Skip to content

Basarab, ba-sar ab, la capul apei: din nou despre originea cumană a Basarabilor propusă de Djuvara

January 25, 2019

În cartea sa despre posibila origine cumană a Basarabilor, Neagu Djuvara evocă o posibilă etimologie iraniană, persană, a numelui Basarab.

Nefiind lingvist, Djuvara nu se aventura prea mult în etimologii, însă o vom face aici.

Mai întâi însă, să vedem dacă ar fi plauzibilă istoric și cultural o etimologie iraniană a numelui Basarab. Răspunsul este da, desigur.

Cumanii erau turcofoni. Cunoaștem relativ bine limba lor.  Teoria lui Djuvara este că familia Basarabilor ar fi fost de origine cumană, deci turcofonă, cumanii fiind un trib turcic creștinat, care domniseră peste un enorm imperiu, de la Dunăre până în Asia Centrală, inclusiv în câmpia Bărăganului, și a căror limbă ne e bine cunoscută datorită acelui dicționar și ghid de conversație descoperit providențial, Codex Comanicus, despre care am mai scris aici.

Așa cum am arătat-o, limba cumanilor are cel mai probabil un descendent în limba kumîcilor de azi, popor turcic de la poalele Caucazului, în Daghestan. Tot așa, de la cumani ne-a rămas termenul oină, dar și o denumire geografică precum Teleorman. Tot de la ei avem nume de persoane precum Coman sau Comănescu, la fel: Kun în maghiară (Kun < Kuman) și nume de locuri precum Comana în România, Kun în Ungaria sau Kumanovo în Macedonia de azi.

Cumanii se convertiseră la catolicism iar despre clasa superioară știm că era bilingvă, vorbind și persana, acea franceză a orientului, adusă de ei din lunga ședere anterioară în Asia Centrală, unde sub forma numită tadjikă persana (farsi) e vorbită până astăzi de milioane de oameni.

Știm că nobilimea cumană era și persanofonă pentru că ni s-a păstrat acel ghid de conversație însoțit de un dicționar în trei limbi: cumană-persană-latină numit Codex Comanicus. Așa încât, este foarte natural ca anumite regiuni atinse de cumani să fi fost numite de ei în persană (farsi).

De la bun început se impune o precizare: Basarabia istorică nu este întreaga Moldovă de dincolo de Prut, ci este doar ceea ce turcii numeau Bugeacul, altfel zis zona de stepă de la nord de Delta Dunării și nordul Mării Negre, cu Tighina și Akkerman, zonă care nu intră în componența Moldovei actuale. Basarabia istorică nu face astăzi parte din Republica Moldova pe care românii o numesc Basarabia, Besarabia. Basarabia au fost zonele din capul apei Dunării și de pe malul Mării Negre, Bugeacul.

Acum, etimologia alternativă propusă ca venind chipurile din cumană și dată ca însemnând “părinte și domn”, de la basar: a domni, și aba: tată, e absurdă și artificială. În schimb, vom vedea de îndată că denumirea Basarab, Besarab se explică imediat prin persană. Ea nu înseamnă altceva decât:

— în capul apei sau: — în marginea apei – ba-sar ab (ba-sar – e- ab).

Acum toată lumea o să învețe pe loc puțină persană/farsi, sau măcar cuvântul ab = apă. În primul rând, limba persană nu s-a modificat deloc din secolele XII – XIII încoace. O știm pentru că avem atâtea inscripții, acte scrise, hârțoage de curte și comerciale și monumente literare precum uriașa epopee Shah Nameh, Cartea Regilor, a lui Firdusi.

ba-sar ab (ba-sar – e- ab) = în capul apei. Așa se spune și nu se poate spune altfel, atât în persana de azi (farsi) cât și în cea de acum șapte-opt secole pe care o descoperim în Codex Comanicus:

untitled 31

Ab,   آب, este apa în persană. Ca apa din română, da, și nu e de mirare. Persana este o limbă indo-europeană, iar ab e înrudit cu latinescul aqua, de unde românul: apă. Așadar, în persană/farsi: ab = apă. De aici vine și numele Punjabului, regiunea celor cinci râuri, dintre care unul e Indusul: panj-ab = cinci ape = Panjab, Punjab (panj = cinci în persană ca și în hindi sau țigănește, da).

sar, سر ,este în persană capul, dar și prepoziția echivalentă lui pe. Sar e capul propriu zis, dar joacă și rol prepozițional precum în: sar-e-mez = pe masă (e fiind acolo o particulă de legătură, numită izafet, care nu se scrie, iar uneori nici nu se pronunță). sar-e-mez poate însemna așadar: pe masă sau: capul mesei. La fel, sar-e-ab = pe apă

ba (sau be, în funcție de dialecte), به,este o altă particulă echivalentă cu la, în sau spre. ba-mez va însemna la masă, sau spre masă. ba-ab = la apă sau spre apă.

Așa încât: la capul apei, lângă apă, nu se poate spune decât: ba-sar ab, be-sar ab, sau: ba-sar-e-ab / be-sar-e-ab.

Că iranienii puteau numi anumite râuri Apa o vedem din atâtea râuri siberiene precum marele fluviu Ob = Apa.

Ce putea fi mai natural pentru nomazi ajunși la malul Mării Negre acolo unde se varsă Dunărea și începe Delta decât să-i spună Capul Apei, la marginea apei: Ba-sar ab?

Sigur, nu vom ști niciodată cu certitudine, dar explicația prin iraniană este perfect logică și plauzibilă, întărită de faptul că nobilimea cumană vorbea persana la fel de fluent și cu același sentiment de superioritate cu care nobilimea rusă țaristă vorbea franceza, limbă pe atunci obligatorie.

Pentru a continua lectura:

Cum ne-au lăsat cumanii oina…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/07/19/cum-ne-au-lasat-cumanii-oina/

Un ghid despre “murdar qatın” (dirty Madams) prin bordelurile din Cumania

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/07/04/un-ghid-despre-murdar-qatin-dirty-madams-prin-bordelurile-din-cumania/

și

In apărarea lui Neagu Djuvara : au fost Basarabii cumani?…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/10/06/in-apararea-lui-neagu-djuvara-au-fost-basarbii-cumani/

 

 

 

From → Paraphernalia

18 Comments
  1. Dan Visan permalink

    Dan Alexe calm. Se intampla rar, dar se intampla. Si cand se intampla, scrie lucruri interesante.

    Like

  2. Băse Rabi permalink

    caPU LA apă. încă o elucubraţie pseudolingvistică marca Dana Lexe. care dovedeşte fix nimic, dupa cum i-au explicat deja istorici de profesie. da’ asta e, urechistul a citit multe şi le amestecă, fiindcă n-are o bază solidă pentru amalgamul din capul lui. capu la apă.

    Like

  3. “ba (sau be, în funcție de dialecte), به,este o altă particulă echivalentă cu la, în sau spre. ba-mez va însemna la masă, sau spre masă. ba-ab = la apă sau spre apă.
    Așa încât: la capul apei, lângă apă, nu se poate spune decât: ba-sar ab, be-sar ab, sau: ba-sar-e-ab / be-sar-e-ab.”
    Și uite-așa am aflat de ce în limba maghiară regiunii Basarabia i se spune Beszarábia, cu “e”.

    Like

  4. Paul permalink

    “cu același sentiment de superioritate cu care nobilimea rusă țaristă vorbea franceza, limbă pe atunci obligatorie” = Baisse-Arabie?

    Like

  5. Sorin5780 permalink

    Ipoteza ar fi interesantă dacă s-ar argumenta cu alte exemple similare din țările iranicilor (Afganistan, Tadjikistan, Iran, *Kurdistan) și câte alte toponime ”persane” au mai lăsat turcomanii ăștia.

    Cred că-i un accent circumflex în آب (âb), deci ”āb” ar fi coradical cu v. Oss. æf ”apă, râu” sau geticul -opa (Axiopa), dar nu apare cu un /a/ lung în Basarab, Băsărabă, Basarabia. Cu siguranță nu-i coradical cu Lat. aqua, ci cu amnis (râu), Alb. amë (1, 2) și poate reg.vop (Ban., Trans. val de apă), vopon (Trans. ploaie mare).
    https://en.wiktionary.org/wiki/amnis#Etymology
    https://en.wiktionary.org/wiki/am%C3%AB#Albanian

    Nu-i asta o piedică, căci Româna scurtează vocalele lungi din cuvintele moștenite sau au transformări specifice în cuvintele provenite din substrat, dar îmi vine greu să accept tălmăcirea Basarabiei din articol.
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D8%A2%D8%A8
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-Iranian/H%C4%81%CC%81p%C5%A1

    Cred că am putea traduce به سر آب ”la capul râului” deși în engleză se traducere ”to the head of the water” (la capul apei), dar expresia asta ar trimite spre izvorul râului, nu deasupra unui braț terminal al Dunării. Vezi moesicul Saldokela/Saldocaput sau dacicul Vardæorum caput (izvorul Crișului Negru) și atâtea alte exemple indo-europene.

    După cum văd în link-ul următor, سر (sar) nu funcționează ca prepoziție, ci se folosește ca determinant în form. bitematice. Ca prepoziție auبر (bar) și روی (ruy-e) cu sensul ”pe, asupra” (on, upon, onto).
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D8%B1%D9%88%DB%8C#Etymology_1
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D8%B3%D8%B1#Etymology_1_2

    ”pe masă” (on the table) se traduce روی میز /miːz ruye /, nu ”sar-e-mez”. Ce dialect este acesta care folosește ”sar-e-mez”?

    Nu cred că putem traduce Basarab, Băsărabă cu ce s-a scris până azi, dar *abă (tată, tată mare?) e probabil coradical cu Alb. apë (frate mai mare, tată), dacă nu provine dintr-un dialect turcoman vechi. Cu siguranță n-aș exclude o etimologie IE dacă considerăm și Alb.atë (tată), amë (mamă; arh. îmă) sau goticul aba (tată). Determinantul Băsăr- *Besar-, *Băsar- ar fi putut semnifica ”credincios” cf. alb.besë (promisiune, cuvânt de onoare; jurământ, credință; crez, PIE *bʰeydʰ-), ca derivat neatestat cu sufixul -ar.

    https://en.wiktionary.org/wiki/bes%C3%AB
    https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/enigma-unui-nume-basarabia

    arom.basareti (curaj), besalâ (fidel) http://www.aromanii.ro/aromanii/dictionar.php

    Like

    • Mez-e-ruy este în fața mesei, nu pe masă. Iraniana de azi, farsi, nu se reduce la dialectul Teheranului decretat limbă oficială. În tadjikă și dari, persana din Afganistan, limba in care a scris Rumi, se spune sa-e-mez. Asta e limba pe care o învățaseră turcofonii din Asia Centrală, nu teheraneza de azi de la TV. N;ici româna nu se limitează la graiul bucureștean, ba chiar dimpotrivă.

      Like

      • Sorin5780 permalink

        Traducerile ”goagăl” au devenit destul de bune în ultimul deceniu și se pot verific prin alte surse (tot virtuale). Mă îndoiesc că روی میز /miːz ruye / semnifică ”în fața mesei” când prepoziția روی (on, over, upon, aboard, up, toward; ca prefix: hyper-, supra-) n-are nicăieri sensul de ”față” sau ”în fața”. Dacă vă referiți la persanul روی (roy) sau Tadjik рӯй (rüy) e cu totul altceva, dar nu-s chiar omonimi. Cred că lipsește un semn diacritic pentru vocala prepoziției de mai sus în scrierea lor arabică.
        https://en.wiktionary.org/wiki/%D8%B1%D9%88%DB%8C#Etymology_1

        ”în fața mesei” se traduce în dialectul din Teheran prin در مقابل میز (miz moqâbel dar =mot-a-mot ”table opposite at”, adică ”opposite to the table”)
        Am tradus și-n tadjikă ”on the table” (дар ҷадвал / dar çadval), precum și prepoziția în dispută și tot nu se găsește vreun /sar/ cu sensul dorit de mai sus, deși separat văd că ”masă” se traduce мизи /mizi/. Probabil că împrumută termenul pentru masă din uzbecă (jadval), așa cum multe cuvinte străine, rusești și turcice, împestrițează dialectul lor literar nordic.

        Nu-s pedant de felul meu, dar vreau să fiu contrazis cu trimiteri directe spre un link, dacă aveți. Nu m-am perindat prin Asia centrală ca să am contact direct cu dialectele iranice vorbite, interesul meu în chestiunea asta fiind doar pentru Ossetină și Yaghnoby, dar sunt curios cum a evoluat semantic acest termen pentru ”cap” în limbile iranice, pe care eu nu l-am mai întâlnit undeva ca prepoziție. Din câte știu ar fi prima ”forma mentis” de felul ei.

        Tadjik сар • (sar) = head; beginning (=cap, început).
        https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%81%D0%B0%D1%80
        Oss. сӕр (sær) https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%81%D3%95%D1%80

        Like

      • Carevasăzică nu vorbiți farsi și nu cunoașteți dialectologie persană. Lăsați Teheranul, că n-au trecut pe acolo cumanii. Dacă tot vă bazați pe Gggogle, scrieți în tadjică (Tajik) și traduceți ambele variante : ба сар об și ба сарe об.

        Like

      • Sorin5780 permalink

        Turcomanii ar fi folosit “ob” pentru apă, ca materie, nu pentru a se referi la cursul unui râu. Nu știu ce limbă iranică au învățat turcomanii dumneavoastră, dar trebuie ținut cont de faptul că aceia se împart în două. Unii care vor migra spre vest peste Asia centrală, sudul Rusiei și Ucraina (unii oprindu-se în Caucaz), iar alții vor trece peste țările iranice ale Asiei centrale spre Anatolia, devenind musulmani și fiind puternic influențați de arabă și persană. Sunt și azi o mulțime de turcofoni în Iran și țările din Caucaz.
        Primii se vor deplasa spre vest cu cel puțin două sau trei secole înainte ca Sogdiana să înceteze a mai fi vorbită (sec.XI cel mai târziu) și să fie înlocuită de un dial.persan. Chiar și ungurii au ceva cuvinte vechi din dialectele iranice nord-estice (allanică, iașică) și mai puțin din persană (prin intermediul otomanilor).

        Personal, nu cred că turcomanii veniți prin nordul Mării Negre ar fi înlocuit niște cuvinte primare din lexicul de bază cu unele persane. Toponimia noastră relevă clar acest fapt. Împrumuturile își au rostul lor, ca în orice altă limbă.

        Dacă foloseau об (=apă), trebuie să te referi la o calitate sau o culoare a apei. Vedeți turcicul Kara-su “apă neagră” (Cernavodă, Axiopa, -olis), sau Kyzyl-Suu “apă roșie” = Tadjicul Сурхоб (Surkh-ob).

        În Tadjikă au moștenit рӯд /rɵd/ (”râu”) cf. Persanului Wehrōd (“good river”) și дарё /darjɔː/ (”sea, river/mare, râu”) cf. Amu Darya (Амударё, Amudaryo), Syr Darya (sec.XVI, ”râul mării” Aral) și altele.

        Nu vorbesc nicio limbă iranică, e drept, dar și acelea trebuie să aibă o declinare rațională, care în “ба сар об” (to head to the water?) și “ба сарe об” (to the water?) îmi sună incorecte și incomplete. Nici traducătorul nu găsește o noimă, deși sunt conștient că traduce mai bine cuvinte individuale decât propoziții și fraze.
        ба (= “către”), сар (=”cap, început”) și об (=”apă”), dar unde-i declinarea?

        E și o chestiune de istorie lingvistică aici.
        Ce limbi iranice influențează cu adevărat dialectele turcomane vechi? Cei care vor fi atrași în sfera persană sunt doar o parte, însă cei care vor împinge triburile Sarmate și Saka iau contact cu Sogdiana și dialectele vechi allanice (Don-Volga), sunt sigur că vor fi influențați de acestea într-o anumită măsură. Persana care se vorbește azi în Tadjikistan va surplanta vechi dialecte iranice, din care numai Yaghnobi și Paștuna se mai vorbesc azi. Sute de ani, Sogdiana a fost o ”lingua franca” pe linia de comerț ce lega China de Europa, deci în trecut trebuie să fi avut o influență mai mare asupra triburile turcice decât o au Persanii mai târziu.

        Like

      • Ob în tadjikă e doar evoluția fonetică recentă a ceea ce era un a lung. A din aab este lung. Orice a lung a devenit o în ultimele secole in tadjikă, așa că din perspectiva foneticii istorice avem āb.

        Like

  6. CândCând recurgeți la GoogleTranslate, evident că veți da de farsi din Teheran.

    Like

  7. Ob în tadjikă e doar evoluția fonetică recentă a ceea ce era un a lung. A din aab este lung. Orice a lung a devenit o în ultimele secole in tadjikă, așa că din perspectiva foneticii istorice avem āb.

    Like

  8. abramburiciul permalink

    Mircea cel Batran era slavofon, cunoastem bine limba lui, caci absolut toate documentele scrise pe care le avem de la Mircea cel Batran sunt in slavona.

    Like

  9. euNuke permalink

    carevasazica, delirul meu vechi [de pe forumul de nebuni astazi disparut, dar amintit odinioara aci, pe paginile dumneavoastra] cu ‘conjuratia iudeo-persana’ a inceput sa faca pui 🙂 [las deoparte faptu’ ca cel ce ma pomenea n’a prins o iota din ironiile mele vizavi de uneltiri]. si da, ma bucur ca influenta iraniana asupra vocabularului politic romanesc de care vorbeam noi acu 7 ani e [re]descoperita astazi de cineva.

    numai ca Basarab/Basarabia nu vine din persana. E un cuvant compus, local, din termeni cat se poate de neaosi: ‘Bessi’ -denumirea unui vechi, antic chiar, trib de geti- si ‘arab’, echivalentul epocii in limbile nord-dunarene pentru ‘mahomedan’ sau ‘islamizat. Deci forma corecta este: Bessarabia, adica taramul bessilor musulmani.

    o zi buna va doresc.

    Like

  10. Petre permalink

    Totusi in Cronica Pictata de la Viena, numele apare mai ales ca Basarad, nu ca Basarab. Mie imi pare un nume inventat de cronicar pentru ca este compus din ‘Basa’ + ‘Rad'(u). Primul cuvant pare a inseamna ‘Fondator’ in latina folosita in textul mentionat, ceea ce are sens nu-i asa? Probabil ca numele personajului real era doar Radu (ca si ‘Negru’ din Letopisetul Cantacuzinesc pare sa vina de la statutul lui de junior dintr-o casa mare princiara/cnezala din Almas si Fagaras, poate chiar sa fi fost un frate a lui Roland Borsa )

    Ma intreb daca nu si titul de Voievod nu vine oare de la ‘Voie’ + ‘vot’, unde ultimul insemna in antichitate un juramant dat de comandantul unei osti inainte de pornirea la lupta pentru indeplinirea unei fapte in caz de victorie

    Like

Trackbacks & Pingbacks

  1. Un gând despre Iran… | Cabal in Kabul

Leave a Reply to Dan Alexe Cancel reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: