Skip to content

Hidden Figures, un film cu negrese la Oscar (și NASA)

February 11, 2017

hidden-figures_poster_lead

După polemica artificială de anul trecut, când organizatorii Oscarurilor au fost criticați pentru că nu luaseră în competiție mai multe filme cu afro-americani (ceea ce nu e adevărat), iată că s-au grăbit anul ăsta să selecționeze în categoria principală tot felul de plicticoșenii “colored”.

Avuseserãm succesul forțat, de o corectitudsine politică grețoasă, în 2014, al siropoșeniei  12 Years a Slave. Anul ăsta avem Hidden Figures, despre primele femei de culoare care  au lucrat ca matematiciene la NASA, pentru a propulsa rachetele americane cu oameni în spațiu, după ce rușii câștigaseră prima etapă a cursei trimițându-l pe Gagarin.

Hidden Figures e nominalizat în trei categorii, printre care Best Picture, în competiție cu Arrival și La La Land.

Genul de film despre care nu poți spune mare lucru. Este extrem de convențional, ca un film de atunci, de la începutul anilor 1960. E decent, bine jucat, cu câteva scene comice din când in când, dar câtă vorbărie inutilă !

E, desigur, greu să faci un film despre o realitate trecută, dar încă recentă, ceea ce face că nici un suspans nu e posibil, căci știm cum se va încheia.

Da, e revoltăror să vezi că matematicienele alea lucrau într-o cameră pe ușa căreia scria “Colored Computers” și că aveau toalete aparte și locuri separate în spatele autobuzului, dar am văzut toate astea de atâtea mii de ori la cinema…

Da, scenariul reușește să pună în lumină unele lucruri surprinzător de actuale, precum obsesia americanilor că rușii îi vor bombarda din spațiu, sau felul în care toți savanții ăia de geniu au tot timpul Amin și Hallelujah în gură.

In sfârșit, Kevin Costner face un rol extrem de convingător ca onestul psihopsat fără umor care e șeful programelor NASA, în fața căruia tremură toți, rol despre care aflăm din interviuri că a fost practic creat și rescris în întregime de el, pentru că inițial era acolo doar o figură ștearsă. Văd că nimeni nu i-a ghicit secretul lui Costner: și-a bazat și aspectul personajului, dar și caracterul acestuia, pe actualul președinte al Comisiei Europene, marele comic Jean-Claude Juncker.

12 Years a Slave – un manifest cu zorzoane înlăcrimate și sclavi negri rași proaspăt…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/02/23/12-years-a-slave-un-manifest-cu-zorzoane-inlacrimate-si-sclavi-negri-rasi-proaspat/

Arrival (2016), despre cum se descifrează limba polipilor cosmici și a etruscilor morți elegant

https://cabalinkabul.wordpress.com/2017/01/23/arrival-2016-despre-cum-se-descifreaza-limba-polipilor-cosmici-si-a-etruscilor-morti-elegant/

La La Land, care la un moment dat se termină…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2017/01/29/la-la-land-care-la-un-moment-dat-se-termina/

Advertisements

From → Paraphernalia

4 Comments
  1. Anonimus permalink

    Esti de o rautate si scoate in evidenta un om frustrat, greu de inteles. Dar na, iti trecem cu vederea deraparile, stim cum e cu astia de si-au creeat bloguri prin Kabul. Fara suparare. 😉

Trackbacks & Pingbacks

  1. Moonlight (2016), o prostie plângăcioasă cu niggers homo care așteaptă un Oscar | Cabal in Kabul
  2. Fences (2016): încă un teatru stupid cu negri la Oscar – de evitat absolut | Cabal in Kabul
  3. Oscars 2017: corectitudine politică și smiorcăială, moderate de un film iranian excelent | Cabal in Kabul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: