Skip to content

Unde se înșeală grav Djuvara în legătură cu romii

July 19, 2017
glasul_romilor
.
In cartea sa O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Neagu Djuvara comite mai multe erori majore, dintre care una inacceptabilă, care merită o clarificare imediată, pentru că altfel dă apă la moara obsedaților naționaliști care ar dori ca romii să își schimbe denumirea, etnonimul, deoarece acsta ar fi, chipurile, pur și simplu furat de la numele de român.

Scrie Djuvara acolo, la pag. 69: „Din șederea lor în Romània și-au tras țiganii numele de romi, la care țin astăzi.“

…Romània fiind regiunea din sudul Bulgariei, prin care au trecut țiganii în drumul spre Balcani.

Nimic mai fals. Rom nu vine de la Romània iar țiganii își spuneau romi înainte să ajungă în Balcani și în Țările Române.

Pentru cei care au inventat recent o noua teorie a conspiratiei in scopul justificarii sentimentului lor de inferioritate: e vorba de teoria potrivit careia romii ar trebui sa-si schimbe, prin forta legii, etnonimul din “romi” in “tigani”, intrucat li s-ar fi dat voie sa-si spuna “romi” doar dupa 1989, pentru a produce o confuzie cu “românii”. Iata o serie de argumente precise, istorice si lingvistice, care le vor arata acestora de ce sint niste mofluzi inculti si frustrati:

1) ‎ Romii s-au numit intotdeauna “romi” nu doar in tarile române si in Balcani, ci si in Franta si Anglia, unde au ajuns, dupa secole de migratie din India, pe la sfarsitul Evului Mediu si inceputul Renasterii. Din acest motiv, romii/tiganii in Franta au fost numiti de catre ceilalti, alternativ, Gitans si… Romanichels. In Anglia: Gypsies si Romanies. Tiganii, in aceste tari, sint cunoscuti de secole a vorbi – in Franta: le “romanichel”, in Anglia: the “Romany language”.

2) “Rom” este etnonimul dintotdeauna, initial si propriu al tiganilor. Rom, dom, sau lom, in functie de regiuni. E vorba de o simpla omofonie incompletã si intamplatoare cu “român”. “Dom”, cum isi spun tiganii in Asia centrala, incepe cu o consoana cerebrala, proprie limbilor din India, care in graiurile romilor emigrati spre Europa a devenit R sau L… De aici diferenta intre “rom” cum isi spun ei in Europa si “lom” cum isi zic mai spre Caucaz. E denumirea lor proprie, femininul e “romni” iar limba e “romanès”… Suna ca “româneste”?… Asa e, dar e o pura coincidenta. Steagul Chadului (Ciadului) e identic cu al Romaniei… Hai atunci sa-i obligam la ONU pe acei negri sa si-l schimbe. E adevarat, tot asa, si faptul ca tiganii isi spuneau “romi” cand românii isi ziceau “valahi” sau “moldoveni”…

3) Una din primele gramatici ale limbii romilor este “Romano Lavo Lil”, a lui George Borrow, publicata in Anglia la jumatatea sec. XIX…

http://www.gutenberg.org/ebooks/2733

George Borrow (http://en.wikipedia.org/wiki/George_Borrow) folosea in permanenta “Romany” pentru tigani si Gypsies in momentul in care in principatele danubiene termenul de “român” pentru a-i desemna pe localnici nu intrase inca in uz… Pe atunci era vorba aici doar de Valahia si Moldova. Omofonia e intamplatoare.

4) In România, cine isi da osteneala sa caute prin biblioteci si arhive, poate citi gramatica limbii rom/tiganesti publicata de Kogalniceanu, cea a lui Popp-Serboianu, precum si scrierile amuzantului filolog francez din sec. XIX-lea,- Jean Alexandre Vaillant, colaborator al lui Kogalniceanu, care nu numai ca scrie in detaliu despre cum tiganii isi zic intre ei roma, in sec. 19, dar care a scris o carte intreaga -o fantasmagorie ocultista, iesita din pana unui om obsedat de tarot si alte pseudo-stiinte- prin care a cautat sa dovedeasca faptul ca, intrucat poporul Roma (tiganii) sint atat de intelepti si calatori, ei au fondat… Roma si imperiul roman!… Cartea se numeste “Les Romes, histoire vraie des vrais Bohémiens”, dateaza din 1857, si o gasiti la Biblioteca Nationala. E scrisa de Vaillant, colaboratorul francez al lui Kogalniceanu, care l-a si laudat pentru asta, fara ca distinsul filolog (Kogalniceanu), omul de stat si artizan al Unirii sa gaseasca ceva suspect in faptul ca denumirea proprie a tiganilor –rom, roma– suna ca cea a românilor… Nici nu a vazut o conspiratie aici… desi i s-a parut plauzibil ca tiganii au putut fonda Roma…

5) Argument socio-lingvistic: cei care se forteaza sa creada ca tiganilor li s-a dat voie sa-si spuna “romi” in ultimele doua decenii ignora totul despre functionarea unei limbi si a unei societati. Un etnonim nu poate fi impus din umbrã, in mod uniform, din motive conspirationiste, unor grupuri umane disparate, care nu comunica intre ele, cum sint romii. Un etnonim nu poate, de altfel, fi modificat, decat in urma unor cataclisme istorice si, oricum, niciodata in mod voit, calculat. Invers, romii nu si-au spus niciodata “tigani” intre ei, dupa cum ungurii nu isi spun “unguri”, iar grecii nu isi spun “greci” (si nici armenii – “armeni”, etc.)… Argumentul ca asa le zice toata lumea e stupid. Pe aici le spunem nemtilor “nemti”… dar nemtii nu-si zic asa intre ei. Tiganii s-au numit intotdeauna intre ei “romi”.

6) Primul congres mondial al tiganilor -Romany- a avut loc in 1971 :http://en.wikipedia.org/wiki/World_Romani_Congress#First_World_Romani_Congress … Cu acea ocazie a fost adoptat si imnul Mondial al tiganilor, “Gelem-gelem”, unde tiganii se numesc intre ei Roma:  http://en.wikipedia.org/wiki/Romani_anthem

7)Intr-a sa “Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Cigains connus en en France sous le nom de Bohémiens”   (par Michel de Kogalnitchan, Berlin 1837), citim la pagina 2 :

Les Cigains s’appellent dans leur langue Romnitchel (fils de la femme) ou Rome(hommes).”

Mai departe, din schita gramaticala data de Kogalniceanu incepand de la pag. 30 aflam ca :

Rom, homme, acc. romes, pl. romen

Romni, femme, acc. romnia, pl. romnien

Kogalniceanu da si fraze : I puri romni weli puro rom : La vieille femme prend un vieil homme.

Etc., etc..

Iata… Sau poate Kogo si-a scris gramatica in 1837 pentru a distruge anticipativ numele românilor pe care inca nu-i unise? Ha?!…

8) În sfarsit, în perioada interbelică a apărut revista Glasul Romilor (cf. foto), fără ca regimurile ultranationaliste, de la Legionari pina la Antonescu, sa gaseasca ca romii deturneaza numele românilor.

Numele de romi nu i-a deranjat așadar pe legionari, dar îi deranjeaza astăzi pe unii mai porniți decât Antonescu si Capitanul.

Cu Djuvara sunt însă de acord în teoria sa privind cumanii :

Găgăuz – găgăuță: Basarabi, originea cumanilor și din nou despre teoria lui Djuvara

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/07/28/gagauz-gagauta-basarabi-originea-cumanilor-si-din-nou-despre-teoria-lui-djuvara/

Cf. și:

— Rom, Roma, român, românesc – citeva argumente pentru lamurirea conspirationistilor…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/14/rom-roma-roman-romanesc-citeva-argumente-pentru-lamurirea-conspirationistilor/

— Mic curs de lingvistică țigănească…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/12/mic-curs-de-lingvistica-tiganeasca/

— Dumnezeul tiganilor e Demonul altora…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/12/dumnezeul-tiganilor-e-demonul-altora/

”O bucatã de humã însufleţitã“ (din nou despre Rom, Roma si țigani)

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/15/o-bucata-de-huma-insufletita-din-nou-despre-rom-roma-si-tigani/

și

Puţinã semanticã jidoveasco-ţigãneascã…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/14/putina-semantica-jidoveasco-tiganeasca/

Advertisements

From → Paraphernalia

8 Comments
  1. Albu permalink

    Banuiesc ca acest articol e scris de un tigan cu scoala sau de un corcit romano-tigan. Mai bine faceti educatie tiganilor sa se spele, sa nu mai fure, sa munceasca, sa fie respectuosi, etc.

  2. alexandru g. raur permalink

    este irelevant etnonimul pe care si-l da o natie sie insesi. etnonimele din limba romana nu pot fi ordonate din afara limbii romane. ia incercati sa le spuneti ungurilor sa foloseasca altceva decat “olasz” pentru italian, “zsido” pentru evreu etc. o sa va trimtia la plimbare. francezii zic “anglais”, nu “english”. in romana spunem nemti sau germani, nu “doici”. tiganii pot sa-si spuna cum vor in limba lor. in limba noastra, e cum spunem noi. ura si la gara.

  3. Djuvara se înșală în legătură cu romii, dar dv. va înșelați în legătură cu românii. Ziceți:

    ‘ “tiganii isi spuneau “romi” cand românii isi ziceau “valahi” sau “moldoveni” ‘

    Dar românii nu și-au zis niciodată valahi (în mod obișnuit) – vlahi/valahi le ziceau popoarele vecine, dar ei își ziceau români sau rumâni sau așa ceva. Dovezi sunt vechile scrieri românești cu chirilice, din sec. XVI-XVII, de pilda scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung și “De neamul moldovenilor” a lui Miron Costin, dar și vechile scrieri bisericești. Găsiți aici o vastă colecție, cu fotografii ale textelor chirilice:

    tiparituriromanesti.wordpress.com/roman-romanesc-romania-inainte-de-1859/

    Neacșu din Câmpulung, 1521:
    ” cumu i-au dat împăratul slobozie lui Mahamet-Beg, pre io-i va fi voia pren Țeara Rumânească, iară el să treacă”

    Miron Costin:
    “Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldovéni, iară nu întrebăm: știi moldovenéște?, ce știi românéște?”

    Pravila lui Vasile Lupu, 1646:
    “Carte romănească de învățâtură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe, cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile Voivodul și Domnul Țărâi Moldovei, di în multe scripturi tâlmăcită di în limba ilenească, pre limba româniască.”

    Palia de la Orăștie, 1582:
    “pe întru întrământura Beseareceei Sfântâ a românilor poftind tot binele ispăsenie creștinilor romăni”

    etc.

  4. Albanofil permalink

    Romania se numea intr-adevar tinutul din sudul Bulgariei. Pe hartile straine vechi România nu apare deloc, apare Tara Româneasca ca Valahia iar Romania este Rumelia turceasca, in turceste Rum-ili, adica tara romeilor, a grecilor bizantini.
    Tigan se zice in romaneste, nu rom/rrom. Nu se zice schiptar/siptar, ci albanez, la fel si pentru armeni si georgieni/gruzini. Nu se zice euskara (?), sau ceva asemanator, ci basc (din Tara Bascilor), nu se zice innuit (?), ci eschimos, nu se zice sami, ci laponi. Nu se zice doici, ci german/neamt. Numai italienii zic tedesco (corespunzator germanului Deutsch), in rest toate popoarele romanice (importante, nu friulanii, ladinii etc.) folosesc alemani/alamani, nu doici. Se zice intr-adevar maghiar pentru ungur/ungar/unguresc dar foarte rar si mai ales in situatii formale.

    • surena permalink

      Romania desemna începând din sec. IV întregul Imperiu roman(vezi Auxentius Durostornesis) în opoziție cu Barbaricum. După căderea Apusului a ajuns să desemneze Imperiul Roman de Răsărit. Imperiul bizantin și Imperiul latin sunt denumiri date mult mai târziu. Unul se numea Imperium Romania iar celalalt Imperium Romaniae (latin). Analiza legendei Roman și Vlahata descrie tocmai situația existenta intre Romania și Romaniae.
      Tu faci referire la România din Balcani și te limitezi la cea din Bulgaria, dar de Romanija (denumirea României în sârbă) din Bosnia și Herzegovina ce părere ai? Terra Romanorum de la nord de Dunăre a devenit Țara (Teara) Românească pentru ca valahi le spuneau străinii.
      Cu privire la turci, înainte de Rumelia otomană a existat Sultanatul de la Rum (Roma și Romania) care era în Anatolia și avea capitala la Iconium.
      Iorga a scris despre “țările” Romaniei populare care au apărut în Evul Mediu timpuriu în toată Europa.
      Bizantinii care își spuneau romei sau romaioi, termenul de valah apare în izvoarele bizantine în sec. X la Skilites, dar știm că pe vremea lui Mauricius li se spunea romani (Theofilac din Simocatta) atât celor de la nord de Dunăre, cât și celor din sud.

  5. Albanofil permalink

    si steagul Andorrei e identic cu al Romaniei, are doar o stema la mijloc (ca si al Republicii Moldova)

  6. Albanofil permalink

    Apropo, Ciad e o scriere incorecta in romaneste. Ar trebui sa fie Cead, deoarece tsh inainte de “a” se scrie “ce” (ceasca, ceaun, ceapraz), inainte de “o”/”u” se scrie “ci” (ciocolata, cauciuc)

    wikipedia
    The issue of Romania and Chad sharing similar flags has concerned the Chadian government on occasion, with them requesting in 2004 that the United Nations should consider it an issue. In response, Romanian President Ion Iliescu stated to the media, “The tricolour belongs to us. We will not give up the tricolour”.[5]

  7. Puteți da exemple de cuvinte din limba țiganilor unde consoana asta ”cerebrală, proprie limbilor din India”, dă un [r] sau un [l]? Dacă-i regulă de transformare fonetică specifică, ar trebui să fie ..regulată.

    Apoi care-i această consoană cerebrală? Dacă țigănescul *dom provine din sanscritul dámūnas (stăpânul casei), derivat din dam, dama (casă), nu avem o consoană cerebrală.
    E aceeași ”consoană ocluzivă dentală sonoră” ca a noastră.

    Vă gândiți la litera engleză și islandeză /ð/ sau albanez și sanscrit /dh/ cf. alb.dhomë?
    https://en.wiktionary.org/wiki/dhom%C3%AB

    Îi zice consoană dentală fricativă și e un concept pe care-l pricep, însă consoana cerebrală, dacă-mi aduc eu bine aminte, erau acele litere care se pronunță când aparatul fonator este încordat, iar limba este apropiată sau lipită de cerul gurii, apoi sunetul este eliberat șuierător; adică ș, j.
    Le mai zic și sunete palatale, dar e posibil să mă înșel! Ar trebui să-mi mai pun la punct chestiunile astea. Acum peste cincisprezece ani eram curios să înțeleg mecanica pronunțării perfecte, doar pentru a vorbi engleza fără accent.

    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/d%E1%B9%93m
    https://limbaromana.org/revista/etimologia-cuvintelor-%C8%9Bigan-%C8%99i-rrom/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: