de la rusi! Frustrat esti tu idiotule ca te-am “furat” bulgarii aia inferiori de Cadrilater. Destepul asta de Alexe s-a gasit el sa examineze cu superioritate Rusia, de parca ar fi un explorator englez in Africa.

  6. surena permalink

    @albanofil imaginea unei tari in U.E conteaza si de modul in care se prezinta europarlamentarii acolo iar remarca ta ca “nu ar avea mare influenta avand in vedere tara de unde provin” e total eronata. Ma bucura faptul ca Dan Alexe este chiar interesat de Bruxelles si de ce fac non reprezentantii nostri si scrie despre PE ,CE lucruri pe care presa noastra nu le trateaza ori le trateaza neprofesionist.Revenind la articol chiar a punctat cat de nepregatiti suntem de U.E si cat de incapabili sa intelegem ca U.E, dincolo de propaganda, de erorile Uniunii, chiar reprezinta ceva, un pas mare daca stim sa-l valorificam,respectiv oportunitatea de a conduce U.E in timpul acestor framantari.
    La inceput ungurii si maghiarii (onogur sunt turcici, bulgari mai exac,t in timp ce maghiarii sunt finici) au cochetat cu ortodoxia asa se si explica de ce pe coroana Ungariei apare chipul Imparatului Mihail Dukas si al regelui Geza, ca sa nu mai vorbim ca khabarii erau khazari si mozaici, khabarii fiind a treia componenta a confederatiei pe care noi o consideram ca fiind maghiara.
    Teritoriul din stanga Dunarii a apartinut de Patriarhatul de la Roma, mai exact de Exarhatul de Illiricum care cuprindea si Grecia, Tracia. Patriarhatul de la Constantinopol cuprindea exact teritoriul de azi al Turciei.Imparatul Leon al III lea a schimbat lucrurile la 732 si a trecut Grecia, Tracia si teritoriile de la stanga Dunarii de Patriarhatul de la Constantinopol,dar ultimul cuvant il vor avea bulgarii in timpul primului tarat bulgar.
    Cat despre primele mentiuni referitoare la protoromani si la romani in Transilvania mai documenteaza-te, nu ar strica sa o faci cu privire si la intinderea taratului bulgar ca sa vedem ca pana la urma actuala impartire a Dobrogei este chiar echitabila.
    Sa inteleg ca tu nu esti roman si nu o iei nicaieri de la bulgari,sarbi,maghiari,ucrainieni, rusi,turci,tatari si mai ales de la gagauzi, totusi cred ca si albanezii o fura de la cineva…

  7. Albanofil permalink

    Eu v-am intrebat de biserica de secol 7-8 de la Jucu. Sunt curios ce s-a intamplat cu senzationala descoperire, probabil s-a fasait. Nu pot posta link-ul din Evenimentul Zilei, se pare ca blog-ul asta nu accepta link-uri.
    Deci care e prima biserica descoperita arheologic in Romania? Unde e situata? Din ce secol e?
    Taratul Bulgar s-a intins mult la nordul Dunarii, o mentiune de care imi aduc aminte e ca un oarecare tar/han (proto)bulgar a mutat o parte din populatia de langa Adrianopol in “Bulgaria de la nord de Dunare”. Protobulgarii si slavii sunt mentionati ca locuind impreuna cu romanii pana si in cronica lui Anonymus. Avand in vedere ca protobulgarii erau un popor formator de stat se poate considera ca statul bulgar se intindea pana la Pesta, parte a Budapestei (Pesta e un cuvant slav de tip bulgar, diferit de cuvantul corespunzator slav de tip sarbesc). De ce ar fi lasat puternicul Tarat Bulgar teritorii la nord de Dunare necucerite, avand in vedere ca ele nu apartineau niciunui alt stat, asa ca erau usor de cucerit? Adica protobulgarii locuiau impreuna cu slavii la nordul Dunarii, ca si la sud dar statalitate bulgara era doar la sudul Dunarii, iar la nordul Dunarii era un vid de statalitate. La nordul Dunarii neexistand nicio formatiune statala, acele teritorii au putut foarte usor sa fie cucerite. De asemenea introducerea bulgarei vechi (asa-zisa slavona) in biserica si administratia Tarii Romanesti si Moldovei, inca de la aparitia lor ca state independente, se datoreaza (“datoreste”?) foarte probabil faptului ca acele teritorii apartinusera Taratului Bulgar si nu faptului ca romanii si slavii au trait pasnic impreuna la nordul Dunarii in deplina egalitate de pozitie sociala si politica. E clar ca mediobulgara a fost impusa la nordul Dunarii ca un element acompaniator al prezentei statalitatii bulgare acolo. Atat de mare a fost prestigiul bulgarilor, atat proto-bulgari cat si bulgari slavi ca “slavona” a continuat secole de-a randul sa fie limba oficiala, desi slavii fusesera asimilati in totalitate iar teritoriile se eliberasera de “ocupatia” bulgara. Probabil ca romanilor le-a fost frica ca nu cumva sa fie cuceriti din nou de bulgari si acestia sa observe ca nu mai respectau limba bulgara, anulandu-i rangul de limba oficiala.
    Boierii sunt o institutie protobulgara.
    Asa-zisele formatiuni statale ale lui Anonymus, daca sunt reale, erau autonomii in cadrul Taratului Bulgar. Nume ca Menumorut, Gelou (Gelov?), Glad, Ahtum nu fac parte din onomastica romaneasca. Singurul folosit acum ca prenume e Gelu, probabil doar de la descoperirea cronicii lui Anonymus. Inainte niciun roman nu se numea Gelu, mai ales ca e forma gresita a numelui atestat in cronica Gelou sau Gelov. De ce nu s-a pastrat printre romani traditia botezarii copiilor cu nume de voievozi ca astea. In schimb Mircea, Vlad sunt nume traditionale “romanesti” de origine slava atestate si ca nume de domnitori.
    Din cate stiu eu la 732 nu existau nici ortodocsi, nici catolici, ci numai crestini. Nici macar disensiunile dintre crestinii occidentali si cei orientali nu aparusera, daca nu gresesc. Catolici si ortodocsi exista oficial din 1054, neoficial mai de mult dar nu asa de mult.
    O sa ma documentez cu privire la primele mentiuni ale romanilor. Sunt aproape sigur ca in zona Bihorului romanii sunt atestati real mai tarziu decat in Transilvania, documentele descoperite de Panaitescu fiind probabil falsuri. Poate imi recomandati un site cu primele mentiuni despre romani in Maramures, Crisana, Banat si Transilvania comparativ cu primele mentiuni ale ungurilor si slavilor si altor popoare. Am cautat in vol. 1 al recentei Istorii a Transilvaniei (in 3 volume) de Ioan Aurel Pop (parca asa il cheama) si nu exista nicaieri asa ceva. Evident ca se evita sa se spuna care e prima mentiune a romanilor si cu cat timp inainte de ea sunt mentionate alte etnii.
    Serios vorbind, chiar sunt interesat sa aflu cand sunt mentionati romanii prima data in Crisana, care e mai la vest de Transilvania. E adevarat ca ungurii au ajuns la Brasov abia prin secolul 12, dar in Bihor au ajuns mult mai devreme.
    Despre europarlamentarii romani: chiar daca ar fi superbine pregatiti pe toate temele, mare importanta nu cred ca li s-ar da. Romania are abia a 6-a populatie din UE, e normal sa stea la coada dupa reprezentantii tarilor mai populate. Inainte era a 7-a dar dupa iesirea UK-ului a mai avansat putin. Din Europa de est Polonia e cea mai bagata in seama. Dupa intrarea Ucrainei, daca va intra vreodata, iar va cadea Romania pe locul 7.
    Sa speram ca Romania va ramane cu frustrarea pierderii Dobrogei de Sud pe vecie. Impartirea Dobrogei e echitabila, ba chiar in defavoarea bulgarilor.

  8. Albanofil permalink

    Ioan Aurel Pop e vajnicul luptator anti-Boia si anti-Djuvara. Cred ca de Dan Alexe nici nu a auzit sau il ignora.

  9. RomÂnii au fost probabil împinși din locul lor de formare, Moesia Superior, destul de brutal și de repede, în nordul Dunării, în secolul VII, la ruperea limesului danubian, al Bizanțului, când statul avaro-slav a cucerit cea mai mare parte a Balcanilor, ajungând în Pelopones. Slavii au colonizat la greu sudul Dunării, iar dacii liberi (albanezi) au fost luați cu tăvălugul și împinși la sud tot atunci. Nu prea are sens să fi fost altfel. Atât teoriile românească, albaneză sau ungurească nu se susțin de fapte, ci sunt teziste.
    Legat de Bihor, toponimul seamănă izbitor de muLT cu albanezul behar, adică vară. Ceea ce sugerează că românii și/sau slavii l-au luat de la dacii liberi, deci avem o relativă continuitate. Românii au colonizat întâi Banatul și Oltenia, iar de acolo s-au difuzat în restul țării,. Ținând cont de cât de masivă este masa românească la nordul Dunării și de faptul că mutarea trebuie să fie fost destul de rapidă. Bihorul a fost probabil colonizat de românii masiv de destul de devreme. Moldova a ajuns românofonă net mai târziu, cred.
    Dobrogea a ajuns masiv românofonă abia în secolul XIX, după atribuirea după 1977, până atunci era majoritar turco-tătară, iar români erau prin lunca Dunării și câțiva în deltă. Adică, zonele muntoase și de podiș erau ne-românești cam 100%.

    • surena permalink

      Dacii liberi sunt o invenție sovietică,nimic nu ii împiedică pe dacii rămași în provincie (care aveau un statut inferior să plece) iar pe dacii din afară provinciei romane care s-au stabilit în provincie, cu acordul autorităților romane, cum ii mai numești? Dacii nu au fost un popor, au fost un trib tracic nord dunărean care și-a întins hegemonia asupra altor triburi trace ce nord dunărene, o confederație de triburi. Faptul că burii, carpii, costobocii, sucii etc. și au păstrat denumirea tribala și identitatea este dovada clară că nu se considerau daci iar romanii știau să facă diferența între carpi, costoboci și daci,pentru dacii rămași în afara romanii ii numeau simplu daci, dahaii sau dacii mari.
      Dacii fiind traci iar tracii romanizati într-un proces care începe odată cu apariția provinciei Macedonia, leagănul de formare al poporului român este spațiul Carpato-Danubiano-Pontic iar invaziile barbare vor determina particularități în formare romanilor, aromânilor, istroromanilor etc.. Specific acestor populații este transhumanta care le permitea migrații de la nord și de la sud de Dunăre.
      Dacă îl citiți cu atenție pe Tehophylact din Simocatta puteți vedea că prima înfrângere majoră a avariilor (599)a avut loc cu ajutorul unor trupe Nord dunărene conduse de Comentiolus iar zona Traciei era devastata așa că ipoteza ta cu plecarea protoromanilor de la sud către nord în sec VII este contrazisa de cronicarul romei (bizantin).
      Avarii au devastat, dar nu au ocupat, slavii scăpați de sub controlul avar vin și populează regiunile devastate, dar romeii (bizantinii) mențin controlul militar și politic. Teoria potrivit căreia slavii și-ar fi impus influența inclusiv în Grecia și Peleponez a apărut în prima parte a sec XIX și a fost combătută încă de atunci.Conform rapoartelor venețiene și genoveze și cronicarii romei (bizantini) Dobrogea era valaha încă din sec X, procesul de turcizare are loc după 1420 iar tratării sunt așezați după apariția nogailor în Buceag și mai ales după ocuparea Crimeei de rusi, chiar dacă turcii seljuk ar fi colonizat zona în 1224/1262. Tara Cărvunei cuprinde Dobrogea romana și bulgară plus tot litoralul bulgăresc iar populația majoritară este românească iar despotul Dobrota slavizat este Dobrotici. Expediția lui Amadeus de Savoia care a luptat pentru eliberarea împăratului Ioan al V lea luat prizonier (cum a fost și Richard Inima de Leu) de despotul Dobrota a lăsat numeroase informații cu privire la populație și la așezări, nu ar strica să te mai documentezi și pe urmă să vorbești.

      • Dacii (sau ce or fi fost) nu puteau fi romanizați din două mari motive: 1) Timp prea scurt de stăpânire romană efectivă. 2) Ostiltatea lor fanatică contra romanilor. Moesii, în schimb, au fost săpâniți mult mai mult (6-7 secole). Româna nu are un substrat iliric, pentru că avem limba dalmată pe substrat iliric, și diferă de română. Deci românii nu se puteau forma în actuala Croație, Bosnie și Ungarie de la vest de Dunăre. Moldova, Dobrogea și estul Munteniei se exclud nu doar din pricina lipsa de stăpânire romană, ci și pentru că erau deja zone scitice, nu tracice, iar sciții vorbeau limbi iranice, diferite de cele tracice. Albanezii sunt urmașii nu doar ai așa numiților daci liberi, ci și a celor din fosta provincie Dacia, ce nu fuseseră, în mod real, romanizați. La sud de linia Jiracek, în Moesia Inferior și în Dobrogea se folosea greaca, nu latina, deci o elenizare la nivel lingvistic se putea produce, nu o romanizare. Singurul lor unde limba română se putea forma este Moesia Superior. Problema este însă când au ajuns românii la nord de Dunăre, nu dacă au venit sau nu, căci acest lucru este clar.
        Dominația avaro-slavă până în Pelopones este destul de clară, urmele slavilor sunt peste tot în acele zone, plus că caracterul slav a celei mai mari părți a Balcanilor nu prea se explică altfel. Studiul lui Mihai Ciocârlie arată că albanezii au staționat o vreme în Moesia Superior, după ce au fost dizlocați de la nord de Dunăre, din pricina unor toponime.

    • Albanofil permalink

      Pentru domnul Prahovean: aproape 100% de acord cu Dvs. Albanezii sunt traci. De exemplu numele antic pre-grecesc al Balcik-ului Krouni e atestat ca insemnand izvoare. In albaneza actuala izvor se zice krua, plural kronj. Wiktionary spune ca forma reconstruita proto-albaneza ar fi fost *krāna, deci foarte similara (e vorba de forma de singular, pluralul nu-l stiu). Nu pot sa ma pronunt cu privire la cat de precis a fost reconstruita albaneza. Exista 3 contra-argumente:
      1. kruni nu e tot una cu krana
      2. kruni poate fi un imprumut din greaca veche
      3. albaneza e ilirica dar a imprumutat cuvantul tracic krouni.
      Cam improbabil ca albaneza sa fie ilirica, avand in vedere ca si cuvantul frigian bekos (paine) are un corespondent albanez buke (cu e cu trema). Cuvantul frigian este atestat intr-un text din paleo-greaca deci nu avea terminatia “-os”, asa cum arata si alta forma bekke. Se stie ca frigiana era inrudita cu traca.
      Cam neverosimil ca toate cuvintele tracice atestate sa fie imprumutate si de ilira (adica de albaneza).
      De asemenea in bulgara exista 3 forme pentru “closca”: kvachka (obisnuit), kvochka si klochka (dialectal). Klochka se intalneste in nord-estul Bulgariei si poate fi un re-imprumut tarziu din romana. De asemenea se intalneste si intr-o parte a Traciei, intr-o zona unde teoretic n-au existat niciodata albanezi, nici romani (nu stiu despre aromani, dar din cate stiu eu in aromana nu exista niciu cuvant asemanator cu closca, exista doar cloce sau clotsa sau ceva de genul asta; este posibil totusi ca aromana sa fi pierdut cuvantul closca). In vestul Macedoniei, zona de contact cu albanezii nu se intalneste cuvantul bulgar klochka, ci doar kvachka, asa cum e si in bulgara standard. Ma bazez pe Dictionarul etimologic bulgar, nu stiu cat de precis este. In albaneza se pare ca exista si cuvantul kvachke (e-ul are trema), luat foarte probabil din bulgara macedoneana. Cuvantul kllocke (e-ul are trema iar c-ul are sedila) are un fonetism extrem de similar cu cel romanesc, desi e vorba de cuvinte slave. La fel ca si kastravec din albaneza. In albaneza exista 3 forme, in romana 2: 2 dintre formele albaneze sunt comune cu romana: kastravec si krastavec (romana: castravete si crastavete). In albaneza exista si karstavec. In aromana si meglenita se zice castravets, deci teoretic, cuvantul albanez ar putea fi luat din aromana. Nu stiu daca in aromana mai exista si alte forme. Se observa ca si accentul din albaneza e acelasi cu cel din romana pentru acest cuvant. Cuvantul romanesc provine probabil dintr-o forma disparuta azi castravets, identica cu cea din aromana si meglenita, asa cum se vede din faptul ca sufixul -ets alterneaza cu -ete (vrabets, vrabete). Cuvantul albanez/aroman/roman/meglenit nu poate proveni nici din sarba unde se zice krastavac (cel putin nu cred ca fonetismul sarbesc se preteaza la asa ceva), nici din bulgara actuala, unde se zice krastavica (inclusiv in dialectele macedonene). Din cate se pare nu e atestat nici in “slavona” (medio-bulgara).

      • Albanofil permalink

        Intr-unul din dictionarele de pe dexoline scrie ca forma veche a cuvantului closca ar fi fost clocica. Nu stiu daca e atestata. Mie mi se pare foarte greu de pronuntat, daca nu imposibil, clocica cu “ci” pronuntat ca in pronuntarea corecta a cuvantului Pecica. S-ar putea ca in textele vechi sa se fi scris clocica (cu chirilice, cu litera chirilica speciala pentru consoana “ch”, ca in engleza “chin”, “chart”), fie din cauza ca era simtit ca avand legatura etimologica cu verbul “a cloci”, fie din cauza ca autorii textelor stiau “slavona”, probabil in slavona se zice kvochka sau kvachka. Faptul ca se scria “clocica” nu inseamna, cel putin dupa parerea mea, ca se si pronunta asa. Cred ca s-a pronuntat intotdeauna “closhca”. Cu Pecica e alta treaba, toponimele au o pronuntare mai aproape de original (pechka e tot un cuvant slav), cel putin din cate stiu eu. Deci, daca cuvantul “closca” ar fi fost imprumutat de albanezi din romana ar fi avut forma “klloshke” (cu “e” cu tilda), probabil acelasi lucru si daca albanezii l-ar fi luat din aromana (unde se pare ca a disparut, daca a existat vreodata).

  10. surena permalink

    @Prahovean In afara de Dacia o singura data au mobilizat romanii 15 legiuni si atunci nu au facut-o sa cucereasca, ci sa devasteze…cand ocupi o buna bucata din teritoriul inamic dupa primul razboi si treci de partea ta majoritatea aliatilor lui Diurpaneus (Decebal e un epitet adaugat dupa victoria impotriva lui Fuscus) iar in al doilea razboi distrugi tot, tabula rasa si trimiti vreo 500000 de sclavi in Imperiu si restul auxiliari prin Britania.Aici aduci colonisti iar populatia daca o impingi in lumea rurala si tot pamantul provinciei e ager publicus iar tu ca dac daca vrei sa-l muncesti trebuie sa devi fie cetatean, fie amicus populus romanos . Ce varianta ai? Sa pleci ori sa te integrezi in lumea romana unde, in timp, poti ajunge de la magistrat local,la magistrat provincial, apoi la Roma ori prin cariera armelor chiar Imparat. Erau deranjati romanii ca aveau imparati soldati proventiti din provincii? Apoi de la Constitutio Antoniniana toti oamenii liberi au devenit cetateni romani si daca doreai sa devi magistrat ori militar era musai sa vorbesti latina. Nu stii de drumurile romane prin pasurile Carpatiilor care faceau legatura dintre provincie unde avem administratie si restul teritoriului Romaniei (Muntenia, Sudul Moldovei si S Basarabiei) unde avem administratie militara. Nu stii ce rol avea limesul roman si de cand dateaza Brazda lui Novac, daca iti spun ca inca din vremea lui Mommsen se stia ca acesta a fost realizat de Nero cand au fost adusi in Moesia 100000 de bastinasi pentru ca limesul presupune o zona fara populatie inseamna ca perioada de ocupatie romana e mai mare decat ai invatat tu la scoala.Daca mai punem la socoteala si perioada lui Constantin cel Mare care a reocupat o parte din Dacia Traiana, fara sa o integreze administratiei civile,ci numai militare vreme de 60 de ani din care 40 de ani a fost in functie cel mai mare pod al antichitatii (compara perioada de exploatare a podului de la Sucidava cu cel de la Drobeta) si daca mai vorbim ca Zosimos ne spune ca Aurelian a pastrat numeroase puncte militare la nord de Dunare vedem ca putem vorbi de continuitate si discontinuitate in Dacia romana. Cat despre avari nu prea stii nimic pentru ca nici instoricii nu stiu prea multe lucruri, in schimb tu ai stabilit exact intinderea hanatului lor. Avarii nu si-au intins teritoriul la sud de Dunare, ca au devastat regiunea e altceva, nu au fost in situatia hunilor lui Attila.
    Ti-am mai spus ca nu exista daci liberi,in cel mai fericit caz poti sa utilizezi termenul de dahai sau daci mari. Termenul dac este denumirea data de romani, tu habar nu ai cum isi ziceau dacii pe limba lor. Pentru munteni Batăr Jicmon era Sigismund Bathory pentru ca asa au inteles pronuntia numelui din maghiara, cu privire la daci nu stim daca pronuntia romana se apropia asa de mult ca a cronicarilor. Cat priveste pe albanezi (shqiperi) e bine sa-i citezi fie pe istoricii albanezi, fie lingvistii albanezi decat studiul lui Mihai Ciocarlie, cu tot respectul pentru studiu si munca depusa oricum fraza “Studiul lui Mihai Ciocârlie arată că albanezii au staționat o vreme în Moesia Superior, după ce au fost dizlocați de la nord de Dunăre, din pricina unor toponime” e cam neinspirata.
    Referitor la albanezi exista o teorie impartatista si de lingvistii lor conform careia albaneza ar avea un substrat trac si carpii ar fi contribuit la etnogeneza lor. Despre carpi se stie ca ai au fost stabiliti la Sud de Dunare iar in vremea Imparatului Teodosie cel Mare au fost imprastiati in Balcani.

    • Albanofil permalink

      Dupa Dictionarul etimologic bulgar, forma klochka (клочка) se intalneste doar in nord-estul Bulgariei si intr-o parte a Traciei. In niciuna din aceste zone nu au trait vreodata albanezi, teoretic. In Tracia nu cred ca au trait niciodata nici romani. In acea parte a Traciei nu cred ca au trait niciodata nici aromani. Daca Dictionarul etimologic bulgar nu greseste, albanezii nu aveau de unde lua cuvantul klloshke, cu forma atat de apropiata de cea romaneasca. Singura explicatie e ca au luat cuvantul de la bulgarii locuitori ai unui teritoriu neidentificat, cand inca traiau impreuna ca romanii. Imprumutul din aromana nu e posibil. De asemenea verbul a cloci exista si in albaneza unde se zice klloçit (cred ca nu gresesc). klloçitje inseamna clocire. In bulgara verbul corespunzator inseamna “a cotcodaci”, doar dialectal inseamna “a cloci”. Nu am gasit in acel dictionar bulgar nicio zona a limbii bulgare in care cuvantul sa aiba sensul de “a cloci” si in care sa locuiasca albanezi. De exemplu in Prilep (FYROM) nu exista aproape deloc albanezi. Dexoline spune ca sensul de “a cloci” e o inovatie romaneasca, dar uite ca exista si in albaneza.

  11. surena permalink

    @Albanofil te-ai intrebat daca vine de la latinescul glocire ori din gr. ϰλώσσω? In acest caz bg kločă si tr koločka a fost preluat din romana si ar fi logic pentru ca romanii erau sedentari si traiau in sate unde cresteau gaini care stateau pe oua si cloncaneau,cloc si de aici si clocica pentru closca,in timp ce slavii si bulgarii migratori se ocupau mai mult cu vitele. Nu stiu daca in albaneza intalnim closcar de la closca cu sensul de om lenes.

    • Albanofil permalink

      Recunosc ca m-ati bagat in ceata. Nu am gasit glocire in dictionarele latinesti de pe web si nu am dictionar latin-roman editie “print”. E un cuvant din latina populara? Ce inseamna? Dar cel grecesc? E din greaca veche, mediogreaca?
      Cuvantul exista si in slovena din cate se pare: kloča, kloka. A cotcodaci se zice kvokati, kločiti. Kloka e acelasi cuvant ca si romanescul dialectal cloca. Dexonline zice ca exista si in bulgara si in vechea slava. Nu am gasit closcar in albaneza, nu cred ca exista un asemenea sens, s-ar putea sa existe in limbile slave, nu pot exista chiar atat de multe lucruri in comun intre albaneza si romana, deoarece s-au despartit de ceva vreme. Cuvantul e onomatopeic, exista forme asemanatoare si in alte limbi, germ. glucken (a cotcodaci) dar in romana si albaneza e din acelasi dialect slav (vechi). Sufixul “-ka” e slav.

  12. surena permalink

    @albanofil in latina inseamna sunetul scos de cloce, a cloncani si il gasesti pe :
    http://www.etymonline.com/index.php?term=cluck
    E o moda intre lingvisti sa atribuie unor cuvinte o etimologie slava, e ok, dar logic vorbim de
    populatii migratoare care au preluat cuvinte de la sedentari si nu invers. Asa este si cazul cuvantului closca. Faptul ca nu ai gasit in albaneza closcar si cate intrebuintari poate avea, conform dex, closca ori closca cu pui in limbile slave cred ca este dovada ca bulgarii,albanezii si restul au preluat cuvantul de la romani,protoromani care la noi a venit pe filiera latina.
    P.S Numai o populatie sedentara avea timp sa se ocupe de closca, o populatie nomada are cu totul alte preocupari.

    • Albanofil permalink

      Ok, multumesc pentru link. Scriban zice (conform dexonline) ca in sarba exista klocati = a clampani si kvocati = cloncani. Eu in Hrvatski Jezicni Portal (portalul lingv. croat) nu am gasit decat kvocati, klocati e poate un cuvant strict sarbesc sau nu exista deloc. Se pare ca exista un cuvant iudeo-spaniol klôcka (nu stiu cum se citeste, probabil klotska, cu ts ca in conventie, tinut, nu cred ca se citeste klochka) dar si un cuvant spaniol clueca (asemanator cu cuvantul dialectal romanesc cloca si cel sloven kloka). Se pare ca exista si in portugheza choca (normal ar fi fost cloca, choca se citeste shoka) si italiana venetiana (chioca). Dictionarul etimologic roman si dictionarul lui Scriban se contrazic in ceea ce priveste ruteana, ba e kločka, ba e kvočka (unul e posibil sa fie cuvant rutean/rusyn, celalalt ucrainean). In rusa s-ar parea ca exista kluša si kluška, cu vocala “u” diferita de vocala din romana. Cuvantul poate fi romanic/latin la origine, luat de slovena din italiana venetiana (kloka) sau din latina populara, dar in romana si albaneza are sufixul slav “-ka”, la fel ca in bulgara si ucraineana/ruteana. Daca forma/pronuntarea romaneasca veche “clocica” chiar a existat e posibil ca ea sa stea la baza cuvintelor bulgar si ucrainean/rutean dar nu si albanez (datorita lipsei de contact dintre romani si albanezi), desi cuvantul se intalneste in bulgara nu numai in nord-estul Bulgariei dar si in Tracia, unde teoretic nu au existat niciodata albanezi/romani, nu stiu despre aromani. Dupa cum zice dexonline in aromana exista doar cloce si clota, fara sufixul “-ka”, cel putin in aromana actuala. Posibil dar improbabil avand in vedere sufixul slav “-ka”, care se gaseste si in cuvintele slave kvočka/kvačka (acestea sunt cuvinte pur slave, cu etimologie in proto-slava. Dictionarul etimologic bulgar spune ca kvočka ar fi un cuvant ucrainean dialectal. Kločka e atunci un cuvant rutean/rusyn, daca nu se inseala Dictonarul etimologic roman si cuvantul chiar exista. In ruteana/rusyna ar fi putut teoretic patrunde din romana veche (clocica), avand in vedere ca ruteana/rusyna are arealul invecinat cu cel al limbii romane.

    • Albanofil permalink

      Nu cred ca e posibil fonetic ca latinescul “glocire” sa dea romanescul “a cloci”. Nu sunt sigur, Latin. glacies = rom. gheata, deci “gl-” initial -> rom. gh-

  13. Albanofil permalink

    Corectura: Dictionarul etimologic bulgar spune ca kvočka ar fi un cuvant ucrainean, nu dialectal.

  14. Albanofil permalink

    kvocati in sarbeste inseamna a cotcodaci, kvakati inseamna a croncani (se spune despre ciori, rate si broaste). Klocati se pare ca nu exista.

  15. Albanofil permalink

    Oricum, unele dintre cele mai vechi imprumuturi slave din romana: dalta, balta, gard etc. sunt prezente si in albaneza, cu fonetisme aproape identice sau similare. Pentru sensul lui gard din grad (=oras) din medio-bulgara, se poate compara cu germ. Zaun (gard), engleza town (oras), olandeza tuin (gradina). Toate au sensul de locuri ingradite, imprejmuite. Este posibil ca gard sa fie un cuvant indo-european, it. giardino, fr. jardin, germ. Garten, engl. garden, yard, deci, teoretic cuvantul albanez gardh (=gard) ca si romanescul gard ar putea fi pur-albanez (tracic), nu luat de la slavi. Dar cuvintele “de substrat”, adica albaneze/tracice, din romana au alt fonetism: zara, mazare (albaneza dhalle, modhulle), In romana exista si cuvantul ograda care in neo-bulgara inseamna gard.
    In plus numele vechi ale slavilor si in special ale bulgarilor din albaneza, aromana si romana sunt foarte asemanatoare: alb. shqa, rom. scheau, aromana schcljau.
    Apropo de dalta, balta, gard, smantana, stapan, stana, stanca etc. Este foarte ciudat ca aceste prime imprumuturi slave din romana sunt atat de putine, comparativ cu restul elementelor slave din romana.
    Apropo de legaturile albanezilor cu romanii si slavii: in albaneza ca si in romana substantivele slave neutre terminate in “-o” devin feminine: alb. sitë, rom. sita (bg. sito).
    E clar ca romanii si albanezii au trait impreuna si dupa sosirea slavilor in Balcani iar multe din slavisme au fonetisme similare dar diferite de fonetismele cuvintelor respective din toate limbile slave.

  16. miocmarius permalink

    Bagseama că Grapini și Diaconu s-au adaptat standardelor europene. Dar cei cu ceilalți europarlamentari români pe care nu-i pomeniți? Erau prezenți?
    „Intre ianuarie-iunie 2019, așadar: Brexit, alegeri europene, un nou Parlament și o nouă Comisie UE, totul administrat de România lui Dragnea. Au rămas mai puțin de doi ani, adică e poimâine.
    Ați auzit ceva de la USR în sensul ăsta? Anticipează cineva dezastrul?”
    Am ratat sfîrșitul lumii din anul 2000 și pe ăla din 2012, măcar pe ăsta din 2019 să-l prind.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: